GEOGRAFIE OAMENII LOCUIESC IN SATE SAU IN ORASE. SATELE SUNT ASEZARI OMENESTI MAI MICI, CUPRINZAND GOSPODARIILE SATENILOR,TERENURILE CULTIVATE DIN IMPREJURIMI, DIFERITE INSTITUTII(SCOALA,BISERICA). IN SATE, LOCUITORII SE CUNOSC SI SE AJUTA, RESPECTA OBICEIURILE SI TRADITIILE COMUNITATII. UNUL SAU MAI MULTE SATE CARE SE GOSPODARESC IMPREUNA FORMEAZA O COMUNA. ORASELE SUNT ASEZARI OMENESTI MAI MARI, IMPARTITE IN CARTIERE. ORASUL BUCURESTI ESTE IMPARTIT IN SASE SECTOARE. ORIENTAREA IN SAT SI IN ORAS SE FACE TINANDU-SE SEAMA DE ADRESA, ADICA DE STRADA SI NUMARUL FIECAREI LOCUINTE. INSTITUTIILE PRINCIPALE DINTRO LOCALITATE SUNT: PRIMARIA, SCOALA,GRADINITA, POLICLINICA, SPITALUL, POLITIA, BISERICA. LOCUITORII SATELOR SI AI ORASELOR SE BUCURA DE BOGATIILE NATURALE, AVAND DATORIA DE A LE PASTRA SI A LE GOSPODARI. LINIA DE JUR –IMPREJURUL NOSTRU, UNDE NI SE PARE CA CERUL ATINGE PAMANTUL SE NUMESTE LINIA ORIZONTULUI. DACA NE AFLAM PE UN LOC MAI INALT,LINIA UNDE CERUL ATINGE PAMANTUL ESTE MAI DEPARTATA. INTR-O VALE SAU INTR-UN LOC JOS, DIN SAT SAU ORAS, LINIA ACEASTA NE APARE MAI APROAPE. PRIVIND PANA LA LINIA ORIZONTULUI, CUPRINDEM CU PRIVIREA NUMEROASE OBIECTE CARE NE APAR DIN CE IN CE MAI MICI. INTREAGA PARTE DE CER SI PAMANT CU TOATE OBIECTELE PE CARE LE CUPRINDEM CU PRIVIREA PANA LA LINIA ORIZONTULUI, ALCATUIESTE ORIZONTUL. LA NORD ROMANIA SE INVECINEAZA CU UCRAINA. INCEPAND DIN LOCALITATEA HALMEU PANA LA LOCALITATEA DARABANI. LA EST ROMANIA SE INVECINEAZA CU REPUBLICA MOLDOVA SI UCRAINA. INCEPAND DIN DARABANI PANA LA GALATI. LA SUD-EST ROMANIA DE INVECINEAZA CU MAREA NEAGRA, GRANITELE MARITIME ALE TARII FIIND LA CIRCA 22KM DEPARTATE DE TARM. IN PARTEA DE SUD NE INVECINAM CU BULGARIA. HOTARUL CU ACEASTA TARA TRAVERSEAZA USCATUL DINTRE MAREA NEAGRA SI DUNARE PANA LA LOCALITATEA PRISLOP. LA SUD-VEST NE INVECINAM CU SERBIA SI MUNTENEGRU. O PARTE DIN HOTAR ESTE PE DUNARE PANA LA LOCALITATEA BAZIAS PANA LA BEBA VECHE. LA VEST NE INVECINAM CU UNGARIA INTRE LOCALITATILE BEBA VECHE SI HALMEU. ROMANIA ARE O SUPRAFATA DE 238.391 KM PASTRATI. RELIEFUL TARII NOASTRE ROMANIA ARE UN RELIEF VARIAT. PRIVIND HARTA TARII NOASTRE, CONSTATAM CA INTRE HOTARELE PATRIEI SUNT CUPRINSE TOATE FORMELE PRINCIPALE DE RELIEF: MUNTI, DEALURI SI PODISURI, CAMPII,ASEZATE PE TREI TREPTE CA UN URIAS AMFITEATRU. FIECARE DINTRE ACESTE TREPTE DE RELIEF OCUPA APROXIMATIV A TREIA PARTE DIN SUPRAFATA ROMANIEI. IN MIJLOCUL TARII SE INALTA FALNICI, MUNTII CARPATI. EI CONSTITUIE TREAPTA CEA MAI INALTA A RELIEFULUI, INCONJURAND CA UN BARAU DEPRESIUNE TRANSILVANIEI. DE JUR IMPREJURUL MUNTILOR LA EXTERIOR SI SPRE INTERIOR SE AFLA DEALURILE SI PODISURILE. ACESTEA FORMEAZA A DOUA TREAPTA DE RELIEF MAI JOASA DECAT MUNTII. CAMPIILE SI LUNCILE OCUPA SUPRAFETE INTINSE IN SPECIAL IN SUDUL SI VESTUL TARII. ELE FORMEAZA CEA DE-A TREIA TREAPTA DE RELIEF SI AU INALTIMEA CEA MAI MICA. VARIETATEA RELIEFULUI ROMANESC FACE CA BOGATIILE SI FRUMUSETILE TARII SA FIE SI ELE FELURITE. PUTINE SUNT TARILE LUMII IN CARE FORMELE DE RELIEF SUNT ATAT DE ARMONIOS REPREZENTATE. DEALURILE SUNT FORME DE RELIEF CU INALTIMI MAI MICI DECAT MUNTII AVAND CULMILE MAI DOMOALE. PODISURILE SUNT FORME DE RELIEF INTINSE APROAPE NETEDE CA NISTE PLATOURI MAI INALTE DECAT CAMPIILE. O UNITATE MAJORA DE RELIEF ESTE O SUPRAFATA DE TEREN CARE ARE CARACTERISTICI ASEMANATOARE PE INTREAGA SA INTINDERE. CAMPIA ROMANA ESTE O UNITATE MAJORA SI CUPRINDE MAI MULTE DIVIZIUNI(CAMPIA BARAGANULUI,CAMPIA OLTENIEI). CEA MAI MARE UNITATE MAJORA DE RELIEF A TARII O FORMEAZA MUNTII CARPATI. URMEAZA UNITATILE MAJORE DE DEALURI, PODISURI SI CAMPII. CLIMA VORBIND DESPRE VREME,AVEM IN VEDERE FRIGUL SI CALDURA, ADICA TEMPERATURA AERULUI, PLOILE SI NINSORILE, ADICA PRECIPITATIILE SI VANTUL. PRIN CLIMA INTELEGEM FELUL CUM SE DESFASOARA TEMPERATURA, VANTUL SI PRECIPITATIILE,INTR-UN NUMAR MARE DE ANI, PE UN TERITORIU FOARTE INTINS. ACEASTA CLIMA CU PATRU ANOTIMPURI IN CARE NU SUNT NICI CALDURI SI NICI GERURI PREA MARI NICIPRECIPITATII SI NICI SECETE PREA PUTERNICE SE NUMESTE CLIMA TEMPERATA SAU POTRIVITA. TEMPERATURA PRECIPITATIILE SI VANTURILE SUNT INFLUENTATE DE ASEZAREA GEOGRAFICA A TARII NOASTRE SI DE RELIEF. LUNA CEA MAI PLOIOASA ESTE IUNIE, IAR CEA MAI SECETOASA ESTE FEBRUARIE. VANTURILE CARE BAT IN TARA NOASTRA FAC IERNILE CAND MAI RECI, CAND MAI CALDE,IAR VERILE,UNEORI CALDE SI USCATE. APELE IN TARA NOASTRA CELE MAI MULTE APE CURGATOARE IZVORESC DIN MUNTII CARPATI SI SE INDREAPTA DIN CENTRU SPRE MARGINE CA SPITELE UNEI ROTI. ELE SE VARSA IN DUNARE DECI SUNT AFLUENTI AI DUNARII, IAR MARELE FLUVIU SE VARSA IN MAREA NEAGRA. DUNAREA ESTE CEA MAI MARE APA CURGATOARE DIN TARA NOASTRA SI AL DOILEA MARE FLUVIU DIN EUROPa. IZVOESTE DIN MUNTII PADUREA NEAGRA DIN GERMANIA SI SE VARSA IN MAREA NEAGRA. IN DRUMUL SAU STRABATE ZECE TARI ,IAR PE TERITORIUL TARII NOASTRE ARE O LUNGIME DE 1075KM, CUPRINSA INTRE LOCALITATEA BAZIAS SI MAREA NEAGRA. DUNAREA ESTE TRAVERSATA DE PODURILE DE LA GIURGIU, FETESTICERNAVODA, GIURGENI-VADU OII. TOT LA CERNAVODA SE AFLA SI CAPATUL CANALULUI DUNARE-MAREA NEAGRA. DIN APROPIERE DE CALARASI SI PANA LA BRAILA, DUNAREA SE DESPARTE DE DOUA ORI IN CATE DOUA BRATE CARE INCHID BALTA IALOMITEI SI BALTA BRAILEI. IN APROPIERE DE ORASUL TULCEA ,DUNAREA SE DESPARTE IN CELE TREI BRATE: CHILIA, SULINA SI SFANTU GHEORGHE PRIN CARE ISI VARSA APELE IN MAREA NEAGRA. IMPORTANTA DUNARII CONSTA IN FAPTUL CA APELE EI FOLOSESC LA TRANSPORTUL FLUVIAL, LA PESCUIT,PENTRU PRODUCEREA ENERGIEI ELECTRICE,PENTRUIRIGAREA OGOARELOR, ALIMENTAREA ASEZARILOR OMENESTI. RAURILE SI LACURILE 1.RAURILE DIN PARTEA DE VEST. ACESTE RAURI SE VARSA TOATE IN TISA. TISA UDA TERITORIUL TARII NOASTRE PE O DISTANTA DE NUMAI 60 KM, LA HOTARUL DE NORD. IN TISA SE VARSA SOMESUL(FORMAT DIN SOMESUL MARE SI SOMESUL MIC), SI CRISURILE( CRISUL ALB,CRISUL NEGRU SI CRISUL REPEDE). MURESUL ESTE CEL MAI MARE AFLUENT AL TISEI. EL IZVORESTE DIN CARPATII ORIENTALI, TRECE PRIN DEPRESIUNEA TRANSILVANIEI, TAIE CARPATI OCCIDENTALI SI CAMPIA DE VEST. TIMIS, MURES,TISA,SOMES, CRISURILE. 2. RAURILE DIN PARTEA DE SUD. IN PARTEA DE SUD SE AFLA RAURILE: CERNA SE VARSA DIRECT IN DUNARE, LANGA ORSOVA. OLTUL ESTE CEL MAI LUNG RAU DIN GRUPA SUDICA. IZVORESTE DIN CARPATI ORIENTALI, CA SI MURESUL. STRABATE CARPATI MERIDIONALI UNDE PRIMESTE CA AFLUENT RAUL LOTRU. ARGESUL IZVORESTE DIN MUNTII FAGARAS. CEL MAI IMPORTANT AFLUENT AL SAU ESTE DAMBOVITA, CARE TRECE PRIN BUCURESTI SI SE VARSA IN ARGES.JIU,OLT,ARGES,IALOMITA 3.RAURILE DIN PARTEA DE EST. RAURILE DIN PARTEA DE ESTE SUNT STRANSE DE SIRET SI PRUT. PRUTUL FORMEAZA GRANITA DE EST A TARII NOASTE. SIRETUL CURGE PRIN VESTUL PODISULUI MOLDOVEI, DE LA NORD LA SUD,PANA LA DUNARE. UNUL DINTRE CEI MAI IMPORTANTI AFLUENTI AI SIRETULUI ESTE RAUL BISTRITA. PE ACEST RAU S-A CONSTRUIT HIDROCENTRALA DE LA BICAZ. ALTI AFLUENTI AI SIRETULUI SUNT: MOLDOVA, TROTUS,BUZAU. SIRET SI PRUT. LACURILE DE MUNTE SUNT: LACUL BUCURA DIN RETEZAT, LACUL BALEA IN FAGARAS S-AU FORMAT DUPA TOPIREA GHETARILOR DIN MUNTI. LACUL SFANTA ANA DE LANGA TUSNAD S-A FORMAT IN CRATERUL UNUI VULCAN. LACUL ROSU S-A FORMAT PRIN ALUNECAREA TERENURILOR. LACURILE DE DEAL SUNT: LACURILE DE LA SLANIC-PRAHOVA SI LACUL URSU, DE LA SOVATA ACESTEA AU APA SARATA. LACURILE DE LA CAMPIE SE AFLA DE-A LUNGUL UNOR RAURI CA IALOMITA SI COLENTINA. UNELE LACURI DIN BARAGAN AU APA SARATA SI AMARA: LACUL SARAT,DE LANGA BRAILA, LACUL AMARA, DE LANGA SLOBOZIA. LACURILE DIN LUNCA SI DELTA DUNARII SUNT FOLOSITE PENTRU CRESTEREA PESTELUI. LACURILE DE PE TARMUL MARII NEGRE FIE DULCE,FIE SARATA,FIE AMARA. LACUL RAZIM ESTE CEL MAI MARE, IAR TECHIRGHIOL ESTE RENUMIT PRIN NAMOLUL SAU,INTREBUINTAT IN VINDECAREA UNOR BOLI. LACURILE DE ACUMULARE ALIMENTEAZA CU APA HIDROCENTRALELE CARE PRODUC ENERGIE ELECTRICA;SUNT FOLOSITE SI PENTRU CRESTEREA PESTELUI SI IRIGATII. ASTFEL DE LACURI SUNT PE DUNARE, BISTRITA,LOTRU,ARGES. MAREA NEAGRA MAREA NEAGRA ESTE SITUATA LA SUD-EST DE TARA NOASTRA. EA ARE O INTINDERE DE DOUA ORI MAI MARE DECAT SUPRAFATA ROMANIEI. TARMUL ROMANESC SE INTINDE DE LA BRATUL CHILIA PANA LA LOCALITATEA VAMA VECHE. IN MAREA NEAGRA SE VARS FLUVIU DUNAREA SI ALTE FLUVII. APELE MAI PUTIN SARATE DE LA SUPRAFATA MARII, PRECUM SI PATRUNDEREA LUMINII SOARELUI PANA LA O ANUMITA ADANCIME FAVORIZEAZA CRESTEREA SI DEZVOLTAREA VIETUITOARELOR. IN MARE TRAIESC:MELCI, MEDUZE,PESTI, DELFINI SI CHIAR RECHINI MICI. PE TARM SE INTALNESC PASARI, PRINTRE CARE: PESCARUSII, CORMORANI SI RANDUNICILE-DE-MARE. MAREA CUPRINDE O LUME DE PLANTE SI DE ANIMALE AFLATE,DATORITA MAI ALES HRANIRII,INTR-O STRANSA LEGATURA UNELE CU ALTELE. LA ADANCIMI MAI MARI DE 200M,APELE MARII NEGRE SUNT LIPSITE DE VIETUITOARE DEOARECE NU EXISTA OXIGEN, DAR EXISTA GAZE OTRAVITOARE. VEGETATIA,ANIMALE SI SOLURI. 1.VEGETATIA SI ANIMALELE DE LA MUNTE. IN FUNCTIE DE ARBORII CARE PREDOMINA,PADURILE DE MUNTE SE CLASIFICA IN PADURI DE FAG(SITUATE LA POALELE MUNTILOR) SI PADUEI DE RASINOASE,DE BRAD SI DE MOLID,IN REGIUNILE MAI INALTE. PADUREA DE FAG ESTE LUMINOASA;AICI CRESC SI ALTI ARBORI SI MULTE IERBURI. PADUREA DE BRAD ESTE MAI INTUNECOASA. AICI CRESC IN SPECIAL CIUPERCILE SI FERIGILE; ELE NU AU NEVOIE DE LUMINA MULTA. SOLURILE DIN ACESTE ZONE SUNT SUBTIRI SI NU ASIGURA DECAT DEZVOLTAREA IERBURILOR SI ARBUSTILOR. ARBORII PADURILOR MENTIN UMEZEALA, FIXEAZA SOLUL, DAU FRUCTE SI LEMN. IN PADURILE DE LA MUNTE INTALNIM MULTE ANIMALE CA: VEVERITA, URSUL,CERBUL CARPATIN, LUPUL, JDERUL,RASUL, MISTRETUL. LA INALTIMI MARI, PE STANCI,ISI FAC CUIBUL VULTURII. TOT AICI TRAIESC CAPRELE NEGRE. ELE POT FI VAZUTE IN MUNTII FAGARAS, PARANG, RODNA, RETEZAT SI SUNT OCROTITE DE LEGE. 2. VEGETATIA SI ANIMALELE DIN ZONELE DELUROSE. CEL MAI RASPANDIT ARBORE DIN PADURILE DE FOIOASE, DIN ZONA DEALURILOR, ESTE STEJARUL. ALATURI DE EL MAI INTALNIM TEIUL,CARPENUL SI ALTI ARBORI CU FRUNZA CAZATOARE. PE CELE MAI INALTE DEALURI CRESTE SI FAGUL. IN PADURILE DE STEJAR DE PE DEALURI TRAIESC LUPUL, VULPEA, VIEZURELE,CAPRIOARA. 3.VEGETATIA SI ANIMALELE DE CAMPIE. SOLUL DE LA CAMPIE ESTE PRIELNIC PENTRU CULTIVAREA CEREALELOR. VEGETATIA DE LA CAMPIE ESTE ALCATUITA DIN IERBURI MICI, PAIOASE, CU RADACINI ADANC INFIPTE IN PAMANT. ANIMALELE DE LA CAMPIE SUNT: SOPARLA, ARICI,BUFNITA SI SOARECELE. 4.VEGETATIA SI ANIMALELE DIN DELTA DUNARII. IN LUNCILE RAURILOR MARI SI IN PRIMUL RAND IN LUNCA SI IN DELTA DUNARII CRESC SALCII, PLOPI, ARBORI IUBITORI DE UMEZEALA. IN DELTA INTALNIM STUFUL SI PAPURA. DIN STUF SE FABRICA HARTIA. DINTRE ANIMALE:PASARILE, IAR IN APE, DIFERITE SPECII DE PESTI. LOCUITORII SI ASEZARILE OMENESTI. LOCUITORII DE PE INTREG TERITORIUL TARII NOASTRE FORMEAZA POPULATIA ROMANIEI. IN TARA NOASTRA TRAIESC APROXIMATIV 22 DE MILIOANE DE LOCUITORII. POPULATIA NU ESTE UNIFORM RASPANDITA PE TOT CUPRINSUL TARII:IN REGIUNILE DE MUNTE SI DELTA DUNARII, POPULATIA ESTE MAI RARA. CEA MAI DEASA POPULATIE SE AFLA IN ORASELE MARI ALE TARII SI IN JURUL ACESTORA, IN UNELE ZONE DE CAMPIE, DEALURI SI IN DEPRESIUNI. IN ROMANIA, ALATURI DE ROMANI, CARE ALCATUIESC MAJORITATEA POPULATIEI, LOCUIESC SI ALTE MINORITATI ETNICE: MAGHIARI, GERMANI, SARBI, UCRAINENI. ACESTE MINORITATII SE BUCURA DE DREPTURI EGALE CU ROMANII. O PARTE A POPULATIEI TARII LOCUIESTE LA SATE(ASEZARI RURALE),IAR O ALTA PARTE LOCUIESTE LA ORASE( ASEZARI URBANE). 2. SATUL ROMANESC SATUL ESTE O ASEZARE OMENEASCA CU UN NUMAR MAI MIC DE LOCUITORI DECAT AL ORASULUI SI CARE ESTE INTALNIT IN LA CAMPIE, LA DEAL SI LA MUNTE AVAND GOSPODARII ALCATUITE DIN CASA DE LOCUIT, ADAPOSTURI PENTRU ANIMALE SI GRADINI. GRUPAREA GOSPODARIILOR IN SATE ESTE DIFICILA: IN SATELE DE MUNTE, GOSPODARIILE SUNT MAI IMPRASTIATE, IAR IN SATELE DE CAMPIE CA SI IN DEPRESIUNI,CASELE SUNT MAI APROPIATE. IN SATELE DE CAMPIE, LOCUITORII SE OCUPA DE CULTIVAREA CEREALELOR, A LEGUMELOR SI A ALTOR PLANTE AGRICOLE(FLOAREA-SOARELUI, SFECLA DE ZAHAR);LA DEAL, LOCUITORII CULTIVA POMII FRUCTIFERI SI VITA-DEVIE. 3. ORASELE DIN VREMURILE CELE MAI INDEPARTATE, PE TARMUL MARII NEGRE AU APARUT ORASE-CETATI, ACOLO UNDE ASTAZI SE AFLA LOCALITATILE CONSTANTA, MANGALIA. IN TIMPUL OCUPATIEI ROMANE SAU RIDICAT CETATI PUTERNICE:NAPOCA(CLUJ- NAPOCA), APULLUM(ALBA IULIA), DROBETA(DROBETA- TURNU- SEVERIN. CELE MAI DEZVOLTATE ORASE SUNT: BUCURESTI,GALATI, BRAILA,CONSTANTA,IASI,BRASOV,SIBIU, CLUJ, ARAD, TIMISOARA. ACESTE ORASE SUNT CENTRE INDUSTRIALE, COMERCIALE, CULTURALE,IN CONTINUA DEZVOLTARE. BUCURESTI. NUMELE ORASULUI ESTE POMENIT PRIMA DATA INTR-UN DOCUMENT DIN 1459, PE VREMEA DOMNITORULUI VLAD TEPES. BUCURESTIUL ESTE ASEZAT IN PARTEA CENTRALA A CAMPIEI ROMANE, FIIND STRABATUT DE RAUL DAMBOVITA, IAR IN PARTEA NORDICA DE RAUL COLENTINA. ORASUL BUCURESTI ARE O POPULATIE DE PESTE DOUA MILIOANE DE LOCUITORI. CONSTANTA. ESTE CEL MAI MARE PORT AL TARII LA MAREA NEAGRA. ARE O MARE IMPORTANTA INDUSTRIALA, DEOARECE DISPUNE DE UN SANTIER NAVAL, MAI ARE SI O DEOSEBITA IMPORTANTA TURISTICA. IASI. ESTE CEL MAI MARE ORAS DIN MOLDOVA SI UNUL DINTRE CELE MAI VECHI CENTRE CULTURALE. ARE CEA MAI VECHE UNIVERSITATE DIN TARA. ORASUL ARE MULTE SCOLI, TEATRE,MUZEE, BILIOTECI. CLUJ-NAPOCA. ESTE UN ORAS VESTIT INCA DE PE VREMEA ROMANILOR. AICI SE AFLA MONUMENTE ISTORICE,OBIECTIVE CULTURALE SI TURISTICE. GRADINA BOTANICA DIN CLUJ ESTE UNA DINTRE CELE MAI FRUMOASE DIN TARA. PRINCIPALELE ACTIVITATI ECONOMICE. ACTIVITATI ECONOMICE ECONOMIA TARII NOASTRE ARE URMATOARELE ACTIVITATI: 1.ACTIVITATII AGRICOLE 2.ACTIVITATII INDUSTRIALE 3. SERVICII(COMERTUL,TRANSPORTURILE,T URISMUL, SANATATEA,INVATAMANTUL SI ALTELE) 1. ACTIVITATII AGRICOLE AGRICULTURA CONSTITUIE O VECHE INDELETNICIRE A POPORULUI ROMAN. EA CUPRINDE CULTURA PLANTELOR SI CRESTEREA ANIMALELOR. CONDITILE CARE FAVORIZEAZA DEZVOLTAREA AGRICULTURII NOASTRE SUNT: RELIEFUL VARIAT,CLIMA,SOLUL,APELE;LA ACESTEA SE ADAUGA HARNICIA SI PRICEPEREA OAMENILOR. A. CULTURA PLANTELOR CULTURA CEREALELOR PREZINTA O MARE IMPORTANTA ,DEOARECE ACESTEA ASIGURA ALIMENTATIA OAMENILOR SI A ANIMALELOR. GRAUL SE CULTIVA IN CAMPIA ROMANA, CAMPIA DE VEST, PODISUL MOLDOVEI, PODISUL DOBROGEI SI IN DEPRESIUNE TRANSILVANIEI. PORUMBUL SE CULTIVA IN REGIUNILE DE CAMPIE,DE LUNCI SI DE DEALURI. DIN PORUMB SE FABRICA ALCOOLUL SI ULEIUL COMESTIBIL. PLANTELE ULEIOASE: FLOAREASOARELUI SI SOIA,DIN CARE SE FABRICA ULEIUL COMESTIBIL. FABRICI DE ULEI SUNT LA: BUCURESTI,CONSTANTA,CRAIOVA, SLOBOZIA,BUZAU. PLANTELE TEXTILE- INUL SI CANEPA- SE CULTIVA IN NORDUL PODISULUI MOLDOVEI,IN PODISUL TRANSILVANIEI SI IN CAMPIA DE VEST. DIN IN SE TES PANZETURI FOARTE APRECIATE,IAR DIN FIRUL REZISTENT DE CANEPA SE FAC FRANGHII SI TESATURI PENTRU SACI. ALTE PLANTE INDUSTRIALE SUNT: SFECLA DE ZAHAR,TUTUNUL,PLANTELE MEDICINALE. FABRICI DE ZAHAR SE AFLA LA ROMAN, GIURGIU,BUZAU. CULTURA LEGUMELOR SI A ZARZAVATURILOR ESTE IMPORTANTA PENTRU CA ASIGURA HRANA POPULATIEI SI SE PRACTICA IN SPECIAL IN LUNCILE RAURILOR. CULTURA CARTOFULUI ESTE FOARTE DEZVOLTATA IN ZONELE DELUROASE SI IN DEPRESIUNI, IN SPECIAL IN NORDUL TARII. CULTURA POMILOR FRUCTIFERI ESTE RASPANDITA IN REGIUNILE DELUROASE. SE CULTIVA PRUNI,MERI,PERI,VISINI,CIRESI,GUTUI, CAISI,PIERSICI,NUCI. CULTURA VITEI-DE-VIE. CELE MAI IMPORTANTE PODGORII SE AFLA LA:COTNARI(JUDETUL IASI),PANCIU,ODOBESTI,VALEA CALUGAREASCA,DRAGASANI;PE DEALURILE TARNAVELOR(PODISUL TRANSILVANIEI); LA MURFATLAR SI NICULITEI(IN DOBROGEA). PODGORIILE DAU STRUGURI DE MASA SI PENTRU VIN. CRESTEREA ANIMALELOR. CONSTITUIE CEA DE-A DOUA RAMURA PRINCIPALA A AGRICULTURII. CA SI CULTURA PLANTELOR, CRESTEREA ANIMALELOR ESTE O OCUPATIE STAVECHE. ANIMALELE FURNIZEAZA MARI CANTITATI DE PRODUSE ALIMENTARE: CARNE,LAPTE, OUA, PRECUM SI MATERII PRIME PENTRU INDUSTRIE:LANA,PIEI,BLANURI. PRINCIPALELE GRUPE DE ANIMALE DOMESTICE SUNT:BOVINELE,OVINELE,PORCINELE SI PASARILE. 2. ACTIVITATI INDUSTRIALE. INDUSTRIA ESTE O RAMURA A ECONOMIEI CARE PRELUCREAZA,CU AJUTORUL MASINILOR SI AL INSTALATIILOR,RESURSELE SUBSOLULUI(PETROL,CARBUNE,GAZE NATURALE,MINEREURI) SI ALE SOLULUI(LEMN,PLANTE CULTIVATE). IN FUNCTIE DE NATURA ACTIVITATII INDUSTRIEI(EXTRACTIVA,DE PRELUCRARE),DE MATERIE PRIMA PRELUCRATA(PETROL,CARBUNE,LEMN) SI DE PRODUSELE OBTINUTE,ENUMERAM URMATOARELE RAMURI ALE INDUSTRIEI: -INDUSTRIA ENERGETICA(EXTRACTIVA SI DE PRELUCRARE A PETROLULUI, GAZELE NATURALE,CARBUNELUI;INDUSTRIA ENERGIEI ELECTRICE SI TERMICE). -INDUSTRIA METALURGICA(EXTRAGEREA MINEREURILOR FEROASE SI SIDERURGIA) -INDUSTRIA CHIMICA -INDUSTRIA DE PRELUCRARE A LEMNULUI -INDUSTRIA MATERIALELOR DE CONSTRUCTIE(EXTRACTIA SI PRELUCRAREA LOR) -INDUSTRIA USOARA(TEXTILE,CONFECTII,PIELARIE SI INCALTAMINTE. -INDUSTRIA ALIMENTARA. INDUSTRIA ENERGETICA.PETROLUL PETROLUL SE GASESTE IN SUBSOL.OAMENII INSTALEAZA SONDE CU AJUTORUL CARORA PETROLULUI ESTE SCOS LA SUPRAFATA. PRIN OPERATIA DE RAFINARE DIN PETROL SE OBTIN:BENZINA,PETROLUL LAMPANT,MOTORINA,IAR CEEA CE RAMANE SE NUMESTE PACURA. BENZINA SE FOLOSESTE DREPT COMBUSTIBIL PENTRU AVIOANE SI AUTOMOBILE. MOTORINA ESTE FOLOSITA DE MOTOARELE TRACTOARELOR,VAPOARELOR SI ALE AUTOMOBILELOR. DIN PACURA SE FABRICA ULEIURI PENTRU MASINI. DIN PETROL SE MAI FABRICA MEDICAMENTE,CAUCIUC,FIRE SI FIBRE SINTETICE,MATERIALE PLASTICE. PETROLUL SE EXTRAGE DIN UNELE LOCALITATII AFLATE IN SUBCARPATI,PODISUL GETIC,CAMPIA ROMANA,CAMPIA DE VEST,DEALURILE DE VEST. EL SE PRELUCREAZA IN RAFINARIILE DIN PLOIESTI,BORZESTI,PITESTI,NAVODARI. GAZELE NATURALE SI PETROLUL SUNT O SURSA DE ENERGIE. CEL MAI VALOROS ESTE GAZUL METAN.EL SE EXTRAGE DIN PODISUL TRANSILVANIEI. DIN GAZELE NATURALE PRIN PRELUCRARE SE OBTINENEGRU DE FUM FOLOSIT IN FABRICAREA CAUCIUCULUI SINTETIC. CARBUNII DE PAMANT CARBUNII DE PAMANT SE GASESC LA DIFERITE ADANCIMI,DE UNDE SUNT EXTRASI PRIN GALERIILE MINELOR. CARBUNII SUNT DE MAI MULTE CATEGORII: HUILA ESTE UN CARBUNE NEGRULUCIOS CARE DA MULTA CALDURA. DIN HUILA SE PREPARA COCSUL FOLOSIT IN MARILE CUPTOARE PENTRU TOPIREA METALELOR. MAI ESTE FOLOSIT LA FABRICAREA MEDICAMENTELOR SI A VOPSELELOR. LIGNITUL DA MAI PUTINA CALDURA DECAT HUILA SI SE FOLOSESTE LA ARDERE IN TERMOCENTRALE SI LA INCALZIREA LOCUINTELOR. TURBA S-A FORMAT RECENT DIN PLANTE DE MLASTINA. ESTE UN CARBUNE INFERIOR CARE DA MAI PUTINA CALDURA. CELE MAI VALOROASE ZACAMINTE DE CARBUNI DIN TARA NOASTRA SE GASESC IN DEPRESIUNEA PETROSANI(VALEA JIULUI), DIN JUDETUL HUNEDOARA. DIN ACEST BAZIN PRECUM SI DIN MUNTII BANATULUI, SE EXTRAGE HUILA. IN JUDETUL GORJ SE AFLA CELE MAI MARI REZERVOARE DE LIGNIT DIN TARA. LIGNITUL SE EXTRAGE SI DIN JUDETELE ARGES,DAMBOVITA SI BIHOR. FOLOSIREA CARBUNELUI IN TERMOCETRALE PERMITE RESTRANGEREA FOLOSIRII PETROLULUI SI A GAZELOR NATURALE IN SCOPUL PRODUCERII ENERGIEI ELECTRICE SI FOLOSIREA LOR IN INDUSTRIA CHIMICA. ENERGIA ELECTRICA ARE O IMPORTANTA DEOSEBITA PENTRU ACTIVITATEA OMULUI,FIIND FOLOSITA IN ILUMINAT SI PENTRU USURAREA ACTIVITATII GOSPODARESTI, DAR SI IN IDUSTRIE,AGRICULTURA SI IN ALTE DOMENII. PENTRU A SE OBTINE ENERGIE ELECTRICA S-AU CONSTRUIT CENTRALE ELECTRICE. UNELE DIN ACESTEA FOLOSESC DREPT COMBUSTIBIL CARBUNII, GAZELE NATURALE SAU PETROLUL;ELE SE TERMOCENTRALE. DINTRE CELE MAI IMPORTANTE TERMOCENTRALE AMINTIM PE CELE DE LA: BUCURETI,CRAIOVA, BRAZI,BRAILA,TURCENI. ENERGIA ELECTRICA SE TRANSPORTA LA MARI DISTANTE PRIN LINII ELECTRICE DE INALTA TENSIUNE. DEOARECE CONSUMUL DE ENERGIE ELECTRICA ESTE IN CRESTERE,OMUL CAUTA SURSE NOI DE ENERGIE: - ENERGIA NUCLEARA(IN TARA S-A CONSTRUIT O CENTRALA ATOMOELECTRICA LA CERNAVODA) - ENERGIA APELOR FIERBINTI - ENERGIA SOLARA - ENERGIA VANTULUI -ENERGIA VALURILOR MARII. F. INDUSTRIA METALURGICA FIERUL ESTE UN METAL. EL SE OBTINE DIN MINEREUL DE FIER EXTRAS DIN ADANCUL PAMANTULUI. IN TARA NOASTRA SE FOLOSESTE MINEREUL DE FIER DIN MUNTII POIANA RUSCA(TELIUC SI GHELARI) SI ADUS DIN IMPORT. SE POATE SPUNE CA METALURGIA ESTE UNA DINTRE CELE MAI IMPORTANTE RAMURI ALE INDUITRIEI. EA SE OCUPA DE PRODUCEREA SI PRELUCRAREA METALELOR. DIN MINEREUL DE FIER TOPIT LA TEMPERATURI RIDICATE IN CUPTOARE MARI NUMITE FURMALE SE OBTINE FONTA,IAR APOI IN OTELARII SE OBTINE OTELUL. OTELUL ESTE FOARTE TARE SI ELASTIC; CHIAR DACA SE INDOAIE EL ISI REVINE LA FORMA INITIALA. DIN OTEL SE FAC PIESE REZISTENTE PENTRU MASINI,STRUNGURI,FERASTRAIE,CIOCA NE. PRELUCRAREA MINEREURILOR DE FIER,PENTRU OBTINEREA FONTEI SI A OTELULUI SE NUMESTE SIDERURGIE. CELE MAI CUNOSCUTE COMBINATE SIDERURGICE SUNT LA GALATI, HUNEDOARA SI RESITA. O ALTA RAMURA A METALURGIEI SE OCUPA CU OBTINEREA ALTOR METALE:CUPRU, PLUMB,ZINC,ALUMINIU,AUR,ARGINT. EA SE NUMESTE METALURGIA NEFEROASELOR. INDUSTRIA CONSTRUCTIILOR DE MASINI ESTE CEA MAI IMPORTANTA RAMURA A METALURGIEI. EA FOLOSESTE CA MATERII PRIME PRODUSE ALE INDUSTRIE METALURGICE, DAR SI ALTE PRODUSE. ACEASTA RAMURA PRODUSE:LOCOMOTIVE, VAGOANE, AUTOCAMIOANE,AUTOBUZE, AUTOTURISME,TRACTOARE SI MASINI AGRICOLE, AVIOANE,MASINI PENTRU UZ CASNIC. CELE MAI MARI CENTRE ALE INDUSTRIEI CONSTRUCTIILOR DE MASINI SUNT:BUCURESTI,BRASOV,CONSTANTA, CRAIOVA,ARAD, PITESTI,IASI. 3.SERVICIILE A.INVATAMANTUL.CULTURA.OCROTIREA SANATATII. ACESTE ACTIVITATI SE AFLA IN PLINA DEZVOLTARE, FIIND NECESARE PROGRESULUI ECONOMIC SI CULTURAL. INVATAMANTU CONTRIBUIE DIRECT LA INNSTRUIREA SI EDUCAREA POPULATIEI SI CU CAT ACEASTA PREGATIRE VA FI MAI BUNA IAR SANATATEA MAI BINE OCROTITA CA ATAT OAMENII VOR LUCRA MAI BINE,VOR PRODUCE MAI MULT, VOR FACE CA ACTIVITATEA ECONOMICA SA SE DEZVOLTE SI NIVELUL DE TRAI SA CREASCA. B.TRANSPORTURILE.CAILE DE COMUNICATIE. ACEASTA ACTIVITATE ASIGURA CIRCULATIA MARFURILOR SI A POPULATIEI. TRANSPORTURILE SE DESFASOARA PE URMATOARELE CAI DE COMUNICATIE: -PE USCAT(FEROVIARE SI RUTIERE) - PE APA(FLUVIALE SI MARITIME -AERIENE TELECOMUNICATIILE INLESNESC LEGATURIEL PRIN TELEFON,RADIO, INTERNET SI TELEVIZIUNE. ALTE CATEGORII DE TRANSPORTURI SPECIALE SUNT LINIILE ELECTRICE,CONDUCTELE. TRANSPORTURILE FEROVIALE. CAILE FERATE AU CEA MAI MARE IMPORTANTA IN TRANSPORTUL DE MARFURI SI DE CALATORI. PESTE DUNARE EXISTA PODURI DE CALE FERATA INTRE FETESTI SI CERNAVODA SI INTRE GIURGIU SI RUSE(LOCALITATE DIN BULGARIA.) TRANSPORTURILE RUTIERE(AUTO) SOSELELE ASIGURA LEGETURILE PE USCAT INTRE DIFERITE LOCALITATI. PE SOSELE CIRCULA:AUTOTURISME,AUTOBUZE, AUTOCAMIOANE. PODURILE DE PESTE DUNARE,INTRE GIURGENI-VADU OII SI INTRE FETESTICERNAVODA FAC LEGATURA PE SOSEA CU LITORALUL MARII NEGRE. NUMEROASE SOSELE TRAVERSEAZA CARPATII DE-A LUNGUL VAILOR: PRAHOVA, OLT,MURES,SOMES,TROTUS. TRANSPORTURILE FLUVIALE SE FAC PE DUNARE, CANALUL DUNARE-MAREA NEAGRA SI CANALUL BEGA(CARE TRECE PRIN TIMISOARA). CELE MAI IMPORTANTE PORTURI DUNARENE SUNT: TULCEA,GALATI,BRAILA,GIURGIU. TRANSPORTURILE MARITIME SUNT POSIBILE DATORITA FAPTULUI CA TARA NOASTRA ARE IESIRE LA MAREA NEAGRA. PRIN PORTUL CONSTANTA, TARA NOASTRA STABILESTE LEGATURI CU DIFERITE PORTURI ALE LUMII. TRANSPORTUL PE APA ESTE MAI IEFTIN SI MAI LESNICIOS. TRANSPORTURILE AERIENE ACESTE TRANSPORTURI SE FAC CU AVIONUL. PRINCIPALUL CENTRU AVIATIC ESTE ORASUL BUCURESTI UNDE SE AFLA AEROPORTURILE BANEASA SI OTOPENIHENRI COANDA. B. COMERTUL COMERTUL ESTE ACTIVITATEA PRIN CARE SE VAND SI SE CUMPARA MARFURI. COMERTUL ESTE DE DOUA FELURI: COMERTUL INTERIOR SE REALIZEAZA INTRE GRANITELE TARII. PRIN ACEST COMERT,OAMENII SE APROVIZIONEAZA CU PRODUSE DE UZ CASNIC. COMERTUL EXTERIOR ASIGURA LEGATURILE NOASTRE COMERCIALE CU ALTE TARI ALE LUMII. EL CUPRINDE IMPORTUL (CUPARAREA DIN ALTE TARI A UNOR PRODUSE DE CARE ARE NEVOIE TARA NOASTRA) SI EXPORTUL( VANZAREA UNOR MARFURI ROMANESTI IN ALTE TARI) D.TURISMUL TURISMUL ESTE ACTIVITATEA PRACTICA IN SCOPUL CUNOASTERII FRUMUSETILOR SI BOGATIILOR NATURALE SAU A CELOR CREATE SE OM. TURISMUL ESTE INTERN SI INTERNATIONAL. TURISMUL BENEFICIAZA DE TRASEE TURISTICE,HOTELURI,CABANE, MOTELURI,MIJLOACE DE TRANSPORT,POTECI MARCATE(IN ZONELE DE MUNTE),GHIZI. MUNTI-MUNTII CARPATI DEALURI SI PODISURISUBCARPATII,DEPRESIUNEA TRANSILVANIEI, DEALURILE DE VEST,PODISUL MEHEDINTI, PODISUL GETIC, PODISUL MOLDOVEI, PODISUL DOBROGEI. A. MUNTII CARPATI MUNTII CARPATI ALCATUIESC UN LANT MUNTOS SI CONSTITUIE PARTEA CEA MAI INALTA A RELIEFULUI TARII NOASTRE. PORNIND DE LA HOTARUL DE NORD,OBSERVAM INSIRUIREA MUNTILOR SPRE SUD,APOI SPRE VEST,PANA LA DUNARE. ACEASTA CUNUNA SE INCHIDE CU MUNTII DIN PARTEA DE VEST. EA INCONJOARA DEPRESIUNEA COLINARA A TRANSILVANIEI. MUNTII CARPATI SE IMPART IN TREI RAMURI: A. CARPATII ORIENTALI(RASARITENI) SE INTIND DE LA HOTARUL DE NORD,CATRE SUD, PANA LA VALEA PRAHOVEI. B. CARPATII MERIDIONALI( DE MIAZAZI) SE INTIND DE LA VALEA PRAHOVEI CATRE VEST PANA LA VAILE RAURILOR TIMIS,CERNA SI BISTRA. C. CARPATI OCCIDENTALI (DE APUS) SE INTIND DE LA DUNARE CATRE NORD PANA LA VAILE RAURILOR BARCAU SI SOMES. IN CEA MAI MARE PARTE MUNTII DIN TARA NOASTRA S-AU FORMAT PRIN INCRETIREA SI INALTAREA SCOARTEI PAMANTULUI. O PARTE DINTRE MUNTII DIN CARPATI S-AU FORMAT PRIN ERUPTII VULCANICE. MUNTII NOSTRI AU MULTE BOGATII: PADURILE,PAJISTILE CU PASUNI,RAURILE REPEZI CU APA CURATA,IN CARE TRAIESC PESTII. IN SUBSOLUL MUNTILOR SE GASESC BOGATII CUM AR FI: CARBUNELE,APELE MINERALE, FIERUL, AURUL,ARGINTUL,PIATRA DE CONSTRUCTIE. CARPATII ORIENTALI CARPATI ORIENTALI SE INTIND IN ESTUL DEPRESIUNII COLINARE A TRANSILVANIEI, DE LA HOTARUL DE NORD AL TARII PANA LA VALEA PRAHOVEI. EI CONSTITUIE CEA MAI INTINSA ZONA MUNTOASA A TARII. INALTIMEA LOR ESTE MIJLOCIE( 1300-1900M) VARFURILE DEPASIND RAR 2000 M. CARPATI ORIENTALI S-AU FORMAT PRIN INCRETIREA SCOARTEI PAMANTULUI.IN VEST EI CUPRIND UN SIR DE CULMI VULCANICE. 2. GRUPE DE MUNTI. CARPATII ORIENTALI SE IMPART IN TREI GRUPE. GRUPA NORDICA TINE DE LA HOTARUL DE NORD CU UCRAINA, PANA LA DEPRESIUNILE DORNELOR SI CAMPULUNG. DIN ACEASTA GRUPA AMINTIM MUNTII: GUTAIULUI, MARAMURESULUI SI RONDEI. CEL MAI INALTI SUNT MUNTII RODNEI,CU VARFUL PIETROSU (2.303). GRUPA CENTRALA SE DESFASOARA IN CONTINUARE SPRE SUD PANA LA VALEA OITUZULUI. AICI SE AFLA MUNTII: CALIMANI,BISTRITEI, GURGHIULUI, HARGHITEI. DIN MUNTII HASMASU MARE IZVORESC RAURILE OLT SI MURES. GRUPA SUDICA SE INTINDE DE LA VALEA OITUZULUI PANA LA VALEA PRAHOVEI. DINTRE MUNTII ACESTEI GRUPE ENUMERAM MUNTII VRANCEI, MUNTII BUZAULUI SI MUNTII CIUCAS. IN PARTEA NORDICA A GRUPEI SE AFLA DEPRESIUNEA BRASOVULUI. TRECATORI IN CARPATII ORIENTALI SE AFLA NUMEROASE PASURI DE TRECERE A MUNTILOR : PRISLOP, BICAZ,OITUZ, PREDEAL. CARPATII MERIDIONALI CARPATII MERIDIONALI SUNT ASEZATI LA SUD DE DEPRESIUNEA COLINARA A TRANSILVANIEI,INTRE CARPATII ORIENTALI SI CEI OCCIDENTALI. EI SUNT CUPRINSI INTRE VALEA PRAHOVEI LA EST SI VAILE RAURILOR TIMIS, CERNA SI BISTRA LA VEST. CARPATII MERIDIONALI SUNT FORMATI DIN ROCI TARI PE CARE APELE SI VANTURILE LE DISTRUG MAI GREU. SUNT CEI MAI INALTI MUNTI DIN TARA NOASTRA,UNELE VARFURI DEPASIND 2.500 M GRUPE DE MUNTI CARPATII MERIDIONALI SUNT ALCATUITI DIN PATRU GRUPE DESPARTITE DE VAILE UNOR RAURI. A. GRUPA MUNTILOR BUCEGICUPRINSA INTRE VALEA PRAHOVEI SI VALEA DAMBOVITEI. B.GRUPA MUNTILOR FAGARASULUICUPRINSA INTRE VALEA DAMBOVITEI SI VALEA OLTULUI. C.GRUPA MUNTILOR PARANGULUICUPRINSA INTRE VALEA OLTULUI SI VALEA JIULUI. D.GRUPA MUNTILOR RETEZATGODEANU –CUPRINSA INTRE VALEA JIULUI SI VAILE TIMIS,CERNA,BISTRA. GRUPA MUNTILOR BUCEGI ESTE FORMATA DIN MUNTI CU PANTELE ABRUPTE,STANCOASE, LA POALE IMBRACATI IN PADURI,IAR SPRE VARFURI SUNT ACOPERITI DE IERBURI MARUNTE SI PALCURI DE ARBUSTI PITICI. CEL MAI INALT VARF ESTE OMU AVAND 2.505M. AICI SE GASESTE O STATIE METEOROLOGICA. GRUPA MUNTILOR FAGARASULUI ESTE FORMATA DIN MUNTI PE CARE APELE N-AU IZBUTIT SA-I STRAPUNGA IN CURMEZIS. CELE MAI INALTE VARFURI SUNT MOLDOVEANU, AVAND 2.544M SI NEGOIU DE 2.535M. AICI ISI AU SALASUL CAPRELE NEGRE. PE ARGES LA VIDRARU S-A CONSTRUIT O MARE HIDROCENTRALA. PESTE ACESTI MUNTII TRECE SOSEAUA TRANSFAGARASAN. GRUPA MUNTILOR PARANGULUI ESTE FORMATA DIN MAI MULTI MUNTI, DINTRE CARE CEI MAI INALTI SUNT MUNTII PARANGULUI, CARE DEPASESC 2.500 M. IN MUNTII SUREANU SE AFLA RUINELE CETATII DACICE SARMIZEGETUSA. PE RAUL LOTRU ESTE O ALTA HIDROCENTRALA MARE . GRUPA MUNTILOR RETEZATGODEANU ESTE INCONJURATA DE REGIUNI JOASE. IN MUNTII RETEZATULUI SE AFLA PARCUL NATIONAL RETEZAT, IN CARE SUNT OCROTITE PLANTE SI ANIMALE RARE. INTRE MUNTII PARANGULUI SI AI RETEZATULUI SE AFLA DEPRESIUNEA PETROSANI STRABATUTA DE RAUL JIU. TRECATORILE DIN CARPATII MERIDIONALI SUNT: TURNU ROSU SI COZIA(VALEA OLTULUI),LAINICI(VALEA JIULUI), BRAN. IN SUBSOLUL DEPRESIUNII PETROSANI SE GASESC ZACAMINTE DE CARBUNE. PADURILE SI PASUNILE SUNT O ALTA BOGATIE. ACESTI MUNTI AU SI O MARE IMPORTANTA TURISTICA. CARPATII OCCIDENTALI CARPATII OCCIDENTALI SE AFLA LA VESTUL DEPRESIUNII COLINARE A TRANSILVANIEI SI SUNT CUPRINSI INTRE DUNARE LA SUD SI RAURILE BARCAU SI SOMES LA NORD. EI SUNT MAI PUTINI INALTI DECAT CELELALTE DOUA RAMURI ALE CARPATILOR,AVAND INALTIMI CE TREC CU PUTIN 1.800 M. CARPATII OCCIDENTALI SE IMPART IN TREI GRUPE. A.GRUPA MUNTILOR BANATULUI CUPRINSA INTRE DUNARE SI VAILE TIMISULUI SI CERNEI. B.GRUPA MUNTILOR POIANA RUSCA MARGINITA DE VALEA MURESULUI LA NORD SI DE CEA A BISTREI LA SUD. C.GRUPA MUNTILOR APUSENI CUPRINSA INTRE VALEA MURESULUI LA SUD SI VAILE BARCAULUI SI SOMESULUI LA NORD. MUNTII BANATULUI SI POIANA RUSCA AU INALTIMI MICI SI SUNT ACOPERITI CU PADURI DE FOIOASE. DUNAREA A SAPAT IN SUDUL MUNTILOR BANATULUI O VALE ADANCA SI INGUSTA NUMITA DEFILEUL DUNARII. AICI S-AU CONSTRUIT HIDROCENTRALA PORTILE DE FIER SI UN MARE LAC DE ACUMULARE. MUNTII POIANA RUSCA ASCUND IN ADANC CELE MAI IMPORTANTE ZACAMINTE DE FIER SI MARMURA DIN TARA NOASTRA. GRUPA MUNTILOR APUSENI ARE IN PARTEA CENTRALA MUNTII BIHORULUI CARE ATING INALTIMI DE PESTE 1.800M. IN ROCILE NUMITE CALCARE APELE CURGATOARE AU SAPART VAI INGUSTE SI ADANCI, CUM AR FI CHEILE TURZII. TOT IN ASFEL DE ROCI SE AFLA PESTERA SCARISOARA. CARPATII OCCIDENTALI AU PADURI INTINSE IAR IN SUBSOL ASCUND: CARBUNI, FIER, AUR, MARMURA SI ALTE BOGATII. DEALURILE SI PODISURILE DEALURILE SUNT FORME DE RELIEF CU INALTIMI INTRE 300M SI 800-1000M, AVAND PANTELE SI CULMILE MAI DOMOALE DECAT MUNTII. ZONELE DELUROASE SE INTIND CA UN BRAU IN JURUL MUNTILOR CARPATI. ELE SUNT REPREZENTATE DE SUBCARPATI SI DE DEALURILE DE VEST. SUBCARPATII SUNT ZONE DELUROASE, INTINSE LA POALELE CARPATILOR ORIENTALI SI MERIDIONALI. DUPA ZONA GEOGRAFICA IN CARE SE AFLA SUBCARPATII SE IMPART IN TREI GRUPE: SUBCARPATII MOLDOVEI, SUBCARPATII DE CURBURA SI SUBCARPATII GETICI. DEALURILE SUBCARPATICE S-AU FORMAT PRIN INCRETIREA SCOARTEI,ASA CUM S-AU FORMAT SI MUNTII. ELE ATING INALTIMI INTRE 400 SI 800M. ACESTE DEALURI SUNT SEPARATE DE DEPRESIUNI. DEPRESIUNILE SUBCARPATICE SUNT LOCURI INTINSE MAI JOASE INCONJURATE DE DEALURI. DEALURILE DIN PARTEA DE VEST A CARPATILOR OCCIDENTALI SE NUMESC DEALURILE DE VEST. ELE S-AU FORMAT PRIN DEPUNEREA PIETRISULUI SI A NISIPURILOR ADUSE DE APELE CURGATOARE DIN MUNTI. ACESTE DEALURI AU CULMI DOMOALE RAREORI TRECAND DE 400M. AICI SE INTALNESC PODGORII, LIVEZI CU POMI FRUCTIFERI SI CHIAR PADURI, PE CULMILE MAI INALTE. BOGATIILE SUBCARPATILOR SUNT REPREZENTATE DE PASUNILE SITUATE PE CULMILE DEALURILOR, DE PADURILE DE STEJAR SI DE FAG,DE LIVEZI SI VII. IN SUBSOLUL DEALURILOR SUBCRPATICE SE GASESC ZACAMINTE DE CARBUNI, PETROL, GAZE NATURALE,APE MINERALE SI SARE. PODISURILE SUNT FORME DE RELIEF INTINSE CA NISTE PLATOURI APROAPE NETEDE SAU LARG ODULATE, MAI INALTE DECAT CAMPIILE SI SEPARATE DE VAI. ELE S-AU FORMAT PRIN DEPUNEREA ARGILEI,A NISIPULUI SI A PIETRISULUI. PRINCIPALELE PODISURI SUNT: POSIDUL(DEPRESIUNEA) TRANSILVANIEI IN CENTRUL TARII, PODISUL MOLDOVEI(IN EST),PODISUL GETIC(IN SUD), PODISUL DOBROGEI(IN SUD-EST). PODISUL TRANSILVANIEI INCONJURAT DE LANTUL MUNTILOR CARPATI,FORMEAZA O MARE DEPRESIUNE IN CENTRUL TARIIDEPRESIUNEA COLINARA A TRANSILVANIEI. ARE UN ASPECT VALURIT, CU INFATISARE DE DEALURI. IN CUPRINSUL PODISULUI TRANSILVANIEI INCEPAND DIN PARTEA DE NORD SPRE SUD, SE DEOSEBESC: PODISUL SOMESAN, CAMPIA TRANSILVANIEI SI PODISUL TARNAVELOR. PODISUL MOLDOVEI SITUAT INTRE RAURILE SIRET SI PRUT ESTE MAI INALT IN PARTEA DE NORD-VEST SI MAI JOS IN SUD. ESTE ALCATUIT DIN STRATURI DE ARGILA, NISIP,PIETRIS, CALCAR. APELE AU SAPAT PE SUPRAFATA LUI, VAI LARGI SI ADANCI, DANDU-I UN ASPECT DELUROS. PAMATUL ESTE BUN PENTRU AGRICULTURA. AICI SE AFLA ORASELE IASI, BARCAU, SUCEAVA SI BOTOSANI. PODISUL GETIC ESTE SITUAT INTRE VALEA DAMBOVITEI SI DUNARE. LA SUD SE MARGINESTE CU CAMPIA ROMANA, IAR LA NORD CU SUBCARPATII GETICI. ESTE MAI INALT LA NORD (600M) DECAT LA SUD(200-300M). PODISUL GETIC ESTE STRABATUT DE RAURILE: JIU,OLT, ARGES SI AFLUENTII LOR. LOCUITORII CULTIVA CEREALE, POMI FRUCTIFERI, VITA-DE-VIE. IN SUBSOL SE GASESC ZACAMINTE DE PETROL, GAZE NATURALE SI CARBUNI. PODISUL DOBROGEI ARE UN PEISAJ APARTE IN DIVERSITATEA PODISURILOR AFLATE PE INTINSUL TARII. PODISUL DOBROGEI ESTE CUPRINS DUNARE SI MAREA NEAGRA, IAR CATRE SUD SE CONTINUA PANA LA GRANITA CU BULGARIA. EL ESTE FORMAT DIN DOUA PARTI: A.IN NORD SE AFLA MASIVUL DOBROGEI DE NORD B.IN SUD SE AFLA PODISUL DOBROGEI DE SUD. CAMPIILE SUNT SUPRAFETE DE TEREN,NETEDE SI INTINSE, CUINALTIMI INTRE CATIVA METRI SI 200-300M. ACESTE FORME JOASE DE RELIEF SUNT FOARTE POTRIVITE PENTRU AGRICULTURA. CAMPIILE ROMANIEI SUNT: CAMPIA ROMANA SI CAMPIA DE VEST. CAMPIA ROMANA ESTE SITUATA IN PARTEA DE SUD A TARII, DE-A LUNGUL DUNARII, NUMINDU-SE DE ACEEA SI CAMPIA DUNARII. PARTEA CENTRALA A CAMPIEI ROMANE SE NUMESTE CAMPIA BARAGANULUI. BARAGANUL ESTE PARTEA DE CAMPIE CEA MAI NETEDA SI MAI INTINSA DIN INTREAGA TARA. RAURILE JIU,OLT, ARGES,IALOMITA,BUZAU,SIRET BRAZDEAZA, IN DRUMUL LOR SPRE DUNARE, CAMPIA ROMANA. APELE LOR SUNT FOLOSITE PENTRU IRIGAREA SUPRAFETELOR CULTIVATE. DATORITA SOLURILOR FERTILE SI RECOLTELOR BOGATE. CAMPIA ROMANA ESTE NUMITA SI „GRANARUL TARII”. IN CAMPIA ROMANA IARNA ESTE GEROASA CU VANTURI PUTERNICE, IAR VARA ESTE FOARTEA CALDUROASA. ZONELE DIN PARTEA VESTICA A CAMPIEI ROMANE AU SOLURI NISIPOASE. PENTRU A PREVENI DEGRADAREA ACESTOR SOLURI OAMENII LE CULTIVA CU VITA-DE-VIE. IN SUBSOLUL CAMPIEI ROMANE GASIM PETROL SI GAZE NATURALE. CAMPIA ROMANA ESTE O UNITATE MAJORA DE RELIEF CU CELE MAI NUMEROASE ORASE MARI: BUCURESTI, GALATI, CRAIOVA, PLOIESTI, BRAILA, PITESTI. CAMPIA DE VEST SITUATA IN VESTUL ROMANIEI, CAMPIA DE VEST CONSTITUIE UNA DINTRE CELE MAI IMPORTANTE ZONE AGRICOLE ALE TARII. DATORITA RODNICIEI PAMANTULUI,AICI SUNT CULTIVATE MARI SUPRAFETE CU CEREALE. CAMPIA ESTE STRABATUTA DE RAURILE SOMES, CRISUL REPEDE, CRISUL NEGRU, CRISUL ALB, MURES, TIMIS. IN CAMPIA DE VEST IARNA ESTE MAI BLANDA IN SUD SI MAI ASPRA IN NORD. IN SUBSOL SE GASESC ZACAMINTE DE PETROL SI GAZE NATURALE, PRECUM SI IZVOARE TERMALE(CU APA CURATA) FOLOSITE IN TRATAREA UNOR BOLI. STATIUNILE BAILE FELIX DE LANGA ORADEA ESTE RECUNOSCUTA PENTRU EFECTUL BENEFIC AL APELOR SALE. JUDETELE SUNT CELE MAI MARI UNITATIA ADMINISTRATIV TERITORIALE. ELE SUNT FORMATE DIN MAI MULTE COMUNE SI ORASE, APROPIATE CA ASEZARE. CEL MAI IMPORTANT ORAS DIN JUDET ESTE DECLARAT RESEDINTA DE JUDET; IN ACEST ORAS SE AFLA CONDUCEREA JUDETULUI. MUNICIPIILE SUNT ORASELE CELE MAI DEZVOLTATE SI AU UN NUMAR MARE DE LOCUITORI. CEL MAI MARE MUNICIPIU ESTE ORASUL BUCURESTI. PENTRU A FI MAI BINE GOSPODARIT BUCURESTIUL ESTE IMPARTIT IN 6 SECTOARE. ORASELE SUNT ASEZARI OMENESTI MAI DEZVOLTATE DIN PUNCT DE VEDERE ECONOMIC SI CU UN NUMAR MAI MARE DE LOCUITORI DECAT SATELE. COMUNELE SUNT UNITATI ADMINISTRATIV-TERITORIALE ALCATUITE DIN UNUL SAU MAI MULTE SATE CARE SE GOSPODARESC IMPREUNA DINTRE CARE UNUL ESTE RESEDINTA DE COMUNA.
Please download to view
All materials on our website are shared by users. If you have any questions about copyright issues, please report us to resolve them. We are always happy to assist you.
...

GEOGRAFIE

by mada-mada

on

Report

Category:

Documents

Download: 0

Comment: 0

170

views

Comments

Description

Download GEOGRAFIE

Transcript

GEOGRAFIE OAMENII LOCUIESC IN SATE SAU IN ORASE. SATELE SUNT ASEZARI OMENESTI MAI MICI, CUPRINZAND GOSPODARIILE SATENILOR,TERENURILE CULTIVATE DIN IMPREJURIMI, DIFERITE INSTITUTII(SCOALA,BISERICA). IN SATE, LOCUITORII SE CUNOSC SI SE AJUTA, RESPECTA OBICEIURILE SI TRADITIILE COMUNITATII. UNUL SAU MAI MULTE SATE CARE SE GOSPODARESC IMPREUNA FORMEAZA O COMUNA. ORASELE SUNT ASEZARI OMENESTI MAI MARI, IMPARTITE IN CARTIERE. ORASUL BUCURESTI ESTE IMPARTIT IN SASE SECTOARE. ORIENTAREA IN SAT SI IN ORAS SE FACE TINANDU-SE SEAMA DE ADRESA, ADICA DE STRADA SI NUMARUL FIECAREI LOCUINTE. INSTITUTIILE PRINCIPALE DINTRO LOCALITATE SUNT: PRIMARIA, SCOALA,GRADINITA, POLICLINICA, SPITALUL, POLITIA, BISERICA. LOCUITORII SATELOR SI AI ORASELOR SE BUCURA DE BOGATIILE NATURALE, AVAND DATORIA DE A LE PASTRA SI A LE GOSPODARI. LINIA DE JUR –IMPREJURUL NOSTRU, UNDE NI SE PARE CA CERUL ATINGE PAMANTUL SE NUMESTE LINIA ORIZONTULUI. DACA NE AFLAM PE UN LOC MAI INALT,LINIA UNDE CERUL ATINGE PAMANTUL ESTE MAI DEPARTATA. INTR-O VALE SAU INTR-UN LOC JOS, DIN SAT SAU ORAS, LINIA ACEASTA NE APARE MAI APROAPE. PRIVIND PANA LA LINIA ORIZONTULUI, CUPRINDEM CU PRIVIREA NUMEROASE OBIECTE CARE NE APAR DIN CE IN CE MAI MICI. INTREAGA PARTE DE CER SI PAMANT CU TOATE OBIECTELE PE CARE LE CUPRINDEM CU PRIVIREA PANA LA LINIA ORIZONTULUI, ALCATUIESTE ORIZONTUL. LA NORD ROMANIA SE INVECINEAZA CU UCRAINA. INCEPAND DIN LOCALITATEA HALMEU PANA LA LOCALITATEA DARABANI. LA EST ROMANIA SE INVECINEAZA CU REPUBLICA MOLDOVA SI UCRAINA. INCEPAND DIN DARABANI PANA LA GALATI. LA SUD-EST ROMANIA DE INVECINEAZA CU MAREA NEAGRA, GRANITELE MARITIME ALE TARII FIIND LA CIRCA 22KM DEPARTATE DE TARM. IN PARTEA DE SUD NE INVECINAM CU BULGARIA. HOTARUL CU ACEASTA TARA TRAVERSEAZA USCATUL DINTRE MAREA NEAGRA SI DUNARE PANA LA LOCALITATEA PRISLOP. LA SUD-VEST NE INVECINAM CU SERBIA SI MUNTENEGRU. O PARTE DIN HOTAR ESTE PE DUNARE PANA LA LOCALITATEA BAZIAS PANA LA BEBA VECHE. LA VEST NE INVECINAM CU UNGARIA INTRE LOCALITATILE BEBA VECHE SI HALMEU. ROMANIA ARE O SUPRAFATA DE 238.391 KM PASTRATI. RELIEFUL TARII NOASTRE ROMANIA ARE UN RELIEF VARIAT. PRIVIND HARTA TARII NOASTRE, CONSTATAM CA INTRE HOTARELE PATRIEI SUNT CUPRINSE TOATE FORMELE PRINCIPALE DE RELIEF: MUNTI, DEALURI SI PODISURI, CAMPII,ASEZATE PE TREI TREPTE CA UN URIAS AMFITEATRU. FIECARE DINTRE ACESTE TREPTE DE RELIEF OCUPA APROXIMATIV A TREIA PARTE DIN SUPRAFATA ROMANIEI. IN MIJLOCUL TARII SE INALTA FALNICI, MUNTII CARPATI. EI CONSTITUIE TREAPTA CEA MAI INALTA A RELIEFULUI, INCONJURAND CA UN BARAU DEPRESIUNE TRANSILVANIEI. DE JUR IMPREJURUL MUNTILOR LA EXTERIOR SI SPRE INTERIOR SE AFLA DEALURILE SI PODISURILE. ACESTEA FORMEAZA A DOUA TREAPTA DE RELIEF MAI JOASA DECAT MUNTII. CAMPIILE SI LUNCILE OCUPA SUPRAFETE INTINSE IN SPECIAL IN SUDUL SI VESTUL TARII. ELE FORMEAZA CEA DE-A TREIA TREAPTA DE RELIEF SI AU INALTIMEA CEA MAI MICA. VARIETATEA RELIEFULUI ROMANESC FACE CA BOGATIILE SI FRUMUSETILE TARII SA FIE SI ELE FELURITE. PUTINE SUNT TARILE LUMII IN CARE FORMELE DE RELIEF SUNT ATAT DE ARMONIOS REPREZENTATE. DEALURILE SUNT FORME DE RELIEF CU INALTIMI MAI MICI DECAT MUNTII AVAND CULMILE MAI DOMOALE. PODISURILE SUNT FORME DE RELIEF INTINSE APROAPE NETEDE CA NISTE PLATOURI MAI INALTE DECAT CAMPIILE. O UNITATE MAJORA DE RELIEF ESTE O SUPRAFATA DE TEREN CARE ARE CARACTERISTICI ASEMANATOARE PE INTREAGA SA INTINDERE. CAMPIA ROMANA ESTE O UNITATE MAJORA SI CUPRINDE MAI MULTE DIVIZIUNI(CAMPIA BARAGANULUI,CAMPIA OLTENIEI). CEA MAI MARE UNITATE MAJORA DE RELIEF A TARII O FORMEAZA MUNTII CARPATI. URMEAZA UNITATILE MAJORE DE DEALURI, PODISURI SI CAMPII. CLIMA VORBIND DESPRE VREME,AVEM IN VEDERE FRIGUL SI CALDURA, ADICA TEMPERATURA AERULUI, PLOILE SI NINSORILE, ADICA PRECIPITATIILE SI VANTUL. PRIN CLIMA INTELEGEM FELUL CUM SE DESFASOARA TEMPERATURA, VANTUL SI PRECIPITATIILE,INTR-UN NUMAR MARE DE ANI, PE UN TERITORIU FOARTE INTINS. ACEASTA CLIMA CU PATRU ANOTIMPURI IN CARE NU SUNT NICI CALDURI SI NICI GERURI PREA MARI NICIPRECIPITATII SI NICI SECETE PREA PUTERNICE SE NUMESTE CLIMA TEMPERATA SAU POTRIVITA. TEMPERATURA PRECIPITATIILE SI VANTURILE SUNT INFLUENTATE DE ASEZAREA GEOGRAFICA A TARII NOASTRE SI DE RELIEF. LUNA CEA MAI PLOIOASA ESTE IUNIE, IAR CEA MAI SECETOASA ESTE FEBRUARIE. VANTURILE CARE BAT IN TARA NOASTRA FAC IERNILE CAND MAI RECI, CAND MAI CALDE,IAR VERILE,UNEORI CALDE SI USCATE. APELE IN TARA NOASTRA CELE MAI MULTE APE CURGATOARE IZVORESC DIN MUNTII CARPATI SI SE INDREAPTA DIN CENTRU SPRE MARGINE CA SPITELE UNEI ROTI. ELE SE VARSA IN DUNARE DECI SUNT AFLUENTI AI DUNARII, IAR MARELE FLUVIU SE VARSA IN MAREA NEAGRA. DUNAREA ESTE CEA MAI MARE APA CURGATOARE DIN TARA NOASTRA SI AL DOILEA MARE FLUVIU DIN EUROPa. IZVOESTE DIN MUNTII PADUREA NEAGRA DIN GERMANIA SI SE VARSA IN MAREA NEAGRA. IN DRUMUL SAU STRABATE ZECE TARI ,IAR PE TERITORIUL TARII NOASTRE ARE O LUNGIME DE 1075KM, CUPRINSA INTRE LOCALITATEA BAZIAS SI MAREA NEAGRA. DUNAREA ESTE TRAVERSATA DE PODURILE DE LA GIURGIU, FETESTICERNAVODA, GIURGENI-VADU OII. TOT LA CERNAVODA SE AFLA SI CAPATUL CANALULUI DUNARE-MAREA NEAGRA. DIN APROPIERE DE CALARASI SI PANA LA BRAILA, DUNAREA SE DESPARTE DE DOUA ORI IN CATE DOUA BRATE CARE INCHID BALTA IALOMITEI SI BALTA BRAILEI. IN APROPIERE DE ORASUL TULCEA ,DUNAREA SE DESPARTE IN CELE TREI BRATE: CHILIA, SULINA SI SFANTU GHEORGHE PRIN CARE ISI VARSA APELE IN MAREA NEAGRA. IMPORTANTA DUNARII CONSTA IN FAPTUL CA APELE EI FOLOSESC LA TRANSPORTUL FLUVIAL, LA PESCUIT,PENTRU PRODUCEREA ENERGIEI ELECTRICE,PENTRUIRIGAREA OGOARELOR, ALIMENTAREA ASEZARILOR OMENESTI. RAURILE SI LACURILE 1.RAURILE DIN PARTEA DE VEST. ACESTE RAURI SE VARSA TOATE IN TISA. TISA UDA TERITORIUL TARII NOASTRE PE O DISTANTA DE NUMAI 60 KM, LA HOTARUL DE NORD. IN TISA SE VARSA SOMESUL(FORMAT DIN SOMESUL MARE SI SOMESUL MIC), SI CRISURILE( CRISUL ALB,CRISUL NEGRU SI CRISUL REPEDE). MURESUL ESTE CEL MAI MARE AFLUENT AL TISEI. EL IZVORESTE DIN CARPATII ORIENTALI, TRECE PRIN DEPRESIUNEA TRANSILVANIEI, TAIE CARPATI OCCIDENTALI SI CAMPIA DE VEST. TIMIS, MURES,TISA,SOMES, CRISURILE. 2. RAURILE DIN PARTEA DE SUD. IN PARTEA DE SUD SE AFLA RAURILE: CERNA SE VARSA DIRECT IN DUNARE, LANGA ORSOVA. OLTUL ESTE CEL MAI LUNG RAU DIN GRUPA SUDICA. IZVORESTE DIN CARPATI ORIENTALI, CA SI MURESUL. STRABATE CARPATI MERIDIONALI UNDE PRIMESTE CA AFLUENT RAUL LOTRU. ARGESUL IZVORESTE DIN MUNTII FAGARAS. CEL MAI IMPORTANT AFLUENT AL SAU ESTE DAMBOVITA, CARE TRECE PRIN BUCURESTI SI SE VARSA IN ARGES.JIU,OLT,ARGES,IALOMITA 3.RAURILE DIN PARTEA DE EST. RAURILE DIN PARTEA DE ESTE SUNT STRANSE DE SIRET SI PRUT. PRUTUL FORMEAZA GRANITA DE EST A TARII NOASTE. SIRETUL CURGE PRIN VESTUL PODISULUI MOLDOVEI, DE LA NORD LA SUD,PANA LA DUNARE. UNUL DINTRE CEI MAI IMPORTANTI AFLUENTI AI SIRETULUI ESTE RAUL BISTRITA. PE ACEST RAU S-A CONSTRUIT HIDROCENTRALA DE LA BICAZ. ALTI AFLUENTI AI SIRETULUI SUNT: MOLDOVA, TROTUS,BUZAU. SIRET SI PRUT. LACURILE DE MUNTE SUNT: LACUL BUCURA DIN RETEZAT, LACUL BALEA IN FAGARAS S-AU FORMAT DUPA TOPIREA GHETARILOR DIN MUNTI. LACUL SFANTA ANA DE LANGA TUSNAD S-A FORMAT IN CRATERUL UNUI VULCAN. LACUL ROSU S-A FORMAT PRIN ALUNECAREA TERENURILOR. LACURILE DE DEAL SUNT: LACURILE DE LA SLANIC-PRAHOVA SI LACUL URSU, DE LA SOVATA ACESTEA AU APA SARATA. LACURILE DE LA CAMPIE SE AFLA DE-A LUNGUL UNOR RAURI CA IALOMITA SI COLENTINA. UNELE LACURI DIN BARAGAN AU APA SARATA SI AMARA: LACUL SARAT,DE LANGA BRAILA, LACUL AMARA, DE LANGA SLOBOZIA. LACURILE DIN LUNCA SI DELTA DUNARII SUNT FOLOSITE PENTRU CRESTEREA PESTELUI. LACURILE DE PE TARMUL MARII NEGRE FIE DULCE,FIE SARATA,FIE AMARA. LACUL RAZIM ESTE CEL MAI MARE, IAR TECHIRGHIOL ESTE RENUMIT PRIN NAMOLUL SAU,INTREBUINTAT IN VINDECAREA UNOR BOLI. LACURILE DE ACUMULARE ALIMENTEAZA CU APA HIDROCENTRALELE CARE PRODUC ENERGIE ELECTRICA;SUNT FOLOSITE SI PENTRU CRESTEREA PESTELUI SI IRIGATII. ASTFEL DE LACURI SUNT PE DUNARE, BISTRITA,LOTRU,ARGES. MAREA NEAGRA MAREA NEAGRA ESTE SITUATA LA SUD-EST DE TARA NOASTRA. EA ARE O INTINDERE DE DOUA ORI MAI MARE DECAT SUPRAFATA ROMANIEI. TARMUL ROMANESC SE INTINDE DE LA BRATUL CHILIA PANA LA LOCALITATEA VAMA VECHE. IN MAREA NEAGRA SE VARS FLUVIU DUNAREA SI ALTE FLUVII. APELE MAI PUTIN SARATE DE LA SUPRAFATA MARII, PRECUM SI PATRUNDEREA LUMINII SOARELUI PANA LA O ANUMITA ADANCIME FAVORIZEAZA CRESTEREA SI DEZVOLTAREA VIETUITOARELOR. IN MARE TRAIESC:MELCI, MEDUZE,PESTI, DELFINI SI CHIAR RECHINI MICI. PE TARM SE INTALNESC PASARI, PRINTRE CARE: PESCARUSII, CORMORANI SI RANDUNICILE-DE-MARE. MAREA CUPRINDE O LUME DE PLANTE SI DE ANIMALE AFLATE,DATORITA MAI ALES HRANIRII,INTR-O STRANSA LEGATURA UNELE CU ALTELE. LA ADANCIMI MAI MARI DE 200M,APELE MARII NEGRE SUNT LIPSITE DE VIETUITOARE DEOARECE NU EXISTA OXIGEN, DAR EXISTA GAZE OTRAVITOARE. VEGETATIA,ANIMALE SI SOLURI. 1.VEGETATIA SI ANIMALELE DE LA MUNTE. IN FUNCTIE DE ARBORII CARE PREDOMINA,PADURILE DE MUNTE SE CLASIFICA IN PADURI DE FAG(SITUATE LA POALELE MUNTILOR) SI PADUEI DE RASINOASE,DE BRAD SI DE MOLID,IN REGIUNILE MAI INALTE. PADUREA DE FAG ESTE LUMINOASA;AICI CRESC SI ALTI ARBORI SI MULTE IERBURI. PADUREA DE BRAD ESTE MAI INTUNECOASA. AICI CRESC IN SPECIAL CIUPERCILE SI FERIGILE; ELE NU AU NEVOIE DE LUMINA MULTA. SOLURILE DIN ACESTE ZONE SUNT SUBTIRI SI NU ASIGURA DECAT DEZVOLTAREA IERBURILOR SI ARBUSTILOR. ARBORII PADURILOR MENTIN UMEZEALA, FIXEAZA SOLUL, DAU FRUCTE SI LEMN. IN PADURILE DE LA MUNTE INTALNIM MULTE ANIMALE CA: VEVERITA, URSUL,CERBUL CARPATIN, LUPUL, JDERUL,RASUL, MISTRETUL. LA INALTIMI MARI, PE STANCI,ISI FAC CUIBUL VULTURII. TOT AICI TRAIESC CAPRELE NEGRE. ELE POT FI VAZUTE IN MUNTII FAGARAS, PARANG, RODNA, RETEZAT SI SUNT OCROTITE DE LEGE. 2. VEGETATIA SI ANIMALELE DIN ZONELE DELUROSE. CEL MAI RASPANDIT ARBORE DIN PADURILE DE FOIOASE, DIN ZONA DEALURILOR, ESTE STEJARUL. ALATURI DE EL MAI INTALNIM TEIUL,CARPENUL SI ALTI ARBORI CU FRUNZA CAZATOARE. PE CELE MAI INALTE DEALURI CRESTE SI FAGUL. IN PADURILE DE STEJAR DE PE DEALURI TRAIESC LUPUL, VULPEA, VIEZURELE,CAPRIOARA. 3.VEGETATIA SI ANIMALELE DE CAMPIE. SOLUL DE LA CAMPIE ESTE PRIELNIC PENTRU CULTIVAREA CEREALELOR. VEGETATIA DE LA CAMPIE ESTE ALCATUITA DIN IERBURI MICI, PAIOASE, CU RADACINI ADANC INFIPTE IN PAMANT. ANIMALELE DE LA CAMPIE SUNT: SOPARLA, ARICI,BUFNITA SI SOARECELE. 4.VEGETATIA SI ANIMALELE DIN DELTA DUNARII. IN LUNCILE RAURILOR MARI SI IN PRIMUL RAND IN LUNCA SI IN DELTA DUNARII CRESC SALCII, PLOPI, ARBORI IUBITORI DE UMEZEALA. IN DELTA INTALNIM STUFUL SI PAPURA. DIN STUF SE FABRICA HARTIA. DINTRE ANIMALE:PASARILE, IAR IN APE, DIFERITE SPECII DE PESTI. LOCUITORII SI ASEZARILE OMENESTI. LOCUITORII DE PE INTREG TERITORIUL TARII NOASTRE FORMEAZA POPULATIA ROMANIEI. IN TARA NOASTRA TRAIESC APROXIMATIV 22 DE MILIOANE DE LOCUITORII. POPULATIA NU ESTE UNIFORM RASPANDITA PE TOT CUPRINSUL TARII:IN REGIUNILE DE MUNTE SI DELTA DUNARII, POPULATIA ESTE MAI RARA. CEA MAI DEASA POPULATIE SE AFLA IN ORASELE MARI ALE TARII SI IN JURUL ACESTORA, IN UNELE ZONE DE CAMPIE, DEALURI SI IN DEPRESIUNI. IN ROMANIA, ALATURI DE ROMANI, CARE ALCATUIESC MAJORITATEA POPULATIEI, LOCUIESC SI ALTE MINORITATI ETNICE: MAGHIARI, GERMANI, SARBI, UCRAINENI. ACESTE MINORITATII SE BUCURA DE DREPTURI EGALE CU ROMANII. O PARTE A POPULATIEI TARII LOCUIESTE LA SATE(ASEZARI RURALE),IAR O ALTA PARTE LOCUIESTE LA ORASE( ASEZARI URBANE). 2. SATUL ROMANESC SATUL ESTE O ASEZARE OMENEASCA CU UN NUMAR MAI MIC DE LOCUITORI DECAT AL ORASULUI SI CARE ESTE INTALNIT IN LA CAMPIE, LA DEAL SI LA MUNTE AVAND GOSPODARII ALCATUITE DIN CASA DE LOCUIT, ADAPOSTURI PENTRU ANIMALE SI GRADINI. GRUPAREA GOSPODARIILOR IN SATE ESTE DIFICILA: IN SATELE DE MUNTE, GOSPODARIILE SUNT MAI IMPRASTIATE, IAR IN SATELE DE CAMPIE CA SI IN DEPRESIUNI,CASELE SUNT MAI APROPIATE. IN SATELE DE CAMPIE, LOCUITORII SE OCUPA DE CULTIVAREA CEREALELOR, A LEGUMELOR SI A ALTOR PLANTE AGRICOLE(FLOAREA-SOARELUI, SFECLA DE ZAHAR);LA DEAL, LOCUITORII CULTIVA POMII FRUCTIFERI SI VITA-DEVIE. 3. ORASELE DIN VREMURILE CELE MAI INDEPARTATE, PE TARMUL MARII NEGRE AU APARUT ORASE-CETATI, ACOLO UNDE ASTAZI SE AFLA LOCALITATILE CONSTANTA, MANGALIA. IN TIMPUL OCUPATIEI ROMANE SAU RIDICAT CETATI PUTERNICE:NAPOCA(CLUJ- NAPOCA), APULLUM(ALBA IULIA), DROBETA(DROBETA- TURNU- SEVERIN. CELE MAI DEZVOLTATE ORASE SUNT: BUCURESTI,GALATI, BRAILA,CONSTANTA,IASI,BRASOV,SIBIU, CLUJ, ARAD, TIMISOARA. ACESTE ORASE SUNT CENTRE INDUSTRIALE, COMERCIALE, CULTURALE,IN CONTINUA DEZVOLTARE. BUCURESTI. NUMELE ORASULUI ESTE POMENIT PRIMA DATA INTR-UN DOCUMENT DIN 1459, PE VREMEA DOMNITORULUI VLAD TEPES. BUCURESTIUL ESTE ASEZAT IN PARTEA CENTRALA A CAMPIEI ROMANE, FIIND STRABATUT DE RAUL DAMBOVITA, IAR IN PARTEA NORDICA DE RAUL COLENTINA. ORASUL BUCURESTI ARE O POPULATIE DE PESTE DOUA MILIOANE DE LOCUITORI. CONSTANTA. ESTE CEL MAI MARE PORT AL TARII LA MAREA NEAGRA. ARE O MARE IMPORTANTA INDUSTRIALA, DEOARECE DISPUNE DE UN SANTIER NAVAL, MAI ARE SI O DEOSEBITA IMPORTANTA TURISTICA. IASI. ESTE CEL MAI MARE ORAS DIN MOLDOVA SI UNUL DINTRE CELE MAI VECHI CENTRE CULTURALE. ARE CEA MAI VECHE UNIVERSITATE DIN TARA. ORASUL ARE MULTE SCOLI, TEATRE,MUZEE, BILIOTECI. CLUJ-NAPOCA. ESTE UN ORAS VESTIT INCA DE PE VREMEA ROMANILOR. AICI SE AFLA MONUMENTE ISTORICE,OBIECTIVE CULTURALE SI TURISTICE. GRADINA BOTANICA DIN CLUJ ESTE UNA DINTRE CELE MAI FRUMOASE DIN TARA. PRINCIPALELE ACTIVITATI ECONOMICE. ACTIVITATI ECONOMICE ECONOMIA TARII NOASTRE ARE URMATOARELE ACTIVITATI: 1.ACTIVITATII AGRICOLE 2.ACTIVITATII INDUSTRIALE 3. SERVICII(COMERTUL,TRANSPORTURILE,T URISMUL, SANATATEA,INVATAMANTUL SI ALTELE) 1. ACTIVITATII AGRICOLE AGRICULTURA CONSTITUIE O VECHE INDELETNICIRE A POPORULUI ROMAN. EA CUPRINDE CULTURA PLANTELOR SI CRESTEREA ANIMALELOR. CONDITILE CARE FAVORIZEAZA DEZVOLTAREA AGRICULTURII NOASTRE SUNT: RELIEFUL VARIAT,CLIMA,SOLUL,APELE;LA ACESTEA SE ADAUGA HARNICIA SI PRICEPEREA OAMENILOR. A. CULTURA PLANTELOR CULTURA CEREALELOR PREZINTA O MARE IMPORTANTA ,DEOARECE ACESTEA ASIGURA ALIMENTATIA OAMENILOR SI A ANIMALELOR. GRAUL SE CULTIVA IN CAMPIA ROMANA, CAMPIA DE VEST, PODISUL MOLDOVEI, PODISUL DOBROGEI SI IN DEPRESIUNE TRANSILVANIEI. PORUMBUL SE CULTIVA IN REGIUNILE DE CAMPIE,DE LUNCI SI DE DEALURI. DIN PORUMB SE FABRICA ALCOOLUL SI ULEIUL COMESTIBIL. PLANTELE ULEIOASE: FLOAREASOARELUI SI SOIA,DIN CARE SE FABRICA ULEIUL COMESTIBIL. FABRICI DE ULEI SUNT LA: BUCURESTI,CONSTANTA,CRAIOVA, SLOBOZIA,BUZAU. PLANTELE TEXTILE- INUL SI CANEPA- SE CULTIVA IN NORDUL PODISULUI MOLDOVEI,IN PODISUL TRANSILVANIEI SI IN CAMPIA DE VEST. DIN IN SE TES PANZETURI FOARTE APRECIATE,IAR DIN FIRUL REZISTENT DE CANEPA SE FAC FRANGHII SI TESATURI PENTRU SACI. ALTE PLANTE INDUSTRIALE SUNT: SFECLA DE ZAHAR,TUTUNUL,PLANTELE MEDICINALE. FABRICI DE ZAHAR SE AFLA LA ROMAN, GIURGIU,BUZAU. CULTURA LEGUMELOR SI A ZARZAVATURILOR ESTE IMPORTANTA PENTRU CA ASIGURA HRANA POPULATIEI SI SE PRACTICA IN SPECIAL IN LUNCILE RAURILOR. CULTURA CARTOFULUI ESTE FOARTE DEZVOLTATA IN ZONELE DELUROASE SI IN DEPRESIUNI, IN SPECIAL IN NORDUL TARII. CULTURA POMILOR FRUCTIFERI ESTE RASPANDITA IN REGIUNILE DELUROASE. SE CULTIVA PRUNI,MERI,PERI,VISINI,CIRESI,GUTUI, CAISI,PIERSICI,NUCI. CULTURA VITEI-DE-VIE. CELE MAI IMPORTANTE PODGORII SE AFLA LA:COTNARI(JUDETUL IASI),PANCIU,ODOBESTI,VALEA CALUGAREASCA,DRAGASANI;PE DEALURILE TARNAVELOR(PODISUL TRANSILVANIEI); LA MURFATLAR SI NICULITEI(IN DOBROGEA). PODGORIILE DAU STRUGURI DE MASA SI PENTRU VIN. CRESTEREA ANIMALELOR. CONSTITUIE CEA DE-A DOUA RAMURA PRINCIPALA A AGRICULTURII. CA SI CULTURA PLANTELOR, CRESTEREA ANIMALELOR ESTE O OCUPATIE STAVECHE. ANIMALELE FURNIZEAZA MARI CANTITATI DE PRODUSE ALIMENTARE: CARNE,LAPTE, OUA, PRECUM SI MATERII PRIME PENTRU INDUSTRIE:LANA,PIEI,BLANURI. PRINCIPALELE GRUPE DE ANIMALE DOMESTICE SUNT:BOVINELE,OVINELE,PORCINELE SI PASARILE. 2. ACTIVITATI INDUSTRIALE. INDUSTRIA ESTE O RAMURA A ECONOMIEI CARE PRELUCREAZA,CU AJUTORUL MASINILOR SI AL INSTALATIILOR,RESURSELE SUBSOLULUI(PETROL,CARBUNE,GAZE NATURALE,MINEREURI) SI ALE SOLULUI(LEMN,PLANTE CULTIVATE). IN FUNCTIE DE NATURA ACTIVITATII INDUSTRIEI(EXTRACTIVA,DE PRELUCRARE),DE MATERIE PRIMA PRELUCRATA(PETROL,CARBUNE,LEMN) SI DE PRODUSELE OBTINUTE,ENUMERAM URMATOARELE RAMURI ALE INDUSTRIEI: -INDUSTRIA ENERGETICA(EXTRACTIVA SI DE PRELUCRARE A PETROLULUI, GAZELE NATURALE,CARBUNELUI;INDUSTRIA ENERGIEI ELECTRICE SI TERMICE). -INDUSTRIA METALURGICA(EXTRAGEREA MINEREURILOR FEROASE SI SIDERURGIA) -INDUSTRIA CHIMICA -INDUSTRIA DE PRELUCRARE A LEMNULUI -INDUSTRIA MATERIALELOR DE CONSTRUCTIE(EXTRACTIA SI PRELUCRAREA LOR) -INDUSTRIA USOARA(TEXTILE,CONFECTII,PIELARIE SI INCALTAMINTE. -INDUSTRIA ALIMENTARA. INDUSTRIA ENERGETICA.PETROLUL PETROLUL SE GASESTE IN SUBSOL.OAMENII INSTALEAZA SONDE CU AJUTORUL CARORA PETROLULUI ESTE SCOS LA SUPRAFATA. PRIN OPERATIA DE RAFINARE DIN PETROL SE OBTIN:BENZINA,PETROLUL LAMPANT,MOTORINA,IAR CEEA CE RAMANE SE NUMESTE PACURA. BENZINA SE FOLOSESTE DREPT COMBUSTIBIL PENTRU AVIOANE SI AUTOMOBILE. MOTORINA ESTE FOLOSITA DE MOTOARELE TRACTOARELOR,VAPOARELOR SI ALE AUTOMOBILELOR. DIN PACURA SE FABRICA ULEIURI PENTRU MASINI. DIN PETROL SE MAI FABRICA MEDICAMENTE,CAUCIUC,FIRE SI FIBRE SINTETICE,MATERIALE PLASTICE. PETROLUL SE EXTRAGE DIN UNELE LOCALITATII AFLATE IN SUBCARPATI,PODISUL GETIC,CAMPIA ROMANA,CAMPIA DE VEST,DEALURILE DE VEST. EL SE PRELUCREAZA IN RAFINARIILE DIN PLOIESTI,BORZESTI,PITESTI,NAVODARI. GAZELE NATURALE SI PETROLUL SUNT O SURSA DE ENERGIE. CEL MAI VALOROS ESTE GAZUL METAN.EL SE EXTRAGE DIN PODISUL TRANSILVANIEI. DIN GAZELE NATURALE PRIN PRELUCRARE SE OBTINENEGRU DE FUM FOLOSIT IN FABRICAREA CAUCIUCULUI SINTETIC. CARBUNII DE PAMANT CARBUNII DE PAMANT SE GASESC LA DIFERITE ADANCIMI,DE UNDE SUNT EXTRASI PRIN GALERIILE MINELOR. CARBUNII SUNT DE MAI MULTE CATEGORII: HUILA ESTE UN CARBUNE NEGRULUCIOS CARE DA MULTA CALDURA. DIN HUILA SE PREPARA COCSUL FOLOSIT IN MARILE CUPTOARE PENTRU TOPIREA METALELOR. MAI ESTE FOLOSIT LA FABRICAREA MEDICAMENTELOR SI A VOPSELELOR. LIGNITUL DA MAI PUTINA CALDURA DECAT HUILA SI SE FOLOSESTE LA ARDERE IN TERMOCENTRALE SI LA INCALZIREA LOCUINTELOR. TURBA S-A FORMAT RECENT DIN PLANTE DE MLASTINA. ESTE UN CARBUNE INFERIOR CARE DA MAI PUTINA CALDURA. CELE MAI VALOROASE ZACAMINTE DE CARBUNI DIN TARA NOASTRA SE GASESC IN DEPRESIUNEA PETROSANI(VALEA JIULUI), DIN JUDETUL HUNEDOARA. DIN ACEST BAZIN PRECUM SI DIN MUNTII BANATULUI, SE EXTRAGE HUILA. IN JUDETUL GORJ SE AFLA CELE MAI MARI REZERVOARE DE LIGNIT DIN TARA. LIGNITUL SE EXTRAGE SI DIN JUDETELE ARGES,DAMBOVITA SI BIHOR. FOLOSIREA CARBUNELUI IN TERMOCETRALE PERMITE RESTRANGEREA FOLOSIRII PETROLULUI SI A GAZELOR NATURALE IN SCOPUL PRODUCERII ENERGIEI ELECTRICE SI FOLOSIREA LOR IN INDUSTRIA CHIMICA. ENERGIA ELECTRICA ARE O IMPORTANTA DEOSEBITA PENTRU ACTIVITATEA OMULUI,FIIND FOLOSITA IN ILUMINAT SI PENTRU USURAREA ACTIVITATII GOSPODARESTI, DAR SI IN IDUSTRIE,AGRICULTURA SI IN ALTE DOMENII. PENTRU A SE OBTINE ENERGIE ELECTRICA S-AU CONSTRUIT CENTRALE ELECTRICE. UNELE DIN ACESTEA FOLOSESC DREPT COMBUSTIBIL CARBUNII, GAZELE NATURALE SAU PETROLUL;ELE SE TERMOCENTRALE. DINTRE CELE MAI IMPORTANTE TERMOCENTRALE AMINTIM PE CELE DE LA: BUCURETI,CRAIOVA, BRAZI,BRAILA,TURCENI. ENERGIA ELECTRICA SE TRANSPORTA LA MARI DISTANTE PRIN LINII ELECTRICE DE INALTA TENSIUNE. DEOARECE CONSUMUL DE ENERGIE ELECTRICA ESTE IN CRESTERE,OMUL CAUTA SURSE NOI DE ENERGIE: - ENERGIA NUCLEARA(IN TARA S-A CONSTRUIT O CENTRALA ATOMOELECTRICA LA CERNAVODA) - ENERGIA APELOR FIERBINTI - ENERGIA SOLARA - ENERGIA VANTULUI -ENERGIA VALURILOR MARII. F. INDUSTRIA METALURGICA FIERUL ESTE UN METAL. EL SE OBTINE DIN MINEREUL DE FIER EXTRAS DIN ADANCUL PAMANTULUI. IN TARA NOASTRA SE FOLOSESTE MINEREUL DE FIER DIN MUNTII POIANA RUSCA(TELIUC SI GHELARI) SI ADUS DIN IMPORT. SE POATE SPUNE CA METALURGIA ESTE UNA DINTRE CELE MAI IMPORTANTE RAMURI ALE INDUITRIEI. EA SE OCUPA DE PRODUCEREA SI PRELUCRAREA METALELOR. DIN MINEREUL DE FIER TOPIT LA TEMPERATURI RIDICATE IN CUPTOARE MARI NUMITE FURMALE SE OBTINE FONTA,IAR APOI IN OTELARII SE OBTINE OTELUL. OTELUL ESTE FOARTE TARE SI ELASTIC; CHIAR DACA SE INDOAIE EL ISI REVINE LA FORMA INITIALA. DIN OTEL SE FAC PIESE REZISTENTE PENTRU MASINI,STRUNGURI,FERASTRAIE,CIOCA NE. PRELUCRAREA MINEREURILOR DE FIER,PENTRU OBTINEREA FONTEI SI A OTELULUI SE NUMESTE SIDERURGIE. CELE MAI CUNOSCUTE COMBINATE SIDERURGICE SUNT LA GALATI, HUNEDOARA SI RESITA. O ALTA RAMURA A METALURGIEI SE OCUPA CU OBTINEREA ALTOR METALE:CUPRU, PLUMB,ZINC,ALUMINIU,AUR,ARGINT. EA SE NUMESTE METALURGIA NEFEROASELOR. INDUSTRIA CONSTRUCTIILOR DE MASINI ESTE CEA MAI IMPORTANTA RAMURA A METALURGIEI. EA FOLOSESTE CA MATERII PRIME PRODUSE ALE INDUSTRIE METALURGICE, DAR SI ALTE PRODUSE. ACEASTA RAMURA PRODUSE:LOCOMOTIVE, VAGOANE, AUTOCAMIOANE,AUTOBUZE, AUTOTURISME,TRACTOARE SI MASINI AGRICOLE, AVIOANE,MASINI PENTRU UZ CASNIC. CELE MAI MARI CENTRE ALE INDUSTRIEI CONSTRUCTIILOR DE MASINI SUNT:BUCURESTI,BRASOV,CONSTANTA, CRAIOVA,ARAD, PITESTI,IASI. 3.SERVICIILE A.INVATAMANTUL.CULTURA.OCROTIREA SANATATII. ACESTE ACTIVITATI SE AFLA IN PLINA DEZVOLTARE, FIIND NECESARE PROGRESULUI ECONOMIC SI CULTURAL. INVATAMANTU CONTRIBUIE DIRECT LA INNSTRUIREA SI EDUCAREA POPULATIEI SI CU CAT ACEASTA PREGATIRE VA FI MAI BUNA IAR SANATATEA MAI BINE OCROTITA CA ATAT OAMENII VOR LUCRA MAI BINE,VOR PRODUCE MAI MULT, VOR FACE CA ACTIVITATEA ECONOMICA SA SE DEZVOLTE SI NIVELUL DE TRAI SA CREASCA. B.TRANSPORTURILE.CAILE DE COMUNICATIE. ACEASTA ACTIVITATE ASIGURA CIRCULATIA MARFURILOR SI A POPULATIEI. TRANSPORTURILE SE DESFASOARA PE URMATOARELE CAI DE COMUNICATIE: -PE USCAT(FEROVIARE SI RUTIERE) - PE APA(FLUVIALE SI MARITIME -AERIENE TELECOMUNICATIILE INLESNESC LEGATURIEL PRIN TELEFON,RADIO, INTERNET SI TELEVIZIUNE. ALTE CATEGORII DE TRANSPORTURI SPECIALE SUNT LINIILE ELECTRICE,CONDUCTELE. TRANSPORTURILE FEROVIALE. CAILE FERATE AU CEA MAI MARE IMPORTANTA IN TRANSPORTUL DE MARFURI SI DE CALATORI. PESTE DUNARE EXISTA PODURI DE CALE FERATA INTRE FETESTI SI CERNAVODA SI INTRE GIURGIU SI RUSE(LOCALITATE DIN BULGARIA.) TRANSPORTURILE RUTIERE(AUTO) SOSELELE ASIGURA LEGETURILE PE USCAT INTRE DIFERITE LOCALITATI. PE SOSELE CIRCULA:AUTOTURISME,AUTOBUZE, AUTOCAMIOANE. PODURILE DE PESTE DUNARE,INTRE GIURGENI-VADU OII SI INTRE FETESTICERNAVODA FAC LEGATURA PE SOSEA CU LITORALUL MARII NEGRE. NUMEROASE SOSELE TRAVERSEAZA CARPATII DE-A LUNGUL VAILOR: PRAHOVA, OLT,MURES,SOMES,TROTUS. TRANSPORTURILE FLUVIALE SE FAC PE DUNARE, CANALUL DUNARE-MAREA NEAGRA SI CANALUL BEGA(CARE TRECE PRIN TIMISOARA). CELE MAI IMPORTANTE PORTURI DUNARENE SUNT: TULCEA,GALATI,BRAILA,GIURGIU. TRANSPORTURILE MARITIME SUNT POSIBILE DATORITA FAPTULUI CA TARA NOASTRA ARE IESIRE LA MAREA NEAGRA. PRIN PORTUL CONSTANTA, TARA NOASTRA STABILESTE LEGATURI CU DIFERITE PORTURI ALE LUMII. TRANSPORTUL PE APA ESTE MAI IEFTIN SI MAI LESNICIOS. TRANSPORTURILE AERIENE ACESTE TRANSPORTURI SE FAC CU AVIONUL. PRINCIPALUL CENTRU AVIATIC ESTE ORASUL BUCURESTI UNDE SE AFLA AEROPORTURILE BANEASA SI OTOPENIHENRI COANDA. B. COMERTUL COMERTUL ESTE ACTIVITATEA PRIN CARE SE VAND SI SE CUMPARA MARFURI. COMERTUL ESTE DE DOUA FELURI: COMERTUL INTERIOR SE REALIZEAZA INTRE GRANITELE TARII. PRIN ACEST COMERT,OAMENII SE APROVIZIONEAZA CU PRODUSE DE UZ CASNIC. COMERTUL EXTERIOR ASIGURA LEGATURILE NOASTRE COMERCIALE CU ALTE TARI ALE LUMII. EL CUPRINDE IMPORTUL (CUPARAREA DIN ALTE TARI A UNOR PRODUSE DE CARE ARE NEVOIE TARA NOASTRA) SI EXPORTUL( VANZAREA UNOR MARFURI ROMANESTI IN ALTE TARI) D.TURISMUL TURISMUL ESTE ACTIVITATEA PRACTICA IN SCOPUL CUNOASTERII FRUMUSETILOR SI BOGATIILOR NATURALE SAU A CELOR CREATE SE OM. TURISMUL ESTE INTERN SI INTERNATIONAL. TURISMUL BENEFICIAZA DE TRASEE TURISTICE,HOTELURI,CABANE, MOTELURI,MIJLOACE DE TRANSPORT,POTECI MARCATE(IN ZONELE DE MUNTE),GHIZI. MUNTI-MUNTII CARPATI DEALURI SI PODISURISUBCARPATII,DEPRESIUNEA TRANSILVANIEI, DEALURILE DE VEST,PODISUL MEHEDINTI, PODISUL GETIC, PODISUL MOLDOVEI, PODISUL DOBROGEI. A. MUNTII CARPATI MUNTII CARPATI ALCATUIESC UN LANT MUNTOS SI CONSTITUIE PARTEA CEA MAI INALTA A RELIEFULUI TARII NOASTRE. PORNIND DE LA HOTARUL DE NORD,OBSERVAM INSIRUIREA MUNTILOR SPRE SUD,APOI SPRE VEST,PANA LA DUNARE. ACEASTA CUNUNA SE INCHIDE CU MUNTII DIN PARTEA DE VEST. EA INCONJOARA DEPRESIUNEA COLINARA A TRANSILVANIEI. MUNTII CARPATI SE IMPART IN TREI RAMURI: A. CARPATII ORIENTALI(RASARITENI) SE INTIND DE LA HOTARUL DE NORD,CATRE SUD, PANA LA VALEA PRAHOVEI. B. CARPATII MERIDIONALI( DE MIAZAZI) SE INTIND DE LA VALEA PRAHOVEI CATRE VEST PANA LA VAILE RAURILOR TIMIS,CERNA SI BISTRA. C. CARPATI OCCIDENTALI (DE APUS) SE INTIND DE LA DUNARE CATRE NORD PANA LA VAILE RAURILOR BARCAU SI SOMES. IN CEA MAI MARE PARTE MUNTII DIN TARA NOASTRA S-AU FORMAT PRIN INCRETIREA SI INALTAREA SCOARTEI PAMANTULUI. O PARTE DINTRE MUNTII DIN CARPATI S-AU FORMAT PRIN ERUPTII VULCANICE. MUNTII NOSTRI AU MULTE BOGATII: PADURILE,PAJISTILE CU PASUNI,RAURILE REPEZI CU APA CURATA,IN CARE TRAIESC PESTII. IN SUBSOLUL MUNTILOR SE GASESC BOGATII CUM AR FI: CARBUNELE,APELE MINERALE, FIERUL, AURUL,ARGINTUL,PIATRA DE CONSTRUCTIE. CARPATII ORIENTALI CARPATI ORIENTALI SE INTIND IN ESTUL DEPRESIUNII COLINARE A TRANSILVANIEI, DE LA HOTARUL DE NORD AL TARII PANA LA VALEA PRAHOVEI. EI CONSTITUIE CEA MAI INTINSA ZONA MUNTOASA A TARII. INALTIMEA LOR ESTE MIJLOCIE( 1300-1900M) VARFURILE DEPASIND RAR 2000 M. CARPATI ORIENTALI S-AU FORMAT PRIN INCRETIREA SCOARTEI PAMANTULUI.IN VEST EI CUPRIND UN SIR DE CULMI VULCANICE. 2. GRUPE DE MUNTI. CARPATII ORIENTALI SE IMPART IN TREI GRUPE. GRUPA NORDICA TINE DE LA HOTARUL DE NORD CU UCRAINA, PANA LA DEPRESIUNILE DORNELOR SI CAMPULUNG. DIN ACEASTA GRUPA AMINTIM MUNTII: GUTAIULUI, MARAMURESULUI SI RONDEI. CEL MAI INALTI SUNT MUNTII RODNEI,CU VARFUL PIETROSU (2.303). GRUPA CENTRALA SE DESFASOARA IN CONTINUARE SPRE SUD PANA LA VALEA OITUZULUI. AICI SE AFLA MUNTII: CALIMANI,BISTRITEI, GURGHIULUI, HARGHITEI. DIN MUNTII HASMASU MARE IZVORESC RAURILE OLT SI MURES. GRUPA SUDICA SE INTINDE DE LA VALEA OITUZULUI PANA LA VALEA PRAHOVEI. DINTRE MUNTII ACESTEI GRUPE ENUMERAM MUNTII VRANCEI, MUNTII BUZAULUI SI MUNTII CIUCAS. IN PARTEA NORDICA A GRUPEI SE AFLA DEPRESIUNEA BRASOVULUI. TRECATORI IN CARPATII ORIENTALI SE AFLA NUMEROASE PASURI DE TRECERE A MUNTILOR : PRISLOP, BICAZ,OITUZ, PREDEAL. CARPATII MERIDIONALI CARPATII MERIDIONALI SUNT ASEZATI LA SUD DE DEPRESIUNEA COLINARA A TRANSILVANIEI,INTRE CARPATII ORIENTALI SI CEI OCCIDENTALI. EI SUNT CUPRINSI INTRE VALEA PRAHOVEI LA EST SI VAILE RAURILOR TIMIS, CERNA SI BISTRA LA VEST. CARPATII MERIDIONALI SUNT FORMATI DIN ROCI TARI PE CARE APELE SI VANTURILE LE DISTRUG MAI GREU. SUNT CEI MAI INALTI MUNTI DIN TARA NOASTRA,UNELE VARFURI DEPASIND 2.500 M GRUPE DE MUNTI CARPATII MERIDIONALI SUNT ALCATUITI DIN PATRU GRUPE DESPARTITE DE VAILE UNOR RAURI. A. GRUPA MUNTILOR BUCEGICUPRINSA INTRE VALEA PRAHOVEI SI VALEA DAMBOVITEI. B.GRUPA MUNTILOR FAGARASULUICUPRINSA INTRE VALEA DAMBOVITEI SI VALEA OLTULUI. C.GRUPA MUNTILOR PARANGULUICUPRINSA INTRE VALEA OLTULUI SI VALEA JIULUI. D.GRUPA MUNTILOR RETEZATGODEANU –CUPRINSA INTRE VALEA JIULUI SI VAILE TIMIS,CERNA,BISTRA. GRUPA MUNTILOR BUCEGI ESTE FORMATA DIN MUNTI CU PANTELE ABRUPTE,STANCOASE, LA POALE IMBRACATI IN PADURI,IAR SPRE VARFURI SUNT ACOPERITI DE IERBURI MARUNTE SI PALCURI DE ARBUSTI PITICI. CEL MAI INALT VARF ESTE OMU AVAND 2.505M. AICI SE GASESTE O STATIE METEOROLOGICA. GRUPA MUNTILOR FAGARASULUI ESTE FORMATA DIN MUNTI PE CARE APELE N-AU IZBUTIT SA-I STRAPUNGA IN CURMEZIS. CELE MAI INALTE VARFURI SUNT MOLDOVEANU, AVAND 2.544M SI NEGOIU DE 2.535M. AICI ISI AU SALASUL CAPRELE NEGRE. PE ARGES LA VIDRARU S-A CONSTRUIT O MARE HIDROCENTRALA. PESTE ACESTI MUNTII TRECE SOSEAUA TRANSFAGARASAN. GRUPA MUNTILOR PARANGULUI ESTE FORMATA DIN MAI MULTI MUNTI, DINTRE CARE CEI MAI INALTI SUNT MUNTII PARANGULUI, CARE DEPASESC 2.500 M. IN MUNTII SUREANU SE AFLA RUINELE CETATII DACICE SARMIZEGETUSA. PE RAUL LOTRU ESTE O ALTA HIDROCENTRALA MARE . GRUPA MUNTILOR RETEZATGODEANU ESTE INCONJURATA DE REGIUNI JOASE. IN MUNTII RETEZATULUI SE AFLA PARCUL NATIONAL RETEZAT, IN CARE SUNT OCROTITE PLANTE SI ANIMALE RARE. INTRE MUNTII PARANGULUI SI AI RETEZATULUI SE AFLA DEPRESIUNEA PETROSANI STRABATUTA DE RAUL JIU. TRECATORILE DIN CARPATII MERIDIONALI SUNT: TURNU ROSU SI COZIA(VALEA OLTULUI),LAINICI(VALEA JIULUI), BRAN. IN SUBSOLUL DEPRESIUNII PETROSANI SE GASESC ZACAMINTE DE CARBUNE. PADURILE SI PASUNILE SUNT O ALTA BOGATIE. ACESTI MUNTI AU SI O MARE IMPORTANTA TURISTICA. CARPATII OCCIDENTALI CARPATII OCCIDENTALI SE AFLA LA VESTUL DEPRESIUNII COLINARE A TRANSILVANIEI SI SUNT CUPRINSI INTRE DUNARE LA SUD SI RAURILE BARCAU SI SOMES LA NORD. EI SUNT MAI PUTINI INALTI DECAT CELELALTE DOUA RAMURI ALE CARPATILOR,AVAND INALTIMI CE TREC CU PUTIN 1.800 M. CARPATII OCCIDENTALI SE IMPART IN TREI GRUPE. A.GRUPA MUNTILOR BANATULUI CUPRINSA INTRE DUNARE SI VAILE TIMISULUI SI CERNEI. B.GRUPA MUNTILOR POIANA RUSCA MARGINITA DE VALEA MURESULUI LA NORD SI DE CEA A BISTREI LA SUD. C.GRUPA MUNTILOR APUSENI CUPRINSA INTRE VALEA MURESULUI LA SUD SI VAILE BARCAULUI SI SOMESULUI LA NORD. MUNTII BANATULUI SI POIANA RUSCA AU INALTIMI MICI SI SUNT ACOPERITI CU PADURI DE FOIOASE. DUNAREA A SAPAT IN SUDUL MUNTILOR BANATULUI O VALE ADANCA SI INGUSTA NUMITA DEFILEUL DUNARII. AICI S-AU CONSTRUIT HIDROCENTRALA PORTILE DE FIER SI UN MARE LAC DE ACUMULARE. MUNTII POIANA RUSCA ASCUND IN ADANC CELE MAI IMPORTANTE ZACAMINTE DE FIER SI MARMURA DIN TARA NOASTRA. GRUPA MUNTILOR APUSENI ARE IN PARTEA CENTRALA MUNTII BIHORULUI CARE ATING INALTIMI DE PESTE 1.800M. IN ROCILE NUMITE CALCARE APELE CURGATOARE AU SAPART VAI INGUSTE SI ADANCI, CUM AR FI CHEILE TURZII. TOT IN ASFEL DE ROCI SE AFLA PESTERA SCARISOARA. CARPATII OCCIDENTALI AU PADURI INTINSE IAR IN SUBSOL ASCUND: CARBUNI, FIER, AUR, MARMURA SI ALTE BOGATII. DEALURILE SI PODISURILE DEALURILE SUNT FORME DE RELIEF CU INALTIMI INTRE 300M SI 800-1000M, AVAND PANTELE SI CULMILE MAI DOMOALE DECAT MUNTII. ZONELE DELUROASE SE INTIND CA UN BRAU IN JURUL MUNTILOR CARPATI. ELE SUNT REPREZENTATE DE SUBCARPATI SI DE DEALURILE DE VEST. SUBCARPATII SUNT ZONE DELUROASE, INTINSE LA POALELE CARPATILOR ORIENTALI SI MERIDIONALI. DUPA ZONA GEOGRAFICA IN CARE SE AFLA SUBCARPATII SE IMPART IN TREI GRUPE: SUBCARPATII MOLDOVEI, SUBCARPATII DE CURBURA SI SUBCARPATII GETICI. DEALURILE SUBCARPATICE S-AU FORMAT PRIN INCRETIREA SCOARTEI,ASA CUM S-AU FORMAT SI MUNTII. ELE ATING INALTIMI INTRE 400 SI 800M. ACESTE DEALURI SUNT SEPARATE DE DEPRESIUNI. DEPRESIUNILE SUBCARPATICE SUNT LOCURI INTINSE MAI JOASE INCONJURATE DE DEALURI. DEALURILE DIN PARTEA DE VEST A CARPATILOR OCCIDENTALI SE NUMESC DEALURILE DE VEST. ELE S-AU FORMAT PRIN DEPUNEREA PIETRISULUI SI A NISIPURILOR ADUSE DE APELE CURGATOARE DIN MUNTI. ACESTE DEALURI AU CULMI DOMOALE RAREORI TRECAND DE 400M. AICI SE INTALNESC PODGORII, LIVEZI CU POMI FRUCTIFERI SI CHIAR PADURI, PE CULMILE MAI INALTE. BOGATIILE SUBCARPATILOR SUNT REPREZENTATE DE PASUNILE SITUATE PE CULMILE DEALURILOR, DE PADURILE DE STEJAR SI DE FAG,DE LIVEZI SI VII. IN SUBSOLUL DEALURILOR SUBCRPATICE SE GASESC ZACAMINTE DE CARBUNI, PETROL, GAZE NATURALE,APE MINERALE SI SARE. PODISURILE SUNT FORME DE RELIEF INTINSE CA NISTE PLATOURI APROAPE NETEDE SAU LARG ODULATE, MAI INALTE DECAT CAMPIILE SI SEPARATE DE VAI. ELE S-AU FORMAT PRIN DEPUNEREA ARGILEI,A NISIPULUI SI A PIETRISULUI. PRINCIPALELE PODISURI SUNT: POSIDUL(DEPRESIUNEA) TRANSILVANIEI IN CENTRUL TARII, PODISUL MOLDOVEI(IN EST),PODISUL GETIC(IN SUD), PODISUL DOBROGEI(IN SUD-EST). PODISUL TRANSILVANIEI INCONJURAT DE LANTUL MUNTILOR CARPATI,FORMEAZA O MARE DEPRESIUNE IN CENTRUL TARIIDEPRESIUNEA COLINARA A TRANSILVANIEI. ARE UN ASPECT VALURIT, CU INFATISARE DE DEALURI. IN CUPRINSUL PODISULUI TRANSILVANIEI INCEPAND DIN PARTEA DE NORD SPRE SUD, SE DEOSEBESC: PODISUL SOMESAN, CAMPIA TRANSILVANIEI SI PODISUL TARNAVELOR. PODISUL MOLDOVEI SITUAT INTRE RAURILE SIRET SI PRUT ESTE MAI INALT IN PARTEA DE NORD-VEST SI MAI JOS IN SUD. ESTE ALCATUIT DIN STRATURI DE ARGILA, NISIP,PIETRIS, CALCAR. APELE AU SAPAT PE SUPRAFATA LUI, VAI LARGI SI ADANCI, DANDU-I UN ASPECT DELUROS. PAMATUL ESTE BUN PENTRU AGRICULTURA. AICI SE AFLA ORASELE IASI, BARCAU, SUCEAVA SI BOTOSANI. PODISUL GETIC ESTE SITUAT INTRE VALEA DAMBOVITEI SI DUNARE. LA SUD SE MARGINESTE CU CAMPIA ROMANA, IAR LA NORD CU SUBCARPATII GETICI. ESTE MAI INALT LA NORD (600M) DECAT LA SUD(200-300M). PODISUL GETIC ESTE STRABATUT DE RAURILE: JIU,OLT, ARGES SI AFLUENTII LOR. LOCUITORII CULTIVA CEREALE, POMI FRUCTIFERI, VITA-DE-VIE. IN SUBSOL SE GASESC ZACAMINTE DE PETROL, GAZE NATURALE SI CARBUNI. PODISUL DOBROGEI ARE UN PEISAJ APARTE IN DIVERSITATEA PODISURILOR AFLATE PE INTINSUL TARII. PODISUL DOBROGEI ESTE CUPRINS DUNARE SI MAREA NEAGRA, IAR CATRE SUD SE CONTINUA PANA LA GRANITA CU BULGARIA. EL ESTE FORMAT DIN DOUA PARTI: A.IN NORD SE AFLA MASIVUL DOBROGEI DE NORD B.IN SUD SE AFLA PODISUL DOBROGEI DE SUD. CAMPIILE SUNT SUPRAFETE DE TEREN,NETEDE SI INTINSE, CUINALTIMI INTRE CATIVA METRI SI 200-300M. ACESTE FORME JOASE DE RELIEF SUNT FOARTE POTRIVITE PENTRU AGRICULTURA. CAMPIILE ROMANIEI SUNT: CAMPIA ROMANA SI CAMPIA DE VEST. CAMPIA ROMANA ESTE SITUATA IN PARTEA DE SUD A TARII, DE-A LUNGUL DUNARII, NUMINDU-SE DE ACEEA SI CAMPIA DUNARII. PARTEA CENTRALA A CAMPIEI ROMANE SE NUMESTE CAMPIA BARAGANULUI. BARAGANUL ESTE PARTEA DE CAMPIE CEA MAI NETEDA SI MAI INTINSA DIN INTREAGA TARA. RAURILE JIU,OLT, ARGES,IALOMITA,BUZAU,SIRET BRAZDEAZA, IN DRUMUL LOR SPRE DUNARE, CAMPIA ROMANA. APELE LOR SUNT FOLOSITE PENTRU IRIGAREA SUPRAFETELOR CULTIVATE. DATORITA SOLURILOR FERTILE SI RECOLTELOR BOGATE. CAMPIA ROMANA ESTE NUMITA SI „GRANARUL TARII”. IN CAMPIA ROMANA IARNA ESTE GEROASA CU VANTURI PUTERNICE, IAR VARA ESTE FOARTEA CALDUROASA. ZONELE DIN PARTEA VESTICA A CAMPIEI ROMANE AU SOLURI NISIPOASE. PENTRU A PREVENI DEGRADAREA ACESTOR SOLURI OAMENII LE CULTIVA CU VITA-DE-VIE. IN SUBSOLUL CAMPIEI ROMANE GASIM PETROL SI GAZE NATURALE. CAMPIA ROMANA ESTE O UNITATE MAJORA DE RELIEF CU CELE MAI NUMEROASE ORASE MARI: BUCURESTI, GALATI, CRAIOVA, PLOIESTI, BRAILA, PITESTI. CAMPIA DE VEST SITUATA IN VESTUL ROMANIEI, CAMPIA DE VEST CONSTITUIE UNA DINTRE CELE MAI IMPORTANTE ZONE AGRICOLE ALE TARII. DATORITA RODNICIEI PAMANTULUI,AICI SUNT CULTIVATE MARI SUPRAFETE CU CEREALE. CAMPIA ESTE STRABATUTA DE RAURILE SOMES, CRISUL REPEDE, CRISUL NEGRU, CRISUL ALB, MURES, TIMIS. IN CAMPIA DE VEST IARNA ESTE MAI BLANDA IN SUD SI MAI ASPRA IN NORD. IN SUBSOL SE GASESC ZACAMINTE DE PETROL SI GAZE NATURALE, PRECUM SI IZVOARE TERMALE(CU APA CURATA) FOLOSITE IN TRATAREA UNOR BOLI. STATIUNILE BAILE FELIX DE LANGA ORADEA ESTE RECUNOSCUTA PENTRU EFECTUL BENEFIC AL APELOR SALE. JUDETELE SUNT CELE MAI MARI UNITATIA ADMINISTRATIV TERITORIALE. ELE SUNT FORMATE DIN MAI MULTE COMUNE SI ORASE, APROPIATE CA ASEZARE. CEL MAI IMPORTANT ORAS DIN JUDET ESTE DECLARAT RESEDINTA DE JUDET; IN ACEST ORAS SE AFLA CONDUCEREA JUDETULUI. MUNICIPIILE SUNT ORASELE CELE MAI DEZVOLTATE SI AU UN NUMAR MARE DE LOCUITORI. CEL MAI MARE MUNICIPIU ESTE ORASUL BUCURESTI. PENTRU A FI MAI BINE GOSPODARIT BUCURESTIUL ESTE IMPARTIT IN 6 SECTOARE. ORASELE SUNT ASEZARI OMENESTI MAI DEZVOLTATE DIN PUNCT DE VEDERE ECONOMIC SI CU UN NUMAR MAI MARE DE LOCUITORI DECAT SATELE. COMUNELE SUNT UNITATI ADMINISTRATIV-TERITORIALE ALCATUITE DIN UNUL SAU MAI MULTE SATE CARE SE GOSPODARESC IMPREUNA DINTRE CARE UNUL ESTE RESEDINTA DE COMUNA.
Fly UP