L1MBA ROMANAIN

SECOLUL AL XV1-LEA

www.dacoromanica.ro

DE ACELAI AUTOR

Colludele religioase la Romeini, Bucuresti, 1920 (Analele AcademieiRomdne. Mernoriile Sec(iunei Literare, t. XL).

Ètude sur le rhotacisme en roumain Paris, Champion, 1924 (Bi-bliothèque de l'École des Hautes ttudes. Sciences historiques et phi-lologiques, fasc. 240).

Recherches sur la phondique du roumain au XV l-e siècle, Paris,Champion, 1926 (Opera premiata de Societatea de Linguistica dinParis).

Lettres roumaines de la fin du XV l-e el du début du XV I I-e siè-de liras des archives de Bistritza (transylvanie), Bucuresti, Socec,1926 (Institutul de lilologie si folklor).

Cercetdri asupra graiului Romdnilor din Albania, Bucuresti, Socec,1930.

Curs de Joneticti generald, Bucuresti, Casa 5coale1or, 1930.

www.dacoromanica.ro

AL. ROSETTICONFERENTIAR LA FACTILTATEA D MIMIC Tql!/ RUCORIC§TI

LIMBA ROMANAIN

SECOLUL AL XVI LEA

2640.-932.

EDITURA CARTEA ROMANEASCA", BUCUFtPTI

www.dacoromanica.ro

PREFATA

A face istoria unei limbi, inseamnä a artita care suntmodilictirile survenite in structura acelei limbi, 'Mire clouddate. In acest scop, linguistul disp une de metoda corn-parativei ; pentru aplicarea acestei metode, cercettitorul trebuesei aibti la indemcinei descrierea stadiilor de evolufie alelimbei, la dale succesive. Linguistul opereazá, asa dar,cu descrieri de stadii linguistice.

Lucrarea de Ma isi pro pune sel dea, sub o formet con-cisel, descrierea stadiului de evolulie al lirnbei romtine,in cursul secolului al XVI-lea. Importanfa data fieceireidivisiuni a volumului a lost dieted de imprejuräri :fonetica ocupti un spaliu importan!, pentrucli proble-mele care o intereseazti nu sunt bale elucidate; spaliulconsacrat vocabularului e justificat de faptul cel voca-bularul textelor traduse meritei o atenfie deosebilli. In-troducerea a lost necesarti pentru a plasa faptele stu-&ate in cadrul lor istoric si cultural, si a da indicaliilenecesare priviloare la interpretarea graf iei cirilice. Ca-pitolele consacrate morfologiei, sintaxei .yi stilisticei cu-prind mai pu fine disculiir numd rul studiilor care aulost consacrate acestor materii fiind redus. Am pcistrat,In aceastei parte a volumului, divisiunile tradifionale. Inadeveir, gruparea materiel dupei alle criterii, preconisatáde unii linguisti, este mai mull formalti si nu corespundeunei interpretäri nouei a I aptelor.

Presentul volum se adreseazei, in primul ránd, studen-filor de filologie romtinti. El a fost scris in baza notelorcare mi-au servit la predarea cursului finut la Facul-tatea de Litere din Bucuresti, pentru studenfii din analpregálitor, in anii scolari 1929-1930 si 1930-1931. Ex-punerea a fost remanialii i amplificará, dar solufiileproblemelor sunt, cu unele excepfii, acelea pe care le-ampro pus in arlicolele i lucrIz'rile publicate in anii din

www.dacoromanica.ro

VIII PREFATX

Am finut wand, in expunerea faptelor, de reparlisarealor geograficei; exemplele sunt despeirfite de interpretarealor ; cetitorul este deci liber sd-§i formeze propria con-vingere, in basa examenului faptelor. Nu am filcut nicio deosebire, in privinfa datei, mire limba traducerilorrotaciscuite §i bimba celorlalte texte din sec. al XVI-leaprovenind din aceea§i regiune. Dacd s'ar dovedi, inset,al cele mai vechi traducen i romeine§li de ceirli religio asedateazd din sec. al XV-lea, expunerea ar trebui reina-niatti ; pdnei atunci, rdincin convins, dimpreund cu D-1Densusianu, de justefea punctului de vedere adoptat inpresenta lucrare (v. p. 1 §i urm.). Cercetatorii tineri,neinfluenfafi de contingenfele actuate, vor alege mai tdrziu,in deplind libertate de veden, mire teoriile ce se opunastäzi.

Celitorul care s'ar colepta sei gelseascd descrise in presen-tul volum bate particularitdfile limbei din sec. al X VI-lea,ar fi inset in§elat ; astfel, din capitolul consacrat morlo-logiei, de ex., am ldsat de o parte tot ceeace apare ne-schimbat §i in zilele noastre, insistdnd numai asupra lap-telor caracteristice; in acesta, am realisat o economiede spafiu apreciabild.

Am evitat discufiile, in cursul exposeului, §i le-amresumat in notele care intovdrd§esc tratarea f iecdrei ches-tiuni ; indicatiile bibliografice, privitoare la ¡mecate ches-tiune, sunt date, de asemenea, in note. In privinfa exem-plelor, am redus numeirul lor la strictul necesar, reimei-ndnd ca cetitorul sei completeze el insu§i ref erinfele, acolounde lucrul va fi necesar, fie adreseindu-se direct texte-lor, fie compendiilor lui Cipariu, Candrea sau Densu-sianu.

Introducerea e precedald de leimuriri asupra notatieifonetice §i transcrierei abetului cirilic, lista abrevia-fiilor qi de sumare indicalii bibliograf ice, pentru orlen-tarea generald. Tabla analiticà dela sfdr§itul lucrdrei orien-teazei asupra materiei cuprinsei in presentul volum.

D-1 A. Gratin a binevoit sá ceteascd lucrarea in manu-scris ; li datoresc o serie de observafii prefioase §i indrep-larea mai multor erori. D-nii J. Bgck §i G. Predescu aurecilit die o corecturd, eviteindu-mi o serie de gre§eli. Rogpe d-nii Graur, Bgck qi Predescu sä geiseascd aci expresiu-nea recuno§tinfei mete.

www.dacoromanica.ro

PREFATÀ IX

N' aq vrea sti inchei aceastei pie/ata, inainte de a fi tri-mes un gclnd recunoscdtor acelor care rn' au indrumatpe calea urmatei asteizi, §i in primul rcind d-lor I. A.Candrea §i Ov. Densusianu, deschizeitori de drumuri nou'd,cetrora acei care studiazti secolul al XVI-lea le datoreazeiateit de mult.

Bueure§ti, novembre 1931. A. R.

www.dacoromanica.ro

NOTATIA FONETICÄ I TRANSCRIEREAALFABETULUI CIRILIC

a) Notatia foneticii

Vocale Consoane

d: dr. apd.: fr. pére.

dr. mirth.dr. lut.

Semi-vocale

w: fr. oui.g : fr. geux.

Sernne diacrit ice

Literile inchise tare parantese drepte [ ] noteazà sunete." sub o vocalà arat6 ca vocala face parte dinteun diftong, ca

prim element : ea', ya'.deasupra vocalelor nasalisate :deasupra vocalelor deschise : h.sub vocalele inchise :intre literele, sunetele sau formele alternante [a]l[d].dupA o vocalà indicA accentul de intensitate : dr. Wm.deasupra sau ldngd consoanele muiate : k',deasupra lui r indict" vibratiile apicale (vitrful limbei) :sub consoanele silabice : Inpärat.

b) Transerlerea alfabetului

1. Texte slavonesti. Transcrlerea adoptatà de slavistii occidental'(Reo. des ¿ludes slaves, 1, p. 310 urm.) :a=a, s=b, r=g, A=d, s, t=e, at=i, s=dz, 3 Z, H, 1=i, K=--k,a=1, =Mt, 14=11, o=o, n=p, =r, e=s, T=t, 01r=ti, *=/, r=z,w=o, ip=--gt, tt=c, v=e, w=§, x=fi, =1, =y, t=é, to=ju, ti=ja,

bs==.4), -=ks, r=Ps, 0=0, 1,1=1.

e : dr. cer.: dr. ger.

h : dr. /Artie.f : dr. joc.

: dr. chiar.y : 1 velar.

: it. mog/ie.rt : fr. agneau.

: dr.ts dr. (al.

www.dacoromanica.ro

XII NOTATIA FONETICA

2. Texte romanesti. Aceeasi transcriere, cu modificArile urmAtoare :r---g (+a, o, u, (1, I) §i gh (+e, i), rr==gg, i=1, K=c(+a, o, u, et,

9) §i eh (+e, i), tp=st, 111=q, x=te i x (and nu are nicio valoare fonetia sau and valoarea fonetia a acestei slove nu e si-gur5), 14----/a, 16 =--le, A=.51, x=d i x. (and nu are nici ovaloare fonetia sau and valoarea fonetia a acestei slove nu e si-gura), bA=JA, 6=x, +=4; literile aruncate deasupra randului sunttranscrise In rAnd ; paiericul e redat prin semnul (apostrotA Intoars5).

www.dacoromanica.ro

ABRE VIATIUNI

Dupa titlul fiecarei editii de texte se dau indicatii asupra trimi-terilor din cursul lucrarei, care se refera fie la pagina 5i la rand, fiela pagina 5i la numarul de ordine al textului, Fie la pagina editieig la pagina manuscrisului.AAR = Analele Academiei Romdneadj. = adjectiv.Ap. I = Fragmente dintr'un Apostot slavo-roman (ed. N. Iorga,

Cdteva documente de cea rnai veche Umbel row-incased, AA R, 28liter., Bucure5ti, 1906 ; plansa).

ar. = aromana.Arch. ist. =. B. P. Hasden, Archiva istcried a Romdnici, I (partea 1 51

2)-111, Bucure5ti, 1865-1867 (pagina 5i. eventual, n-1 de or-dine al documentului).

Barbulescu, Curentele=-J. Barbulescu, Curentele literare la Romeinltrz perioada slavonismului cultural, Flucurosti, 1928.

bg. = bulgara.Bogdan, DSM =Documentele lui . tefan eel Mare, ed. I. Bogdan, I-II,

Bucure5ti, 1913 (pagina).Candrea, Oas -- I. A. Candrea, Graiul din Tara Oasului, In Buletinul

Soc. filologice, Bucure5ti, 1906, p. 35 urm.Candrea, S=I. A. Candrea, Psaltirea .5'cheianti comparatd ca celelalte

Psaltiri din sec. XVI si XV II traduse din stavoneste, I, In-troducere ; II, Textul i glosarele, Bucure5ti, 1916.

Cat. M.= Catehismul Martian (ed. Al. Rosetti, GS, I. p. 251-260;pagina 5i randul).

Caz. I = Cazania Ieud (ed. I. Bianu, Manuscript dela Ieud. 2. In-vc1(aturii la Pasti. 3. Inveildturcl la cuminecaturd, Bucuresti,1925; pagina g randul).

CB B.P. Hasdeu, Cuvente den bdtriini, I-II, Bucuresti, 1878-1879(pagina si randul, la t. I; pagina volumului i manuscrisului,la t. II).

CC, = Cores', Cazania, 1564 (pagina din copia executatd in 1902de St. Nicolaescu, dupa exemplarul din Blaj, pastrata inbiblioteca Academiei Rom.).

CC, = Coresi, Cazania, 1581 (ed. Procopovici-Pu5cariu, DiaconalCoresi. Carte cu Inva(àlurd, I, Bucure5ti, 1914; pagina 51

randul).cf. = compara.CI = Catehismul descoperit la Ieud, tiparit probabil de Coresi,

In 1559 (ed. I. Bianu, Intrebare crestineased, Bucure5ti,1925; pagina 51 randul).

www.dacoromanica.ro

XIV ABREVIATIUNI

Cipariu, Analecte=T. Cipariu, Crestomatia seau analecte literarie, Blaj,1858.

Cipariu, Principia=--T. Cipariu, Principia de timbá i de scripturá,ed. a 2-a, Blaj, 1866.

CM =-. Coresi, Molitvenic, 1564 (ed. N. Hodos, Un tragment din Mo-litvenicul diaconului Coresi, In Prinos lui D. A. Sturdza, Bu-cure5ti, 1903, p. 235-276; pagina si randul).

Cod.M = Codicele Martian (ed. N. Dr5ganu, Doud manuscripte vecht.Codicele Todorescu si Codicele Mar(ian, Bucuresti, 1914;pagina vo/umului si folio manuscrisului, recto sau verso).

Cod.T = Codicele Todorescu (ed. N. Drriganu, Douei manuscripte vechi.Codicele Todorescu ci Codicele Martian, Bucuresti, 1914;pagina volumului si folio manuscrisului, recto sau verso).

cond. = conditional.conj. = conjunctie.Costáchescu=Documente moldovenesti fnainte de , telan cel Mare, ed.

M. CostAchescu, I, 1374-1437, Iasi, Viata RomaneaseA, 1931(pagina si randul).

CP = Coresi, Psaltire slavo-rom., 1577 (ed. B. P. Hasdeu, Psal-Urea publicatei romdneste la 1577 de diaconul Coresi, Bucu-resti, 1881; psalmul sau cAntarea i versetul).

CP9 = 5erban Coresi, Psallire slavo-rom., 1588 (in ed. lui Candrea ;psalmul sau cantarea i versetul).

CPr. Coresi, Prasiul, 1563 (ed. I. Bianu, Lucrul apostolesc, Apos-tolul, tipdrit de diaconul Coresi in Brasov, la anul 1563, Bu-cure5ti, 1930; cartea, capitolul i versetul).

CPrav. Pravila tiparità probabil de Coresi, 1570-1580 (ed. I. Bianu,Pravila slintitor Apostoli, Bucuresti, 1925; pagina si randul).

CT.= Coresi, Evangheliar, 1561 (ed. Gherasim Timus Pitesteanu,Tetravanghelul diaconului Coresi, Bucuresti, 1889; zaceala).

CV = Codicele Voronetean (ed. I. G. Sbiera, CernAuti, 1885; paginamanuscrisului i rAndul).

dat. =dativ.DB =Documente rorminesti din arhivele Bistrilei, ed. N. Iorga, I-II, Bu-

curesti, 1899-1900 (pag. 5i, eventual, n-1 de ordine al textului).Densusianu, Densusianu, Histoire de la langue roumaine,

I-II, Paris, 1901-1914.DH = Documente Hurmuzaki, ed. Academiei Romftne.dr. =dacoromaml.DR = Documente romeinesti , ed. I. Bianu, t. I, fase. 1,

Bucuresti, 1907.EL = Evangheliarul din Londra, copia lui Radu din Manicesti,

1574 (ed. M. Gaster, cu titlul gresit Tetravanghelul diaconuluiCoresi din 1561, prelucrat de Dr. M. Gaster, Bucuresti, 1929;cartea, capitolul i versetul).

EP = Evangheliarul slavo-rom. din 1580 (? ; I. Bogdan, 0 evan-ghelie slavond cu traducere romtind din sec. XVI, Cono, lite-rare, XXV, p. 33-40).feminin.

Gaster, Chrest.= M. Gaster, Chrestomatie románd, I, Leipzig-Bucuresti,1891.

GAzdaru, Artic.=D. GAzdaru, Descendehtii demonstrativului latinIn limba romdnei, 1251, 1929.

www.dacoromanica.ro

A BREVIATIUNI XV

GB ---- Glose romdne trite un manuscript slavon din secolul XVI,ed. I. Bogdan, Cono. (iterare, XXIV, p. 727-752, (paginarevistei, caetul 0 pagina manuscrisului).

genit. genitiv.GS =- Gral i su/jet, Bucuresti. 1923 si urm.

Psaltirea Hurmuzaki (in ed. Candrea ; psalmul sau antareaversetul).

imper. = imperativ.impf. -- imperfect.Md. = indicativ.inf. = infinitiv.

interjectie.= Fragmentul Leviticului romAnesc dela Belgrad (ed. B. P.

Hasdeu, CB, I, p. 5-17; pagina si randul).LB = Lettres roumaines de la /in du XV l-e et du début du XV I I-e

siècle, tirles des archives de Bistritza (Transylvanie), ed. Al.Rosetti, Bucuresti, 1926 (pagina si randul).

Leg. Dum. Cod. I=Legenda Duminecei din manuscrisul dela Ieud (ed. I.Bianu, Manuscript dela leud. 1. Scriptura Domnului HristosBucuresti, 1925; pagina si randul).

loc. adv.= locutiune adverbialà.MM = Molitvenicul Martian (Un lragment din cel mai vechi Mo-

litvenic romeinesc, ed. N. DrAganu, Dacoromania, II, p. 254-326;pagina revistei si folio manuscrisului, recto sau verso).

masc. = masculin.Mihaly= I. MihAly de Apsa, Diplome maramuresene din secolul XIV

si XV, Marmures-Sziget, 1900 (pagina).m.-m.-ca-pf.=mai-mult-ca-perfect.N Scrisoarea lui Neacsu din Umpulung (Muscel), 1521 (ed.

Bianu-Cartoi an, Album de paleogralie romdneascd, Bucuresti,1929, pl. XV).

npr. nume propriu.n. top. = nume topic.Papahagi, Maram.= T. Papahagi, Graiut si lolklorul Maramuresului,

Bucuresti, 1925.Papiu, Tesaur=A. Papiu Harlan, Tesaur de monumente istorice, I,

Bucuresti, 1862 (pagina).part. = participiu.pers. = persoana.pf. --- perfect.pf. cp. perfect compus.pf. sp. = perfect simplu.pl. = plana.pl. = plural.PO = Palia, OrAstie, 1582 (ed. M. Roques, Palia d'Ord Vie (1581-

1582), I, Preface et Livre de la Genése, Paris, 1925; cartea,capitolul i versetul).

pos. posesiv.prep. = prepositie.pron. = pronume.ps. psalm.RF Revista lilologicd, CernAuti, 1927 0 urm.Rosetti, Ètude =A. Rosetti, Rtude sur le rhotacisnze en roumain, Paris, 1924.

www.dacoromanica.ro

A 13REV IA Tins;

Rosetti, Rosetti, Recherches sur la phonetique du rountainau XV I-e siécle, Paris, 1926.

s. sarbd.s. substantiv.S =-- Psaltirea cheianei (ed. I. Bianu, I, Bucuresti, 1889; psalmul

sau antarea i versetul).SD -= Studii si documente, pub!. de N. Iorga (pagina i, eventual,

n-1 de ordine al textului).sg. = singular.Si = Surete izvoade, ed. G. Ghibdnescu (pagina si, eventual,

n-1 de ordine al textului).si. = slavd.sn. =- substantiv neutru.Stefanelli T. V. Stefanelli, Documente din vechiul ocol al Ceimpulun-

gului moldovenesr, Bucuresti, Academia Romand, 1915.subj. = subj onctiV.

= Cartea de ceintece (psalm°, Oradea-Mare sau Cluj, 1570-1573(ed. Sztripszky Hiador i Alexics György, Szegedi Gergelyénékestc6nyve XVI szeizadbeli romem lorditetsban, Budapesta,1911 ; pagina editiei i versetul).

TB = Texte bogomilice (in CB, II, p. 245 urm.; pagina editieipagina manuscrisului).

TM = Texte mcihdcene (in CB, II, p. 1 urm.; pagina editieipagina manuscrisului).

tr. = trecut.v. --= vechi.V. vezi.V = Psaltirea Voroneleand (ed. C. GAluscd, Slavisch-rumeinisches

Psalterbrurhsteick, Halle a. S., 1913; psalmul sau cAntareaversetul).

vb. verb.WJb. = Jahresbericht des Instituts far rumeinische Sprache, pub!. de

G. Weigand, Leipzig, 1894 urm.> .= a dat.< derivd din.

= inaintea sunetelor sau cuvintelor care nu sunt atestate.

www.dacoromanica.ro

INDICATII BIBLIOGRAFICE

T. Cipariu, Principia de limbd si de scripturd, ed. a 2-a, Blaj, 1866(o pretioasa eolectie de exemple pentru studiul foneticei i morfo-logiei textelor traduse).

P. Hasdeu, Cuvente den &Want, 1-II i supliment la t. I, Bu-curesti, 1878-1880 (notele care intovarasese fiecare text constitue unizvor pretios de informatie).

Ov. Densusianu, Histoire de la langue roumaine, t. II: le seiziemesitcle, Paris, Leroux, 1914 (lucrare fundamentald ; fasc. 1, singuraparut, cuprinde introducerea, studiul grafiei, foneticei i inceputulmorfologiei ; exposeul e facut din punct de vedere istoric ; cu in-dicatii bibliografice).

I. A. Candrea, Psaltirea 6cheianir comparata cu celelalte psaltiridin sec. XVI si XV II traduse din slavoneste, I, Introducere ; II, Textul

glosarele, Bucuresti, Socec, 1916 (lucrare fundamentala ; volumul Ieste consacrat studiului limbei textelor rotacisante).

Galusca, Slavisch-rumdnisches Psalterbruchstiick, Halle a. S., 1913(introducerea contine un exposeu descriptiv al limbei Psalt. Voronetene).

N. Draganu, Doud manuscripte vechi. Codicele Todorescu i CodiceleMartian, Bucuresti, Academia Romana, 1914; Un lragment din celmai vechi Molitvenic romdnesc, In Dacoromania, II, p. 254-326 (in-troducerile sunt consacrate studiului particularitatilor linguistice aleacestor texte).

G. Pascu, Istoria literaturei si limbei romdne din secolul XVI, Bucu-resti, Cartea Romaneasca, 1921 (catalog de fapte, fara priviri de an-samblu ; exposeu putin personal, i, acolo unde e personal, de celemai dese ori, eronat).

A. Rosetti, Recherches sur la phondigue du roumain au XV l-e sack,Paris, Champion, 1926 (exemple noua din textele netraduse).

A. Rosetti, Lettres rournaines de la lin du XV l-e el du début duX V I I-e siecle tirées des archives de Bistritza (Transylvanie), Bucu-resti, Socec, 1926 (introducerea contine un exposeu descriptiv al limbeitextelor publicate).

Istorle literara

a) Exposeuri

A. Procopovici, Introducere In studiul literaturei vechi, Cernauti,Glasul Bucovinei, 1922 (un bun exposeu pentru incepatori ; cu in-dicatii bibliografice).

Al. Rosetti.Limba romini in secolul al XVI-lea.www.dacoromanica.ro

XVIII iranuaTii BIFILIOGRAFICIL

N. lorga, Istoria literaturei romtinoti, I, Bucuresti, Sum, 1925(ed. a 2-a a Istoriei literaturei religioase a Romdnilor pdnti la 1688,Bucuresti, Socec, 1904; singura expunere amanuntitä a faptelor,basa izvoarelor).

S. Puscariu, Istoria literaturei rom6ne, epoca ueche, ed. a 2-a, Sibiiu,Krafft si Drotleff, 1930 (exposea elementar, ciar si bine informat).

N. Cartojan, Cdrfile populare fn literatura romaneascd, 1, epocainfluenlei sud-slave, Bucuresti, Casa Scoalelor, 1929 (lucrare funda-mental; cu indicatii bibliografice).

b) Filialinnea textelor, bibliogralie.

A. Rosetti, Recherches sur la phonitigue au roumain au XV I-esielcle, Paris, Champion, 1926, P. 3-17.

S. Puscariu, Istoria literaturei romdne, epoca veche, ed. a 2-a, Sibiiu,Krafft si Drotleff, 1930, p. 211 urm. (indicatii bibliografice complete).

PubHeap' periodiee

Dacoromania, Cluj, 1921 si urm.Codrul Cosminutui, CernAuti, 1925 si urm.Grai §i Bucuresti, Socec, 1923 si urm.Jahresbericht dcs Instituts fOr rumanische Sprache, publ. de G. Wei-

gand, Leipzig, J. A. Barth, 1894-1921.Revista filologicd, Cernduti, 1927 si urm.Revue de linguistigue romane, Paris, 1925 si urm.Romania, Paris, 1872 i urm.Zeitschrift far romanische Philologie, Halle, 1877 si urm.

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE

Privire generalrt : imprejutirile politice §i eulturale dinsecolid al XVI-lea

Cele mai vechi texte romAnesti cunoscute astizi da-teazà. din secolul al XVI-lea. Aceste texte sunt de douàcategorii :

texte traduse,texte netraduse : scrisori particulare, insemn5ri zil-

nice, acte oficiale i juridice de naturà variati (cum-pArAri, vanzAri, donatii, rapoarte, catagrafii, condicide socoteli, etc.).

Deosebirile dintre aceste dou'd categorii de texte pri-vesc lirnba i imprejuràrile care au provocat aparitialor. Diferentele de lim.bá sunt examinate ruai departe ;vom examina aci im.prejursärile in care au ap6rut ca-tegoriile de texte indicate mai sus si causele care aupro vocat aparitia lor.

Datorità imprejurärilor politice si culturale din vea-curile precedente, limba cancelariei i bisericei roma-nesti, in sec. al XVI-lea, era vechea slavA. Prin vecheslavd, veche slavei bisericeascd sau veche bulgard se in te-lege lim,ba in care fratii Constantin (Kyrillos) si Me cod,fiii unui ¡Ilan funcionar grec din Salonic, au scris tra-ducerile religioase pe care le-au efectuat in parte laConstantinopol si mai tArziu in Moravia, in anii 863-865.

Ciril i Metod fusese chemati de principele Rastislav,pentru a cretina populatiile slave din Moraviii.. Eivorbeau limba bulgar5 a Slavilor din imprejurimile Sa-lonicului. Traducerile efectuate de dânsii s'au pgst ratin copii posterioare, in majoritatea lor din sec. al XI-leasi una sau dou'd dela sfârsitul sec. al X-lea ; limba t ra-ducerilor a suferit, in aceste copii, o serie de mod3fi-

www.dacoromanica.ro

2 INTRODUCE/1M

cgri prin introducerea de elemente bulggresti mai re-cente, särbesti i rusesti.

A. Leskien, Grammatlk der altbulgarischen Sprache, ed. a 3-a, Hei-delberg, Winter, 1919, P. Lx ; St. Kul'bakin, Le viva. slave, Paris,Champion, 1929, p. 1 urm., 354 urm.; P. P. Panaitescu, La (lite-rature slaoo-roumaine (X V-eX V I I-e sleeks) et son importance ponrl'histoire des 'literatures slaves [cu bibliografie], Praga, 1931 (extr. I.Sjezdu slovansk:ych filologu y Praze 1929).

Dupg izgonirea discipolilor lui Metod din Moravia,ei se refugiarg in Bulgaria, unde slava deveniliturgic'ä. Prin adoptarea liturgiei slave, de atrg sta-tele slavo-române dela nordul Dunärei, In sec. al X-lea-XI-lea, limba v. slavg deveni limba oficialitgtei noastre.Mai tärziu, curentul slavonesc a lost intgrit prinprejuräri politice : cucerirea tgrilor sud-slave de atrgTurci, la sfärsitul secolului al XIV-lea, provocg emi-grarea unui important element sud-slav in principateledela nordul Dungrei, care devenirg protectoare ale sla-vonismului ortodox. Särbul Nicodim infiinteazg pri-mele mgnristiri in Tara Româneascà si in Ardealulvecin, iar ucenicii srii trae in Moldova. Tot atunci, or-todoxismul de limbg slay:A isi avea representantii innordul Ardealului : in 1391, fratii Balica si Drag in-ching mgngstirea Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavrildin Peri (Maramures), Patriarhiei din Constantinopol,obtin pentru (lama privilegiul de stravropighie.

Asupra m-rei Peri Zsatkovics KAlman, Cálugeiria din Körtveias(Peri) numità dupd Arh. Sl. Mihail [In ung.], Magyar Sion, II, caet.5; Naukovil Zbirnik, M. Hrugevskij, IV, p. 155; N. Iorga, SD, XII,p. XXXVIII urm. ; Id., O mdrturie din 1404 a celor mai vechi Mol-doveni", AAR, ser. 3, 6 ist., p. 69 urm.

Cele mai vechi documente slave cunoscuteserse in Tara Romäneasa i in Moldova, dateazg din1364-1373 (Vladislav V.) si 1392 (Rom.an V.). Pentrua scrie arti de cult inteo limbg alta cleat v. slavg,integn timp and numai greaca, latina si slava eraureomoscute de biseria ca limbi de cult si oficialitateadela noi pgzea cu sfintenie intrebuintarea limbei slave,era necesarg o revolutie. Traducerea artilor bisericestiin româneste nu era deci un fapt divers, asa cum arfi )fost simpla Insemnare româneascg fgcutg, la un mo,

www.dacoromanica.ro

PRIVIRE GENERALA 3

ment dat, de cutare diac, intr'o localitate oarecare at5rilor noastre.

Diferenta dintre textele traduse i netraduse aparedeci cu evidentà : traducerea textelor bisericesti, insecolul al XVI-lea, nu poate fi conceputà decat pro-vocatA" de o caus5 exterioar5, si In luptà cu canoanelebisericei ortodoxe.

De fapt, trebue s5 se fi scris româneste intotdeauna,sporadic si pentru nevoi particulare. Dar aceste textes'au pierdut. Atât textele romanesti din sec. al XVI-lea,care intrebuinteaz5 o ortografie traditional5 (v. maijos, p. 14), adic6 fixat5 la o epoc6 anterioar5,

cAteva stiri precise, ne arat5 ea' s'a scris românesteIn veacul al XV-lea.

Astfel, stim c5 In 1484 SuLtanul Baiazid a acordatnegustorilor poloni un salv-conduct scris in limba ro-mAn5 (idiomate valachico scriptus"). JurArnântul orna-gial f5cut de Stefan cel Mare Regelui Cazimir al Po-loniei (1485), a fost tradus din româneste in latineste.Intre 1482 si 1492, boierul DragDmir Udriste incepeo scrisoare slavoneasc6 adresat5 Brasovenilor, cu bu-nilor (i l'cstitem), in loe de dobrem. In sfArsit, in 1495(30 nov.), socotelile Sibiiului mentioneaz6 suma de

florin, data' unui preot român, pentru redactareaunor scrisori românesti.

V. Bogrea, Dacoromania, II, p. 781-782; I. Lupa, Anuarulinst. de ist. nationald, V, p. 43, n. 2.

Vor fi existat texte rontânesti anterioare jum5t5teia doua a secolului al XV-lea ? Putem s'o presupunem.In toate casurile, la sfArsitul veacului al XV-lea, mo-mentul era priincios introducerei limbei române In serie-rea zilnic5, pentru c5 cultura slavon5 decade, in 16-rile noastre, mai ales din causa faptului e5. Bulgarii

SArbii, pierzAndu-si independenta, nu mai alimentaucultura slavon6 din Principate.

Primul text românesc care ne-a fost transmis, este scri-soarea adresatil de Neacsul din Câmpulung (Muscel) ju-delui Brasovului Hans Benkner, In 1521. Curand dui:Aaceastà dat5 apar traducerile românesti de càrti religioase.Aceste traducen i manuscrise, in starea In care ne-au par-venit, nu contin nici prefete, nici epiloguri, nici vre-o alt5

www.dacoromanica.ro

4 INTRODUCIME

insem.nare care sä ne permitä sä le datäm si localisämaltfel decAt prin ipotesä. Afar'ä de un singur cas (Ps.Hurmuzaki), primele traducen romanesti ne-au parvenitsub forra de copii, fdrä ca sä putem stabili cu preci-siune dacä filtre aceste copii si originalele pierdute,trebuesc presupuse copii intermediare. Faptul ca s'audescoperit mai multe copii ale Catehismului §it Psal-tirei probeazä cä aceste traducen i aveau cäutare ; acestuifapt i se datoreazà, de sigur, pästrarea atorva exem-plare : unice, ele s'ar fi pierdut.

Candrea a sustinut, cu argumente hotarltoare, ca Psalt. Hur-muzaki nu este o copie (S, I, P. 50 urm.); am putut controla aser-tiunile sale pe fotografia textului, §i m'am convins de justetea lor.A. Procopovici n'a adus nici un argument valabil Impotriva acesteipareri (Dacoromania, IV, p. 1165-1167); grafiile mienre §i seanniucare, la prima vedere, s'ar parea ca sunt datorite contaminarei (mine+mere, stant+sdn1), una din ele fiind introdusa de copist, iar cea-falta reproducand grafia din textul original (cf. Rosetti, Romania,XLVIII, p. 331, n. 1), comporta alta explicare : grafia scimnta (ps. 103,33) a fost explicata de Tic:lloiu : n noteaza oclusiunea dentala na-sala provocatä de [1] urmator (I. D. Ticaloiu, Aus dem Leben der bi-labialen Nasalis, Zs. f. roman. Phil., LI, p. 280-291) ; mienre (mteuPg.ps. 38, 4; 40, 9; 68, 7; 68, 16) se explica prin analogie cu mie(notat 1A).

Localisarea si datarea primelor traducen românestinu se poate face, asa dar, decat prin ipotesä, luandu-seIn consideratie particularitätile lor de limbsä.

Sunt o serie de particularitäti linguistice ale acestortexte, printre care rotacismul si presenta unor cuvinteunguresti cu circulatie restránsä (v. mai jos, p. 69, 145urm..), care ne permit sä localisäm primele traducen ro-mânesti In Maramures si In nordul Ardealului vecin.

Rosetti, Rech., p. 32-33. Barbulescu, Curentele, p. 51 urm. a sus-tinut, cu argumente faril valoare, ca traducerile rotacisante au fostefectuate In Principate, sub influenta propagandei catolice ; cf. C. Ta-gliavini, Studi rumeni, 4, p. 192-193.

DacA comparám lim,ba primelor traducen românesticu limba tipäriturilor diaconului Coresi, din a douajumätate a secolului al XVI-lea, constatäm o serie dedivergente, atät fonetice at si lexicale, filtre acestedouä categorii de texte (v. mai jos, p. 149). Inteunsens, l'i luand aceste divergente In bloc, bimba primelor

www.dacoromanica.ro

PRIVIRE GENERALA 5

traducen i pare mai veche" decat limba tipärituritorlui Coresi, representante ale graiului vorbit in sudulArdealului i in pärtile vecine ale Tärei Românesti.De fapt, aceste diferente sunt divergente dialectale con-temporane ; printre acestea, rotacismul (trecerea lui qr11-la -[r]-) este particularitatea cea mai caracteristicä atraducerilor maramuresene.

E evident5 deosebirea hare stilul acestor texte [traducerile ro-tacisante] l aceia al scrisorii lui Neacsu din Campulung... dac5am avea a face cu traducen i din secolul al XVI-lea, ce ar fi schimbatCoresi fn publicatiile lui"? (N. Iorga. Isl. lit. rom., I, p. 103, n. 3).Unele din aceste divergente linguistice s'au p5strat pan5 astazi,le putem constata dac5 compar5m graiu/ a doug persoane din regiunidiferite ale domeniului dacoromAn, de ex. din Maramures si din TaraRomaneasc5.

Admitând c primele traducen i românesti nu au nimic,In limba lor, care sä nu poutä data din secolul al XVI-lea,ne rgm.âne sä exam,inäni explicatille care au lost datecu privire la impulsul care a provocat traducerea inromâneste a cärtilor noastre religioase.

N. Iorga a sustinut c`á traducerea acestor dirti da-teazä din a doua jumätate a secolului al XV-lea, sia pus in leg.äturä traducerea lor cu miscarea husitä.Din 1904, de dud exprim.at aceastä pärere, s'aufAcut cercetäri nouä Cu privire la räspändirea husitis-mului in Ungaria, Ardeal, si Moldova. Afirmatia luiIorga cA Romänii se fricurit.. husiti pe un cap" (1st,lit. rom., I, p. 102), n'a fost confirmatit -Nu avem nicio probà cà husitismul a fost imbrätisat de Români.Inform.atiile ce le avern ne permit sä precisäm cà husi-tismul s'a intins numai printre catolici, Unguri i Sasi.Noua credintil a utilisat, pentru a pätrunde in Mol-dova, certurile dintre comunintile i ordinele cälu-gäresti catolice. Expansiunea husitismului se produceIn prima jumátate a secolului al XV-lea ; traducereacärtilor sfinte, in limbile nationale, realisatil de aceastämiscare de innoire, se petrece, de asemenea, la aceasndan. In a doua jumátate a sec. al XV-lea husitismulera in declin, si nu ar mai fi putut provoca traducereacärtilor religioase in româneste.

N. lorga, Isl. lit. rom. , I, p. 100 urm.; N. Drilganu, Daeoroma-nia, III, p. 909 urm. ; IV, p. 1121-1123; I. Macurek, Husitismul InRomdnia, Rev. ist., XIV, p. 41-44; P. P. Panaitescu, ibid., p. 404-406.

www.dacoromanica.ro

6 IN TRODUCERI,

Thomas Pécsi si Valentin Ujlaki, refugiati ta Trotus, traduc /ragmen-tar Biblia in ungurege (1416).

Sunt o serie de argumente ce se opun teoriei husite.Husitii apar ca transfugi, prigoniti de oficialitatea

de peste munti ; ei traduc cärtile sfinte pe apucate.In ceeace prive§te oficialitatea din Moldova, ea n'arfi putut, in nici un ca3, sprijini traducerea cärtilor deslujbä in române§te, pentru motivele expuse mai sus(p. 3). Primele noastre traducen i de cärti religioaseapar ca o rapidä inflorire, care ne-a dat in acela§i timpdouà versiuni ale Psaltirei, una sau douà versiuni aleEvangheliarului, douà versiuni ale Apostolului §i unCatehism, care presupune o biseric'ä organisatä. O mi§-care cu resultate a-at de bogate nu poate fi conceputä,In sec. al XV-lea sau al XVI-lea, filed sprijinul oficia-litätei din Ardeal, astfel cum s'a petrecut mai tarziu,In a doua jum'ätate a sec. al XVI-lea, când Coresi lu-creaz5 sub patronajul oficialitätei ungure*ti i ssäse§tide peste munti, i cu invoirea tacitä a autoritätei ecle-siastice din Tara Romaneascà.

Nici unul dintre argumentele aduse de Candrea, insprijinul teoriei husite, nu resistä examenului critic.Candrea a procedat in modul urmiltor : admitänd, prinipotesä, c'ä traducerea originalä a Psaltirei române§tireprodusä., in copii posterioare, in manuscrisele cunos-cute sub numele de Psaltirea Scheiarui, Psaltirea Voro-nefeand §i in Psaltirea tipäritä de diaconul Coresi (1570,1577), dateaz'ä din 1460-1480, §i fixând data tradu-cerei Psallirei Hurmuzaki intre 1500-1520, ar resultade aci cá aceste douä traducen i independente ale Psal-tirei slavone§ti ar fi separate de un interval de circa50 de ani. Inteadevär, 50 de ani ar constitui un räs-timp suficient, dupä Candrea, pentru a explica diver-gentele dintre limba Psaltirei tradusä intre 1460 §-1

1480 §i limba Psallirei Hurmuzaki.Candrea, S, I, p. 94-96. Am combAtut argumentele lui Candre6,

In Rech., p. 33 urm.; argumentele lui Siadbei (Viaja min., 1928,p. 346), si anume aparitia lui n i 1 palatali (ulta, etc.) care se g5-sesc si In documentele slavo-romAne din Moldova si care InceteazAdupil 1500" sunt combAtute mai jos, p. 75 si 80. A. Procopovici, Ar-hetipul husit al Catehismelor noastre luterane, Suceava, 1927 (extr.Fitt-Frumos, II, 1927, n-le 3 si 4); Id., RF, II, p. 211-214 si Al. Ro-setti, GS, III, p. 460-462.

www.dacoromanica.ro

KIVIRE GENERAL' 7

Presentatá in acesti termeni, conclusia lui Candreasurprinde :

data traducerei originale a Psaltirei, din care de-rivá S, V si CP (sfärsitul sec. al XV-lea), e fixatá prinipotes5 ;

data Psaltirei Hurmuzalci e fixan luAndu-se cacriteriu filigranul hârtiei Candrea compará filigranulhârtiei acestui text cu filigrane asemánátoare, datate(S, I, p. 93-94). Dar o astfel de datare e cu totul apro-ximativá : un stoc de härtie poate. fi pástrat neintre-buintat un sir de ani ; pe de and parte, filigranul Psal-lirei Hurmuzaki nu e identic cu filigranul datat cucare este comparat ;

afirmatia cà trebue admis un interval de 50 deani, pentru producerea inovatiilor linguistice care di-ferentiazá limba celor douà traducen i ale Psaltirei, estegratuin ; in adevár, in aceasn materie nu se pot fixalimite precise ; de fapt, divergentele /inguistice in ches-tiune sunt divergente dialectale, deci contemporane.

Rámâne insà neexplicatá de Candrea aparitia Psal-tirei Hurmuzaki in prima jumátate a sec. al XVI-lea.Ce ar fi provocat traducerea Psallirei, la aceasn dan,când nu mai poate fi vorba de influenta miscärei hu-site ? Pe de altá parte, toate copiile care ne-au trans-mis primele traducen i românesti dateazá din jumátateaa doua a sec. al XVI-lea. Dacà originalele acestor cártiar data din jumátatea a doua a sec. al XV-lea, atuncine-am astepta ca sá ni se fi transmis copii din aceast5epocá sau din prima jumátate a sec. al XVI-lea.Obiectiunea aceasta, precum i celelalte, esteran, dacá admitem cá primele noastre cärti religioasedateazá din innia jumátate a sec. al XVI-leatraducerea lor a fost efectuan sub influenta Reformeilui Luther.

Pornin din Wittenberg, reforma lui Luther fu re-pede adoptan in Ardeal, de Unguri i Sasi. Inc'ä din1519, negustorii Sasi adusese in Ardeal cártile lui Luther,curnpárate la tärgul din Lipsca. Dar propagarea Re-formei pe o scar% intinsá, in nordul Ungariei i in Ardeal,se produce dup6 1530, anul proclamárei confesiuneiluterane la Augsburg. Reaua situatie financiará a tárei,

www.dacoromanica.ro

INTEODUCEIRE

abusurile bisericei catolice i razboiul civil care urmadupà desastrul dela Mohacs (29 august 1526), accele-rara progresele Reformei. Masurile luate de autoritaliimpotriva Reformei, nu avura urmari. In 1533, J.Honterus, reformatorul Sasilor, se intoarce la Brasov ;cartile sale de propaganda apar in 1542 si 1543. Inacelasi timp, Matthias Devay propaga noua credinta.In Ungaria. Dupa c5derea Vienei (1541), Ardealul de-veni vasal Turcilor ; Isabela, vaduva lui SigismundSzapolyai, fu aleasa regina la dieta din Turda, de catracele trei natiuni (1541-1551) ; in timpul domniei fiuluisau, Ion Sigismund Szapolyai (principe al Ardealului,1556-1571), avu loc adunarea dela Aiud (1564) :care adoptase confesiunea dela Augsburg, se despar-tied de Unguri, care tree la calvinism. De acum, inainte,propaganda reforman printre Romani va fi patronatade Stat ; pana atunci, Sasii, din interes politic, eau-tase sà aduca. pe Romani la noua credinn, tiparindpe socoteala lor carti de slujba romanesti. In 1559,Hans Benkner, judele Brasovului, reforma biserica Ro-manilor si puse sa li se ceteasca, la Brasov, Catehismul,tiparit atunci probabil de Coresi. Prin amestecul Sta-tului in propagarea Reformei se urmarea, cu mijloacemult mai eficace, deslipirea Romanilor de biserica lor,care statea in stranse legaturi cu biserica ortodoxadin Principate. Astfel, la dieta din Sibiiu (1566), sehotari ca preotii Romani se treaca la Reformaasculte de episcopul reformat Gheorghe de Sangeordz ;succesorii säi sunt Pavel Tordasi (Turdas, j. Hunedoara)

dup5 moartea acestuia, Mihai Tordasi (1577). Secreea, in felul acesta, o biserica româneasca reforman,cu episcopi (superintendenti) de durata efemera. In1567, la sinodul reunit de Gheorghe de Sângeordz, sehotari izgonirea limbei slavone din biserica, i cevamai tarziu aflam ca preotii români urmeaza noua cre-dinn i fac slujba in romaneste. Propaganda refor-man ar fi avut, de sigur, cu timpul, urmari importantepentru ROMAnii ardeleni, daca ea n'ar fi fost intre-rupta prin urcarea pe tronul Ardealului a catoliculuiStefan Bàthory (1571-1575). In timpul domniei sale,Eftimie e hirotonit episcop al Romanilor arde/eni (1572),iar in 1574 diocesa ortodoxa a Ardealului se imparte

www.dacoromanica.ro

PRIVIRJ31 GENERALA 9

In doug : Eftimie pgstoreste partea de nord, pe cândpgrtile de sud sunt pgstorite de Christofor. Intgrireaierarhiei ortodoxe, stávilind propaganda oficiara' lute-rang i calvinistg printre Romani, nu putea decat sä-1intgreascg pe Coresi in hotgrirea de a tipäri cgrti deslujbg slavonesti, pe langä cele romanesti, asa cuml'Acuse, de altfel, incg dela inceputul activintei saletipograf ice.

V. exposeurile, cu referinte bibliografice, din lorga, 1st, lit. rom.,I, p. 173 rum. ; Densusianu, Hist., II, p. 3 urm. ; Roques, PO, I,p. vif urm. i Rosetti, Rech., p. 4 urm. Ghenadie, noul episcop alRomAnilor ardeleni, e sfintit Mitropolit al Ardealului In 1578, decAtrA mitropolituf Serafim al Tare! RomAnesti ; prin aceasta, lega-turne ierarhice dintre biserica romAneascA din Ardeal i cea din Prin-cipatul vecin au fost IntArite.

Data cand au fost traduse primele c'grti de slujbgromânesti nu poate fi precisan prin criterii linguistice.O datare mai precisg poate fi fletan, insg, tinând seamgde momentul cAnd Reforma lui Luther se rgspAndesteIn Ardeal, si de data primei tipgrituri românesti a dia-conului Coresi : 1530-1559.

Cele dinni cgrti religioase apar in Maram.uresIn Ardealul vecin, nu departe de centrele reformatedin Zips, de regiunea Bistritei si de centrele ungurestireformate din nordul Ungariei. Presenta Catehismulutluteran, printre aceste traducen, este caracteristicgpentru miscarea reforman'; aceeasi carte apare, in 1575,printre cgrtile tipilrite pentru Slovenii trecuti la Re-formg din Craina, Carintia, Steiermark, Gorita si Istria.Tot ant de caracteristicä este traducerea Psaltirei ;inteadevgr, catolicii nu au dat importantg acestei cgrti :In Franta, de ex., traducerile Psaltirei sunt datoriteprotestantilor.

Al. Rosetti, Catehismul Multan, GS, I, p. 251 - 252; Fr. Ki-dri6, Die prolestantische Kirchenordnung der Slovenen im XVI. Jahr-hundert, Heidelberg, Winter, 1919; C. Tagliavini, Studi rumeni, IV,p. 192-193; N. DrAganu, Dacoromania, IV, p. 1141 : mi se pare

I se atribue o importantA exageratA [lui filioque din Ps. sche-fiana]. N'avem nici o dovadA cA aceastA liimurire a legei... este maiveche decfit tnsiisi copia Psaltirei Scheiene". Cf. Al. Rosetti, ,,Fi-¡jo que" din Psaltirea $cheiarul, GS, II, p. 155: Simbolul [Cu filioque]apare In partea datoritA copistului C, a cArui copie dateazA de pe

www.dacoromanica.ro

10 INTRODUCERE

la 1569... Constatárile de mai sus n'ar avea, prin urmare, valoareprobantA pentru traducerea originall de pe care a fost copiat ms.scheian. Obiectiunea cade, Insá, dacá tinem seamá de faptul cá textulrománesc al Simbolulul presintA cAteva forme rotacisate care apar-tineau traducerei anterioare, pentru cá stim c5 graiul copistului Cnu cunostea aceastá particularitate foneticd".

Activitatea diaconului Coresi §i a ucenicilor säi apareastfel ca o continuare §i o desAvär§ire a mi§cärei lite-rare care ne-a dat cele dintai cärti religioase in romä-ne§te. Distanta de aproape un veac, care separa acestedotiä micíri, pentru acei care admiteau teoria husità",este, in felul acesta, suprimatä.

Coresi i ucenicii sill au supus la o serioasä modificarelimba m.anuscriselor maramure§ene sau nord-ardelenepe care le-au avut la indemänä, pentru cà limba acestortraducen i era diferitä de limba vorbitä in sudul Ar-dealului.

Tipdrirea cärtilor de slujbä in limba romänä n'arfi presentat nici un interes pentru Reformati, daciiea n'ar fi fost urm.atä de o at mai largä räspändirea lor, mäcar pentru acoperirea cheltuelilor de tipar.Dar, pentru aceasta, era nevoie de multä prudentà :biserica ortodoxä. veghia, §i inovatia trebuia presintatäca un act de oportunism, filcut anume pentru a per-mite Românilor sà inteleagä slujba in biseric5. ; in aldoilea ränd, trebuia sä se arate cetitorului pravoslavnicc'ä biserica ortodoxti nu era potrivnicä inovatiei : tra-ducerile au fost puse, deci, sub egida mitropolitilorTärei Române§ti §i Ardealului, §i publicatiile române§tiau alternat cu publicape slave, inchinate domnului sauMitropolitului Tärei Române§ti.

Dupä atAk neste crestini buni socotirá i scoaserá cartá de+limba sárbéscá prè lirnba rumandsca, ca tirá MArlei lu Gralcu tirá episcopului Savei táráei u+guresti. Si scoasemk sfanta evan-ghelie l zdce cuvinte 1 TAD, nostru i credinta Apostolilor, sá In-teldgá toti oamenii dine-su Rumani crestini, cumk grAmste i SfántulkPavelk apostolulk cátrá Corintèni, 14 capete : In sfanta besdrecA maibine e a grái dindi cuvinte cu Intelesk, decátk 10 mie de cuvinte ne-Intense In limba striiná. Dupá add/A \TA rugámk toti sfinti pArinti,ore vládidi, oare episcopy, oare popi, In cárora main va veni addstécárti crestinesti, CUM mainte sá detCisca, nedetindb, sá nu judede nedesá stiduiasca, a nu e intr'finsele alte nemicá, de numai td-u pro-poveduit sfintii apostoli i sfintii párinti. Si inkinámk dinste si di-

www.dacoromanica.ro

PRIVIRE GENERALA 11

ruim stintiei tale arhiereu mitropolitk Efrem, i cr'édem cd va fi cublagoslovenie sfintiei lu Is. Hs. mantuitoriul nostru, amin" (Cate-hismul, 1559, prefatd). Dupa adé,k vd rugamk toti sfenti pdrinti, oareep<i>sc<o>py, oare popy, cdrora mana va veni aCést6 calif cresti-nesti, cume mainte sà et6sca, nedetindk sd nu judeCe ne6 sa sd-dtbasca" (CT, 1561, epilog). Talent Cazaniei l-a li fusese cerut lui Co-resi de multi preoti, ca sd poatA propovddui dupd cetitul evanghe-Iiilor ; asa amk aflatk acCste tillcure ale evangheliilor" ; cetindu-le,le-a giisit conforme cu textul Sfintei Scripturi, si le-a tipArit ; uncledartd aCastd carte pre viddici, episcopi, popi, ciilugdri si pre domni,nu Carta pre Cei buni, te pre rdi ; bunii sd nu is pre sine" (CC 1564,epilog). Octoihul si. (1575), Psaltirea sl. (1577) si Triochil (1578) sunttipAriti pentru Alexandru V. al Tarei Romanesti. Psaltirea slavo-rom. din 1577 a fost tradusd din slavoneste; cei ce vor ceti aceastdcarte, bine sd socoteasca, si vor vedea cd e cu adevdrk" (epilog).Evangheliarul si. din 1579 a fost tipArit de Lorint diacul, din poruncalui Christofor Bathory. Sbornieul sl. (1580) contine un epilog scrisde Ghenadie, mitropolitul Ardealului. Cazania (1580-1581) : judeleBrasovului Lucas Hirscher a cdutat aceastd carte si a aflat-o In TaraRomaneascd, la mitropolitul Serafim (Targoviste). A cerut-o si a pri-mit-o. Se sfatueste cu Mitropolitul Ghenadie al Ardealului i cu totclerul ; cu Invoirea lui Ghenadie si a lui Serafim, lâlcal evangheliilora fost Incredintat lui Coresi, care I-a tradus din slavoneste Cu aju-torul popilor Iane i Mihai dela biserica Romanilor din Schell Bra-sovului.

Coresi îi incepe activitatea tipografick in solda Sa-silor i, mai tarziu, a Ungurilor reformati, tipArind laBrasov, dimpreun5. cu Oprea logoftitut, maestrul sàutipograf, un Octoih rnic slavonesc (colectiune de cân-tàri in 1557, cu cheltuiala judelui Braso-vului, Hans Benkner. lathsirul tiptiriturilor sale : 1558,Targoviste : Triod-Penticostar slavonesc ; 1559, Brasov :Catehism luteran românesc (Intrebare creVineascc1); 1561,Brasov : Evangheliar românesc ; 1562, Brasov : Evan-gheliar slavonesc ; 1563, Brasov (?) Apostol romAnesc ;1564, Brasov : Cazanie (Evanghelie cu tedc).româneascri

Molitvenic românesc ; 1568: Sbornic (Minee) slavo-nesc ; 1570: Liturghier românesc ; Brasov : Psaltire ro-mâneasc'd ; 1570-1580: Pravild româneascä ; 1574-1575:Octoih slavonesc (in dorfa" pgrti) ; 1577: Psaltire slavo-româra ; Psaltire slavoneaseä ; 1578: 7'riod (ccintarilede Postul mare) slavonesc ; 1579 : Evangheliar sla-vonesc (Coresi i MAngilà) ; 1580, Sas-Sebe: Sbornicslavonesc ; 1581, Brasov : Cazanie (Evanghelie cu tedc)româneaseä ; 1583: Evangheliar slavonesc (Coresi i M6-ngilà).

www.dacoromanica.ro

12 INTRoDucERE

In acest rástimp, mai apar urmnoareleingrijite de Lorint diacul : 1567, Brasov : Woltz sla-vonesc ; 1570 : Evangheliar slavonesc ; 1577-1580: Psal-tire slavoneascg ; 1579, Bálgrad (Alba-Iulia) : Evanghe-liar slavonesc.

Intre 1570 si 1573, apare la Oradea-Mare (sau la Cluj)o Carte de cdntece (psalmi) calvinistA, tradusá din un-garete i tipárit5 cu litere latine, din indemnul luiPavel Tordasi, iar in 1582, colaboratorii episcopuluiMihai Tordasi sfarsesc de tipArit, la Orástie, traducereaprimelor douil cnii ale Bibliei.

Evangheliarul slavo-román, zis dela Petrograd, a fosttip'á'rit probabil in Ardeal, nu se stie de cine, la sfársitulsecolului al XVI-lea (1580?).

Octoihul si. (1557) : I. Bianu, AAR, ser. a 2-a, 32, desbateri, p.17-18; Triod-Penticostar si. (1558) : A. Filimon, Dacoromania, V,p. 601-604; C. Lacea, Asezarea delinitivti a lui Coresi la Brasov,IIF, II, p. 354-358; Liturghier rom. (1570) : N. Sulica, O nouti pu-blicafie romdneascd din secolul al XVI-lea: Lit urghierul diaconuluiCoresi, tiptirit la Brasov, in 1570, Tg. Mures, 1927. Pravila: C. A.Spulber, .Cea mai veche pravild romcineascd, Cernäuti, 1930; cf. Al.Rosetti, GS, V, p. 194-198. Evangheliar sl. (1583) : editia a 3-a aEvangh. din 1561. N. lorga, Octoihul diacului Lorint, AA R, ser. 3,11 ist. Cartea Cu cdntece: N. Drilganu, Dacoromania, IV, p. 87-88;Id., Despre ce Psaltire i Liturghie vorbeste Pavel Tordasi la 1670?,loc. cit., p. 913-915. Ev. dela Petersburg : Puscariu, isf, lit, rom.,p. 223 (limba acestei traducen, fricutA de un strein, pare a fi mainouA, lar caracterele tipografice se deosebesc de ale tipAriturilor luiCoresi"), N. DrAganu, Dacoromania, IV, p. 1147. Biblia (OrAstie,1581-1582) : Roques, PO, prefat5 ; I. Sladbei, Fragmentul Leviti-cului romtinesc dela Belgrad, RF, I, p. 276-283.

Cam in a ceeasi epocá si In aceeasi regiune unde s'aefectuat traducerea primelor cgrti religioase, au fosttraduse din slavoneste legendele biblice i apocalipticecare constituesc literatura apocrifd. Gärtile acestea nuaveau nevoie, pentru a fi traduse, de un impuls venitdin afará. De aceea, traducerea lor s'a putut face incursul unui lung sir de ani. Dupá toate indiciile, lite-ratura apocrifá a pátruns in tárile noastre prin Serbia.Traducerea in romAneste a cártilor acestora trebuepusil in legáturá cu slá'birea cunostintei de slavon6 ;ele ne-au parvenit in copii dela sfarsitul sec. al XVI-leasi dela inceputul sec. al XVII-lea. Nerecunoscute de

www.dacoromanica.ro

PRIVIRB Graimmi. 13

biseria, r5spAndirea c6rti1or populare nu avea de cesä" fie stânjenità de oficialitatea re1igioas5 dela noi ;ele au continuat Onä tArziu sà" fie fdspAndite in ma-nuscris, alatuind o lecturà plAcut5 si, uneori, edifi-catoare.

Densusianu, Hist., II, p. 7; Puscariu, ¡si. lit. rom., p. 80 urm.; N.Cartojan, Cdrfile populare tn literatura romilneasal, I, Bucuresti, Casascoalelor, 1929.

www.dacoromanica.ro

GrafiaFonetica limbei romane, a§a cum se oglinde§te in

textele din sec. al XVI-lea, pune cercetdtorului o seriede probleme ; unele dintre aceste probleme nu suntTiled elucidate, din causa grafiei textelor din sec. alXVI-lea. Studiul grafiei se impune, deci, ca o prefatdnecesard studiului foneticei.

Textele din secolul al XVI-lea sunt scrise, in majo-ritatea lor, cu ajutorul alfabetului cirilic, textele reli-gioase cu semi-unciala intrebuintatd in manuscriseleslavone§ti din sec. al XV-lea §i al XVI-lea, iar tex-tele netraduse cu caractere cursive. Pentru a atingerealitatea foneticd care se ascunde sub aceastd haindimprumutatd i rdu adaptatd limbei române, grafiacirilicd trebue interpretatd.

Putine texte sunt scrise cu litere latine ; printre tex-tele tipdrite figureazil T, in care s'a aplicat sunetelorromânqti ortografia ungureascd.

V. indicatille bibliografice date de C. Tagliavini, II Lexicon Mar-silianurn", Bucurqti, 1930, p. 51, n. 4 (Academia Rom., Ètudes etRecherches, V).

Niciodatd grafia nu e bine adaptatd la sunetele uneilimbi, pentru ea' existd tot felul de sunete §i de varie-tdti de sunete, intonatii, etc., care nu pot fi redatecu ajutorul unui alfabet obi§nuit. Numai linguistulpoate reda, inteo mdsurd oarecare, aceste nuante, prinintrebuintarea unor alfabete speciale, in care fiecaresunet e notat de un singur semn. Pe de and parte, seinttimpld cd un alfabet care noteazä aproximativ exactsunetele unei limbi, la un moment dat, nu rnai noteazdexact aceste sunete, peste cdtva timp, din cauza evo-lutiei fonetice.

V. Al. Rosetti, Curs de joneficd generate), Bucure5ti, 1930, p. 99 urrn.

www.dacoromanica.ro

GRAFIA 15

Slova cirilic * nota diftongul dr. [re] in le, deex., si in dl (.deal); valoarea aceasta a lui * e ates-tan in sec. al XIV-lea si al XV-lea in exernple ca 116gulk(=Neagul, St. Du§an, 1348, Arch. ist., III, 104), Nérnca(=Neamt, Moldova, 1407, Costächescu, I, 53, 1, 12),Urikré (ib., 53, 8), Ungurénull (Suceava, 1409, ib.,64, 9), Zidpein (n. top., Suceava, 1410, ib., 75, 11).Mai tärziu, diftongul [rza] a fost monoftongat in [e],and era urrnat in silaba urrnätoare de [e]: [1e#e]. Daa,In puterea traditiei grafice, monoftongul continu'ä s'a*

fie notat cu aceeasi slovä * (le), atunci se constanun desacord filtre grafie i realitatea fonetia, din mo-ment ce monoftongul e notat cu slova care noteazädiftongul [ea].

* nota pe ['i], [ea] sau [ea] in bulgara de sud-est si in graiullui Ciril i Metod. V. A. Margilliés, Arch. 1. slav. Phil., XLII, p. 67-68,St. Kurbakin, Le vieux slave, Paris, 1929, p. 4 si 59. Asupra gra-fiilor dable, v. Al. Rosetti, De l'interpretation des graphies doublesdans les textes ecrits, Bulletin de la Soc. de linguistigue de Paris, XXIX,n-1 86, p. 24-28.

In francesä, de exemplu, cele 3 sunete din etfc1 copil"se noteazä si asfäzi cu 6 litere (enfant), prin rnentinereagrafiei din secolul al XI-lea, and notatia aceasta avearatiuni fonetice. Traditionalismul, in grafie, este deciun fapt general in limbile care posea monumentescrise la epoci succesive.

A. Procopovici (Dacoromania, VI, p. 399) neaga posibilitateaexistentei unei traditii a scrisulul romanesc. In sec. al XVI-lea, dacase admite ca traducerile rotacisante dateaza din acest veac. Deunde aceasta traditie a scrisului romanesc", se Intreaba dansul. Innici un cas ea n'a putut fi creatii prin cate un cuvant romanescrAtacit prin documentele noastre slave din sec. al XV-lea sau prinvi e-o scrisoare-doua dela sfarsitul acelui secol, despre existentarora de abia ca mal Miami prin vre-o mArturie indirecta". Totusi. exis-tenta textelor romanesti netraduse, In sec. al XV-lea, este asigurat5(v. mai sus, p. 3), si ortografia aplicat5 In mod constant cuvintelor romanesti In documentele slavo-romane, nu are nevoie sa fieprobata : la tot pasul, In colectiile de documente slavonesti din sec.al XV-lea, Intampindm cuvinte romanesti (nume proprii sau to-pice); t, In special, revine des In aceste cuvinte. Intru cat faptulcunoastem existenta a unui mic numar de texte romanesti din sec. alXV-lea, poate infirma existenta unei traditii a scrisului romanesc,In aceasta epoca? De unde stie Procopovici cA nu au fost texte mai

www.dacoromanica.ro

16 INTRODUCERE

multe (astAzi pierdute)? Ceeace importA, in casul nostru, este de aputea stabili o regula In Intrebuintarea anumitor slove; regula existAIn sec. al XV-lea, §i o vedem aplicatA i In sec. al XVI-lea; dar, pelAngA grafiile din sec. al XV-lea, gAsim In textele din sec. al XVI-leagrafii necunoscute secolulul precedent, care noteazA un fonetism evo-luat. Astfel pusA problema, ea nu poate fi interpretatfi decAt asa cums'a arAtat mai sus.

Alfabetul cirilic, a§a cuni este intrebuintat in sec. alXVI-lea, a fost aplicat la notarea sunetelor limbei ro-mâne cäträ sfar§itul secolului al XIII-lea sau la incepu-tul secolului al XIV-lea. Fixarea acestei date aproxima-tive, de atrà I. Bogdan, e basatà pe identitatea valoa-rei fonetice a unor slove ale alfabetului cirilic in ro-maná §i in bulgarä, la data amintità. Exemplele romä-ne§ti au fost culese de Bogdan in textele slave continandcuvinte sau nume române§ti din sec. al XIV-lea §i alXV-lea. S'a constatat cA in aceste texte z notea.z6 pe[ä] §i pe [1] ; slova aceasta, dupä ce notase pe [M] dingraiul primilor traduatori, §i apoi pe [in], nota in bul-garà, in urma denasalisärei, un sunet apropiat de dr. [ä](bg. 5s); denasalisarea se operase cu sigurantil in bulgaràIn prima juratate a sec. al XIII-lea. Prin faptul

noteazA o vocalä nenasalä, in textele romane§ti din sec.al XIV-lea, resultä de aci cä notatia aceasta nu a pututfi introdusä din bulgarà decAt cel mai de vreme in sec.al XIII-lea. In schirnb, intrebuintarea deasä a luiCu valoarea de [ea], [ya], in textele moldovene§ti, trà-deaz6 o influentä a grafiei ruse§ti. Intrebuintareaacestei slove pentru a nota sunete nenasale (At nota pe

In v. bulgarà) probeazà, de asemenea, o epocàtardivä de imprumut.

Influenta ruseased se observä i in alte träsäturi aletextelor slavone§ti serse in Moldova, pe când texteleserse in Tara RomaneascA cunosc particularitäti gra-fice bulgäre§ti.

I. Bogdan, Dela cine §i cdnd au imprumutat Romdnii alfabelulcirilic, In Lui T. Maiorescu, Omagiu, Bucuresti, 1900, p. 585-594;Id., Ueber die Sprache der dlleslen moldauischen Urkunden, JaW-Fest-schrilt, Berlin, 1908, p. 369-377; BArbulescu, Curenlele (sustine, fArAargumente valabile, cA alfabetul cirilic a fost adoptat de RomAni lasfArsitul sec. al XII-lea sau Inceputul sec. al XIII-lea; cf. P. Cancel,Cdnd au imprumulat Romdnii altabetul cirilic ? Lui N. lorga, Omagiu,Bucuresti, 1921, p. 67-70 si Al. Rosetti, GS, II, p. 357-359).

www.dacoromanica.ro

GRAFIA 17

Alfabetul cirilic nu fusese inventat pentru a notasunetele limbei romane, al c'ärei sistem fonetic era diferitde sistemul fonetic v. bulgar. De aceea, alfabetul cirilica fost rgu adaptat pentru notarea sunetelor române§ti.Defectele a/fabetului cirilic aplicat la notarea sune-telor limbei române provin din faptul c6, in momentuladopnrei alfabetului cirilic de cAteä Români, acestalfabet pe de o parte poseda prea multe slove, §i pe dealtà parte poseda prea putine slove pentru a nota atevasunete caracteristice ale limbei române.

Alfabetul cirilic poseda prea multe slove, §i deaceea mai multe slove au notat acela§i sunet, in lim.baromânà ; intrebuintarea acestor slove, in textele slave,era fixan de unele reguli care nu au mai fost tinuteIn seamA, Mat usajul lor nu e consecvent : o, w=[o],

T-=[/], 8, 01(=[11], 6, u= [e], x,s, k= N., =[1], AT.,1, k =zero, 1, u=[i], ¿, b=[a].

A. Leskien, Handbuch der allbulg. Spr., Weimar, 1910, p. 8.

Alfabetul cirilic poseda prea putine slove pentruredarea unor sunete caracteristice ale lirnbei române.Astfel, nu exista un semn special pentru a nota pe [1] ;In Tara Româneaseä, [1] a fost notat cu ajutorul slovelorcare notau pe [à] k, AL); in Moldova, s'a intrebuintatins5. §i slova se NO, ca in rus6 : Marliea, Kotieé, V heli,Mundri, Bei kinclga, Mianzula (=Birlici, Cobila, VII-cea, Mindrea, Berindei, Minzul ; Moldova, 1410-1447,Arch. ist., I, 2, 12; I, 1, 110, n-1 154; I, 2, 19; I, 1,74; I, 1, 113). Prin modificarea lui a, care nota pe[al §i pe [1], s'a ajuns la +, modificare petrecun inBulgaria, obtinându-se o slovA cu o triplà valoare fo-neticA : la initia15, noteaz6 pe [f] nasal : +Oral (=im-p5rat, CV, 68, 5) ; aceast6 valoare foneticA a lui seexplicA prin însi originea acestei slove, pentru c, inromân6, nota §i pe [1] ; in al doilea rând, noteazAnasalitatea vocalei care precedeazd pe [n] sau pe [m]niti+ndrie (=mândrie, CV, 97, 13) ; in sfar§it, in unelecasuri, 4, mai noteaz6 §i oclusiva nasalà respectiv5 : u+bra(=umbra, CV, 113, 7-8).

Aceste valori fonetice diferite ale lui 4, se explieä inmod multumitor, dac6 plecàm dela valoarea acestei

Al. Roseiti,Limba romini in secolul al XVI-les. 2

www.dacoromanica.ro

18 INTRODUCBRIC

stove in casuri ca +peirat, unde + noteazA pe [I] nasal.Trebue tinut seama insä si de intrebuintarea lui + incompuse : pre-fin, pred-lntru, etc.In aceste casuri, notatiile de 4, de +ntru (PO, Gen. 2,21, 23), pie .ftru (preq.ntru, H, ps. 71, 17) echivaleazAcu casurile in care .t era initial (.para/). Mai tärziu,(And cuvintele acestea n'au rnai fost shntite ca com-puse i pärtile lor componente au fost reunite, + dinpri.ftru (CV, 71, 12) a rämas in interiorul cuvântului.Intrebuintarea aceasta a lui + a fost extinsä, apoi, lacasuri ca mti+ndrie, etc.

A. Procopovici, Despre nasalisare si rotacism, AAR, 30 liter.,p. 265 urm. DupA ce I. Bogdan a probat e o modificare graficaa lui operatA pe domeniul bulgAresc (LW T. Maiorescu, Omagiu,p. 583; cf. I. BArbulescu, Fonetica alfabetului cirilic..., Bucure5ti, 1904,p. 231-237), afirmatia lui A. Procopovici, eft ar fi un semn spe-cific romAnesc", §i anume un desemn care reproduce imaginea nasu-

(Dacoromania, IV, p. 56, n. 1), surprinde.

Pentru notarea lui rg], s'a adoptat slova u, intre-buintan in Serbia, o modificare grafic6 a slovei ti, carenota surda corespunzAtoare (è).

Pentru redarea lui [r] ([r] apical vibrant) din pärtilemaramuresene, s'a intrebuintat un semn special, a cAruiformä variazä in textele din sec. al XVI-lea: (S, V,CV), s (H) (Ap. I). Se poate ca acest semn säreproducä pe r glagolitic ; intrebuintarea slovelor gla-golitice, in traducerile rotacisante, nu are de ce sä nesurprindä presenta lui d glagolitic a fost relevan inS, iar alte slove glagolitice au fost semnalate in crip-tograma care figureazA in acest text.

Candrea, S, I, p. 10, 34, 42, 45; BArbulescu, Curentele, p. 124urm. ; (v. reproducerile din A. Leskien, Handb. d. altbulg. Spr., Wei-mar, 1910, p. 4 sl Id., Grammatik d. altbulg. Spr., Heidelberg, 1919,p xxirTv) ; Rosetti, Rech., p. 34, n. 1.

Dacä, prin urmare, in uncle casuri, s'au creeat semnenoui sau s'a fäcut apel la alfabetul glagolitic, In schimb,regula generalä a fost de a se intrebuinta semnele exis-tente. Existä, asa dar, slove polifone (cu rnai multevalori fonetice); iatä enumerarea lor : e, 1=[e, ye], I,11, .j=[/, 1, 1, y], a, t,x,=[ti, I, zero], AA, 4i=Lea, ya, e],10 =[yu, y].

www.dacoromanica.ro

GRAFIA 19

In sfarsit, mai trebue tinut searnA de faptul cà, inmulte casuri, s'au aplicat cuvintelor romanesti reguleortograf ice slave :

a noteazA diftongul [ya]: apoa (=apoia, S, ps.138, 5), &Ilia (=celuia, S, cant. 10, 76), lucuaqte (=lo-cuieste, S, ps. 71, 17), ploe (=ploaie, H, V, ps. 134,7),loagul (=toiagul, H, ps. 109, 2) ;

[6], [1]-1-11], [r] sunt notati uneori 1+1 (k), r+s(10, ca in cuvintele slave snaps, trsgs, etc. : cica(=alca, CV, 77,4), slsla (=eálta, V, ps. 97, 8), brsbatu(V, ps. 111, 5), desprsliji (H, ps. 6,9), cnprzli (V, ps. 111,9), mrsluria, (V, ps. 118, 125), vra3a (=vArsti, V, ps.106, 40) ;

grupul [ng] e notat gg : +saggurd-se (=insingura,V, 101, 8), laggory (=lângori, V, ps. 89, 10) ;

ierurile din interiorul cuvintelor sau la finalti (v.p. 47) n'au nici o valoare fonetia. Iata ateva exemplede grafii s, k in corpul cuvintelor, potrivit regulei or-tografice slave de a evita silabele terminate printr'oconsoana" : S, cop. C (ed. Bianu) : ainkie (284, 7), ara-zeindu (346,2), bcÑ43cur4 (258, 2), dinkteculk (264, 10-11),cumkplit (229, 11-12), fulk#erele (316, 10-11), etc. ;H: amenste (16 v., 14-15), ascuistatu (69 v., 5-6),beirsbatul (1 r., 4), ceinktati (5 v., 23-24), C'erkw (6 v.,9), culscà-sik (23 v., 11), domsniA (48 r., 13), dumsnedzeu(121 v., 18) ; TB (385, 81) : asculktard, calked, cursoiih,Unsharii, manca, SUS6piaci, etc.

A. Willa, Le slave coaunun, Paris, 1924, p. 16.

in privinta accentual-a textelor, de multe ori eanu corespunde cu realitatea fonetia., in sensul cà suntindicate ca accentuate vocale care nu puteau comportaaccentul (cf. V, ps. 111, 9 : +preffi, pf. sp., 3 sg. ; CB, II,63-64: arde', &la', keima, seca, §e'd6, etc.);asa dar, nu se pot trage intotdeauna conclusiuni vala-bile pentru accentuarea limbei, din studiul accentusäreitextelor din sec. al XVI-lea serse cu litere cirilice ;

paiericul, care in textele slavonesti indica loculunei vocale omise in scris, de obicei a §i Is, are acelasirol in textele romanesti si apare notat dupa" consoane,inlocuind, deci, ierurile (cf. mai sus grafiile ctinkieculk,etc.) un grup consoan6+consoanà trebuia deci evitat

www.dacoromanica.ro

20 INTRODUCERE

despArtit prin ieruri sau paieric. Paiericul nu mar-cheazg intotdeauna sfArsitul silabei ; in exemple cain1r7iress, zrrneu (CB, II, 167, 82), paiericul nu are va-loare foneticg.

Iatg cAteva exemple de intrebuintare a paiericuluiS, ps. 65 : parn?inclul (1), ine1oare6e (6), in' sire (7),smen'tire (9), ar'sesi-nti, ar'cle-se (10), curesli (11), ar'sele(13, 15), ber'beò i (15), supclu (17), limeba (17), lre lase(19) ; TM, 167, 82: parrte, aredefi, areserä, urcbi, por`taa,beir`baii, Anctioh, credin'ta, îrzairld1li, noap'16, apnI, rup'se.

A. Leskien, loc. cit.; GA1usc5, V, p. 40; Candrea, S, I, p. 128;Hasdeu, CB, II, p. 64-65, 87, 113, 135, 167, 178, 200, 220, 297, 374-385, 431, 471.

In S, cop. C, ggsim intrebuintaa litera p din alfa-betul grecesc i punctul cu virgulg, ca semn de intre-bare ; anonimul care a transcris aceastg parte din ma-nuscrisul scheian cunostea, deci, scrierea greceascg.

AI. Rosetti, GS, II, p. 168-169.

Necesitatea de a interpreta alfabetul cirilic intre-buintat in textele din sec. al XVI-lea, reiese deci cuevidentg din consideratiile de mai sus.

Sunt unele grafii färg valoare foneticä, pe care nule-am examinat incg si care trebuesc elim.inate dinstudiul nostru, pentru cg ele nu ne ajutd la fixareastadiului fonetic al limbei rom.âne in sec. al XVI-lea.

Aceste grafii apar in unele texte fie in mod constant,fie in mod isolat ; iatá ateva exemple

reduplicarea vocalelor i consoanelor nooii (=noi),boosiarii (=boieri), loost (=fost), Ooane'eii (=Oancei),Cot14tii (=Cotesti), unnuii (=unui), Mariana (V16-desti, Muscel, 1583-1585, CB, I, 39) ;

oclusiva surdg e notatg cu slova care noteazg sonoracorespunzgtoare zabisul (=zapisul, Beletii, Muscel, ca.1600, CB, I, 100, 1) ;

-h final : allah (=afla, Beletii, Muscel, ca. 1600,CB, I, 101, 5) ;

introducerea unei vocale intre doug consoane trebuepusti in leggturg cu ortografia slavg corespunzrttoare(v. mai sus, p. 19) : panturu (=pentru), pilata (--plata),sulugti (=slugg), pirk (=pre), nosturu (=nostru), pi-

www.dacoromanica.ro

GRAFIA 21

letesc (=platesc), kerkde (=crede), tiraba (=treaba), etc.(P. Schiopul, 1590-1594, AA.R, 20 ist., 441 urm.) ;

5. grupul oclusiva surda+[r] e precedat de s: stri-mdsu (=trimes, Bistrita, incep. sec. al XVII-lea, LB,61, 3), scrai (=crai, Campulung, Bucovina, 1604-1618,LB, 74, 7).

Grafii de felul acestora apar i in texte posterioare : cf. LB, p. 16;F5g5ras, 1632: again, farahx, va/n. k= va), credinfaha (Bu/el. Com. ist.a Rom., II, Bucuresti, 1916, p. 218) ; bdrinte, amundoi, sd taco, ve-defe, blecat ( pArinte, amAndoi, sA face, vedeti, plecat ; Condicd depomeni dobrogeanti, 1859, Rev. ist., XI, 1925, P. 211) ; BArbulescu,Curentele, p. 78 urm. (exemple din corespondenta privatà a diferitorpersoane semi-culte din zilele noastre) ; Axente Banciu, Constatdridureroase, Transilvania, LIV, 1923, p. 108 urm. (ex. din texte scrisede elevi din cl. La a Liceului Andrei saguna" din Brasov) ; M. *te-fdnescu, Cu privire la scrierea limbei romeineqli astdzi, Arhiva, 37, 1930,p. 246-249 (ex. din texte scrise de elevele Liceului Oltea Doamna"din Ia§i).

Hasdeu considera grafiile de felul acesta, relevateIn textele publicate in CB, I, drept realitati fonetice.Explicatia lui Hasdeu a fost combatuta de Philippide.Acesta, plecand dela observatia ca lim.ba scrisa sim-bolizeaza usurile, nu vorbirile ocasionale", a facut, cuprilejul examenului grafiilor pe care Hasdeu claditteoria, o serie de observatii pretioase. Plecand delafrasa invocata de Hasdeu cu cat un popor este maiputin literat,... cu ant vorbirea este mai conformä'cu scrierea", Philippide a aratat cà trebue facuta deo-sebirea intre un popor Para traditii literare si un ornincult, care vorbeste inteun fel si scrie intealtfel. Deo-sebirile fonetice profunde pe care Hasdeu le stabiliseMitre douà sate putin indepartate, in basa interpretareilim.bei textelor scrise in aceste localitati, nu sunt ad-misibile.

A. Philippide, 1st. limbei rom., I, Iasi, 1894, p. 237 urm.

Pentru interpretarea exacta a grafiilor amintite, trebuetinut seama de ortografia intrebuintata in epoca res-pectiva i in epocile precedente, de frecventa de apa-ritie a grafiilor bizare in texte diferite si la acelasi scriitor,de starea culturala a persoanei care a scris textul, defaptul c limba nu poate evolua prea mult in epociputin indepartate una de alta i, in sfarsit, de faptul

www.dacoromanica.ro

22 INTRODUCBRE

cà sunt grafii care nu comporn nici o explicatie. A§adar, o grafie oarecare nu poate fi consideratä cä no-teazä un fenomen fonetic, pAnä ce n'a fost supus'A laun examen critic In care trebue s'A se tie seamä de cri-teriile indicate mai sus.

Baritiu §i Cihac au examinat, la rAndul lor, grafiileinvocate de Hasdeu In sprijinul teoriei sale : pentrudAn§ii, aceste grafii ar fi datorite unor dieci streiniPrin aceastA presupunere, ei recunosc, in mod implicit,cA grafiile in chestiune noteazA fenomene fonetice ; daraceste fenomene fonetice nu ar interesa limba romAnä,din moment ce ar fi vorba de sunetele limbei romAnepronuntate de streini. Teoria aceasta a fost adoptatäde N. DrAganu §i C. Lacea, care vAd In unele parti-cularinti ale grafiei Psaltirei $cheiene (copistul C), fe-nomene fonetice ale limbei säsqti vorbite in Ardeal,introduse de un Sas in textul ce-1 copia ; DrAganu ad-mite chiar c'A traducerea cArtilor rotacisante a fostefectuatä de un Sas din pArtile Bistritei. Dar particu-larintile acestea se regäsesc in texte despre care ,timcä au fost scrise de Romani ; grafiile amintite se ex-plicA, deci, fie prin faptul CA ele noteazä uncle parti-cularinti dialectale ale limbei romAne, fie prin faptulc'A acei care ne-au ltisat textele in chestiune erau semi-culti, care intAmpinau mari dificultAti cAnd se apucausä noteze prin scris graiul vorbit. Faptele acestea suntbine cunoscute ; ele se pot observa §i in zilele noastre,In scrierile persoanelor semi-culte.

N. DrAganu, Dacoromania, III, p. 472-508; IV, P. 123 urm. ;C. Lacea, ibid., III, p. 461-471; Al. Rosetti, GS, II, p. 167-179.A. Procopovici (Despre nasalisare qi rolacism, p. 298-299) presupune cAcop. B si C ai Ps. Scheiene au lost Secui.

In privinta lui Petru Schiopul, care a trAit intr. unmediu grecesc, grafiile din textele ce ne-a hisat VA-desc o cuno§tintä imperfecn a limbei romAne sau,cel putin, incapacitatea de a reda prin scris suneteleromAneti.

Despre limba textelor scrise de Petru Schiopul, cf. observatillelui N. Iorga : aceasta nu e o limbA", si particularitAti de limbA ex-traordinare" (AA R, 20 ist., p. 442, 443).

www.dacoromanica.ro

GEAFIA

Ne mai r5.man de examinat alternantele grafice intextele din sec. al XVI-lea.

Numim alternante graf ice grafiile diferite care aparfie in ace/aqi text, uneori pe aceea§i paginA sau in ace-la§i rând, fie in texte diferite, §i care noteaz'd un singursunet, de ex., grafiile lége 0 lege, examinate mai sus,sau den §i din.

De unde §tim cà aceste grafii noteaz acelai sunet?Aceasta ne-o indic. indicele de evolutie fonetic5., inconcordantà cu evolutia limbei. Indicele de evolutiefonetied este grafia e, in casul lege, §i i, in casal din.In amândouà casurile, indicele de evolutie fonetic5 esteIn concordantà cu evolutia limbei, pentru ea' §tirn[e.,a9 s'a monoftongat in [e], cAnd era urmat in silabaimediat urmátoare de [e] : [lee ge]>[lege], i Cal [e]-1-frila trecut la [i] : de -I- ln>den>din. Cineva care serialege 0 din, in sec. al XVI-lea, cu e 0 i, nota, prin ur-mare, o realitate foneticil.

Causele care provoacà alternantele grafice sunt ur-mkoarele

traditia graficà" i evolutia limbei ; traditia mentinegrafia 16ge (cu.4); dimpotriv5, evolutia limbei impunegrafia lege (cu e);

un sunet complex §i, deci, greu de notat, de ex.[r] nasal ; pentru notarea acestui fonem Osim grafiidiferite ; -r-, -4,r-, -nr-, -n- (v. mai jos, p. 69);

coexistenta, in graiul ace/eini persoane, a dou'Afoneme, unul produs prin evolutie fonetic5, de ex. [r]nasal (<-[n]-), iar celMalt importat din alfa' regiune

impus prin conditiuni de viata. socialà : grafiile -r-,-nr-, -n- (v. rnai jos, p. 72-73);aspectul grafic al cuvintelor slave provoac6 alter-

nante, de ex. al 6: vladicalvIddica; in acest cas, grafiacu a e influentatà de grafia cuvântului slay ornofon,vladyka. Grafiile bezdnil, dvomic, pohla, pohti, prazdnic,

svddi, svg t, svetui, svent, ustnli, etc. reproducexact grafia cuvintelor slave bezdiina, dvortnikii, poxoti,poxogli, prazdinikii, stivada, sfivaditi, süvèlü, savitovati,sulfa, usttna; pe lang4 aceste grafii, gAsim in acelea§itexte grafii ca beznii (H, ps. 134, 6), vornic (S, ps. 58,14; PO, Gen. 37, 36; Galati, 1571, CB, I, 18, 3), poftei,pofti (TM, 101, 200), praznic (CV, 2, 14; TM, 78, 126;

www.dacoromanica.ro

24 INTRODUCERE

TB, 418, 23), *dd. (H, ps. 79, 7; S, CP, ps. 40, 10;CV, 14, 6), sgt (S, CP, ps. 12, 2), slat (H, ps. 12,2),sIddi (CV, 127, 7; TB, 464, 100), sfdlui (CV, 86, 4-5),usnd (H, ps. 38, 10; S, ps. 11, 3; CV, 153, 14).

Toate textele din secolul al XVI-lea cunosc alternantegrafice. In textele care nu sunt copii, alternantele nuse pot explica cleat prin criteriile arg.tate mai sus.In textele care sunt copiate, ele pot fi insà datoritecopistului : acesta a introdus in textul copiat parti-cularitgti ale graiului sAu, care era diferit de graiuloriginalului. De aci reiese conclusia ea' alternantele gra-fice nu sunt o probA de copie, din moment ce ele aparsi in texte necopiate ; ele nu pot constitui, prin ur-mare, un argument pentru a proba cd un text e copiat.

www.dacoromanica.ro

Gruparea textelor pe regiuni dialectal°

Dad grupdm laolaltd textele din sec. al XVI-leacare au trdsdturi fonetice comune, obtinem o clasificarepe regiuni dialectale, in sensul cà textele care provindintr'o regiune naturald anumitd (Tara Romaneased,Oltenia, BAnatul, Sudul Ardealului, Maram.ure§ul, Bu-covina, Moldova, Basarabia), presintd particularitdti fo-netice la fel.

Un exposeu descriptiv va tinca deci seamd de re-partisarea pe teren a faptelor de limbd. Criteriul geo-grafic justified, Inteadevdr, existenta simultand, inteolimn data', a variatiunilor de pronuntare ale aceluiaisunet initial, ivite in cursul timpului in regiuni diferite.

Enumerarea de mai jos are, pe de altd parte, avan-tajul de a presinta cetitorului un tablou al textelorce au fost cercetate in vederea alcdtuirei presentuluiexposeu.

Pentru textele netraduse, tabloul nostru cuprinde,In &fail de textele din sec. al XVI-lea, dteva textedela inceputul sec. al XVII-lea (1600-1610), de a cdrormdrturie am fdcut us in cursul expunerei. In felul acesta,numdrul exemplelor a fost mdrit, fdrd a intrece preamutt limita secolului al XVI-lea.

Textele netraduse, in genere, bine localisa te, suntde un mare pret, pentru cd au §anse sd represinte limbavorbitd In cutare localitate sau regiune, la un momentdeterminat. Se poate Intâmpla ca acel care a scris textulsd vie din altd localitate. Mad de exceptii, e rar,insd, ca scriitorul (grdmdticul, diacul) unui text sdvie de departe §i ca graiul sdu sd fie profund diferitde graiul localitAtei unde a scris textul. sate, preotiiredactead, de obicei, textele de aceast'd categorie ; grd-mdticii sau pisarii domne§ti represintd limba vorbitàIn capitala Moldovei sau Tdrei Române§ti.

www.dacoromanica.ro

26 INTRODUCERS

Nordul Ardealului-Maramure§. a) Texte traduse.Textele rotacisante Psall. Hurmuzaki (H), Psall. Vo-ronefeanä (V), Psalt. $cheiand (S), Codicele Voronefean(CV), Glosele române§ti In ms. slavonesc al Sintagmeilui Vlastaris (GB), Cazaniile din ms. dela Ieud (Caz. I),Catehismul Martian (Cat. M).

Nordul Ardealului. a) Texte traduse : Evanghe-liarul dela Petrograd, 1580 (EP). b) Texte netraduse.Bistrita, 1600, LB, 8; fncep. sec. al XVII-lea, LB,18; ca. 1601, DH, XV, 2, 784, 1613. Suciul-de-sus(j. Some§), 1608, LB, 36.

Maramure§. b) Texte netraduse. 1593, Mihaly,638. Nordul Mararnureplui, 1602-1617, LB, 30;li§te, 1593, LB, 2.

Bucovina. b) Texte netraduse. Câmpulung, 1595,LB, 3; incep. sec. al XVII-lea, LB, 9-17; 1604-1618,LB, 31-35. Lucavet (j. Storojinet), bleep. sec. al XVII-lea,LB, 25. M-rea Moldovita, 1592, LB, 1; bleep. sec. alXVII-Iea, LB, 26; 1601-1602 sau dupà 1605, LB,28; 1595-1622, LB, 29. Suceava, 1593, DR, 4,4; 1595,LB, 4; 1593-1597, LB, 5; 1597, CB, I, 76; 1600, LB,7; incep. sec. al XVII-lea, LB, 19-22; 1601, LB, 27.

Moldova. b) Texte netraduse. Färà localisare pre-cis'd : 1588, DH, XI, 197, 325; 1591, DH, XI, 218,351 ; 219, 352; 1590-1594 : insemnä"rile lui Petru Schiopul,AAR, 20 ist., 441 urm. ; 1591-1593, DH, XI, 233,358, 359; 317, 448; 1593, DH, XI, 320, 449; 369,515; 1594, DH, XI, 490, 610; 1601, CB, I, 107; 112.J. Bacàu. Baau, 1581, CB, I, 28; 1609, DR, 13, 14;(Cotofene§ti, j. Putna, dar scris la) Ràcä'ciuni, 1592,Arh. Ia§i, I, 248-249. Jud. Ia§i. Ia§i, 1583, CB, I,43; 1606, AAR, 20 ist., 492; 1608, SD, V, 80, 12;1608-1617, SD, XI, 276, 22; 1609, SD, V, 80, 11.M-rea Galata, 1588, CB, I, 179 urm. (textul este dictat).Cucuteni, 1600, DR, 5,6. J. Neamt. Tg. Neamt, Incep.sec. al XVII-lea, LB, 24. Bucure§ti (Buhu§i), 1598,DR, 4,5. J. Putna. Fäurei, 1592 (?), DR, 2,3. Rugi-ne§ti, 1603, DR, 7,8. Tg. Trotu§, 1591, Arch. ist., I,1, 105, 144. T'reche§ti, 1600, SD, V, 7, 35. Vrancea,1592, V. Sava, Doc. putnene, I, Foc§ani, 1929, 140,202 (v. §i p. 200). J. Roman. Roman, 1605, DR, 7,9; 1608, DR, 11, 12. Britcani, 1575, DH, XI, 197,

www.dacoromanica.ro

GRUPAREA TEXTELOR 27

n. 5. Skueni, 1607, DR, 10, 11. J. Suceava. M-reaSlatina, incep. sec. al XVII-lea, LB, 23. J. Tecuci.BrAh5§e§ti, 1577, CB, I, 25. J. Vaslui. Deägu§eni, 1586-1596, SI, X, 10-12.

Basarabia. b) Texte netraduse. Tighina, ca. 1587,SD, V, 391 (v. p. 697, pentru dat5).

Sudul Ardealului §i Tara Româneasc5... a) Textetraduse. Textele tip5..rite de diaconul Coresi §i de uce-nicii s5i (v. enumerarea lor la p. 11). Se admite c5.diaconul Coresi vorbea lim.ba comunA din regiunea Tar-govi§tei ; dintre colaboratorii sai, preotii Iane §i Mihai,dela biserica SI. Nicolae din cheii Bra§ovului, vor-beau bimba din jurul Bra§ovului (v. p. 11).

Sudul Ardealului. a) Texte traduse. Fragmentuldin Levitic (L; sMr§itul sec. al XVI-lea?). b) Textenetraduse. FIgAra§, 1599, LB, 6. S51i§te (j. Sibiiu),1601-1602, SD, IV, 15, 26.

Tara Româneasc5. b) Texte netraduse. 1600, ra-poarte, acte privind relatiile lui Mihai Viteazul cu Aus-tria §i Polonia, AAR, 20 ist., 456 urm.. ; porunc5 a ace-luia§i, AAR, 28 ist., 113, 4; scrisoarea lui Rärcan,AAR, 20 ist. 491 §i DH, XV, 1, 758, 1483; 1602, CB,I, 115; CB, I, 119; 1610, epitaful lui Radu Buzescu,Gaster. Chrest., I, 44. J. Covurlui. Galati, 1571, CB,I, 18. J. Dâmbovita. 1595, CB, I, 62; Thrgovi§te, 1602,CB, I, 126; 1604, Papiu, Tesaur, I, 391 ; 1605 sau 1608, CB,I, 139; 1610, DR, 14,15. J. Gorj. 1576 (?, cf. I. Bogdan,Cony. lit., XLI, 383), DR, 1,1; Tg. Jiu, 1591, CB, I,55. J. Ialomita. Cac5rnei, 1592, DR, 2,2; Floci, 1602,Papiu, Tesaur, I, 385. J. Ilfov, 1600, Bude§ti, CB, I,92; Cure§tii sau Bogata, 1606, CB, I, 155; Berile§ti,ca. 1608, CB, I, 168; ca. 1609, CB, I, 172. J. Mehedinti.Cernet (?), 1599, CB, I, 82. J. Mu§cel. Um.pulung,1521, scrisoarea lui Neac§u (N), Bianu-Cartojan, Albumde paleografie rom., Bucure§ti, 1929, pl. XV; Beletii,ca. 1600, CB, I, 97; Vlilde§ti, 1583-1585, CB, I, 31. J.Prahova. Glodeni, 1596, CB, I, 65; 70. J. Romanati.Hot5rani (?), 1606, DR, 9, 10. J. VAlcea. 1608, CB,I, 158; Bune§tii de j., 1597, CB, I, 79; M-rea Cozia,1603, Papiu, Tesaur I, 388. Bistrita, 1573, CB, I, 21. J.Vla§ca, 1604, CB, I, 134. Mirce§ti, 1606, CB, I, 148.

B5natul. a) Texte traduse. I. Palia (Biblia),

www.dacoromanica.ro

28 INTRODUCERE1

Orin la OrAstie, 1581-1582 (PO). Tradueätorii acestuitext vorbeau graiul din jud. Huniedoara-Caras-Severin.

Cartea de ccintece, tradusä din indernnul episcopuluireformat Pavel Tordasi i tip5rit5. la Oradea-Mare sauCluj, in 1570-1573 (?) (T).

11. Texte mixte. Textele mixte sunt textele al &di-ororiginal a fost scris inteo regiune anum.ità, dar careau fost copiate in altA regiune. MArturia unui astfelde text trebue utilisatà cu bAgare de searn6, pentrucA nu putem precisa care dintre particularitàtile saleapartin originalului si care particularitàti au lost in-troduse de copist in textul pe care l-a reprodus.

Textele enumerate mai jos au fost copiate in sudulArdealului sau in Tara Rorri,âneasc6 ; originalele provin,

din nordul Ardealului-Maramures. Psalt. cheianeinu intrà In aceastà categorie de texte, pentru cá limbacopistilor A si B nu pare sá fi fost diferità de a origi-nalului, incAt modificArile aduse de copistul C, careapartinea altei regiuni linguistice, pot fi recunoscutecu usurintA. Nici textele tipàrite de Coresi nu pot ficlasate aci, pentru cä diaconul, dimpreunA cu cola-boratorii s'Ai, au revizuit i m.odificat in intregime limbatextelor rotacisante ce le-au tip5.rit.

Texte copiate in Ardeal.1. Fragmentele din Epist. ceitrei Galateni, ed. Iorga

(Ap. I); 2. Molituenic fragmentar, ed. Dri:iganu (MM) ;traducerile cdrglor populare (apocrife). Am vAzut crt

traducerea acestor &di-0 a fost fàcutà in a doua jum5.-tate a sec. al XVI-lea, in regiunea rotacisant6 (v. p. 9) :texte ma hlicene (TM) i texte bogomilice (TB), cuprinseIn Codex Sturdzanus; textele acestea au fost copiatede popa Grigore din MAhaci (j. Turda) si de m,ai multianonimi, intre 1580 si 1620. Popa Grigore vorbea curotacism (v. p. 70 si 71); nu sunt indicatii c'd graiul ano-nim,ilor, care au copiat celelalte texte, cunostea aceastàinovatie foneticA.

Urm6toarele colectii de càrti populare, copiate incursul sec. al XVII-lea, cuprind texte continuteIn Codex Sturdzanus Codicele Todorescu (Cod. T), Co-dicele Martian (Cod. M) i Codicele dela Cohalm, al c6ruioriginal dateazA de pe la 1600.

Texte copiate In Tara Româneascg.

www.dacoromanica.ro

GRUPAREA TEXTELOR 29

1. Fragment din Levilic (L) ; originalul a fost tradusIn Ardeal ; 2. Evangheliarul tipkit de Coresi in 1561a fost copiat in 1574, din porunca lui Petru Cercel,de Radu din Milnice§ti (j. Teleorman ; EL).

www.dacoromanica.ro

FONETICA

VOC ALELE

[a]

Cu privire la [a] accentuat, textele din N. Ardea-lului-Maramures si. din Moldova cunosc fonetismul nor-mal sama (<ung. szeim): CV (6,13), H (ps. 8, 6), S (ps.151, titlu), V (cant. 2, 8), TM (121,235), TB (350,60), M-rea Galata, Iasi, 1588 (CB, I, 192,17) ; seam6apare in TM (228, 225), la Coresi si inteun text dinTara Romaneasca (1600, AAR, 20 ist., 464,465,473,491).PO cunoaste amandoua formele : sama (pref., p. 7,1),sZmei (Gen. 17,6). Presenta diftongului, in seaml, seexplica prin analogie : pronuntarei [sfarcl], din TaraRomaneasca, ii corespundea sarc7, in Moldova ; pornin-du-se de aci, s'a refäcut un seamil, corespunzator luisama din Moldova.

[e]

1. Problema care se pune este de a stabili timbrulvocalei accentuate notate .k, A §i e, atunci cand silabaimediat urmatoare contine un [e]: besereca, C'ere, Zerere,degete, le'ge, mele (adj. pos. f. pl.), putere, etc., stiindca, la o epoca anterioarä secolului al XVI-lea, slovele+. si A notau pe [r], in aceastä situatie.

Toate textele din sec. al XVI-lea presinta alter-nante grafice gle §i Rae in notarea acestor cuvinte : le/lege sau madelmele (14, ps. 5,3), de ex. Sunt insa textecare fac exceptie : astfel, in CV, notatia cu 6 e constanta.

www.dacoromanica.ro

VOCALELS 31

Pe de altà parte, exist6 texte din Moldova si Tara Ro-maneasc`d care cunosc numai notatia cu e. Ian catevaexemple, culese din aceste texte :

Moldova. Barlad, 1603: esti (= este), degitul, Ceti(=cele, CB, I, 130, 23). Iasi, 1583, mele (CB, I, 48).

Tara Româneascii. Curestii sau Bogata (j. Ilfov),1606, alege (CB, I, 155, 27). Glodeni (j. Prahova), 1596,alege (2 ori), deje/ele (CB, I, 66, 11). Targoviste, 1605sau 1608: vreme (CB, I, 145, 25).

Grafia cu e apare in mod constant si in T (text scriscu litere latine) : czele (=cele, 158, 1; 162, 2), te peseste(=p'dzeste, 162, 7), pu/ere (164, 3), derept (164, 6), me-zerere (166, 1).

In reguRi generalti, dar nu in mod constant, reg'äsimaceastà grafie in TB, si anume in Ceiltitoria MaiceiDomnului la iad, Apocalipsul Apostolului Paul §i intextul intitulat de Hasdeu Cugeleiri in ora morfei"veste, lerye, putere, mele, milue5te, vreme, este, keme, merse,credc, beserecei, fetele, etc. (CB, II, 371, 5; 427, 4 si 474, 4).

Cum trebuesc interpretate aceste alternante grafice?In sensul cà grafiile cu 6 §i sunt traditionale ; grafiacu e noteazä realitatea foneticA. Presenta acestei grafii,in textele din sec. al XVI-lea, probeaz'ä, deci, cà dif-tongul [o] fusese monoftongat In [e], din cauza in-fluentei asimilatoare a lui [e] din silaba urmnoare(lray.e>lege). Presenta grafiei cu e, o singufd data', chiar,in cuprinsul unui text, are, deci, o valoare deosebità :ea constitue pentru noi indicele de evolutie foneticäamintit m.ai sus (p. 23). Sunt si alte fapte care neintAresc in aceastä. convingere : in unele texte din sec.al XVI-lea, serse de dieci neglijenti, &inn pe 6 notatIn local lui e, acolo unde aceastà grafie nu e justificatilde foneticii :

saca§i, strun6, loat6 (H, ps. 73,15; 91,4; 46, 9) ;mara, (TM, 43); carta, samn6 (TM, 44, 1) ; muntalui(TM, 100, 198) ; ale noastra (TM, 122, 237), pra ; (=pre),pretutindeni (Leg. Duna. Cod. I, 4,5; 5,7 etc. ; Caz. I,30, 17; 31, 3) ; spra (Leg. Dum. Cod. I, 13, 1; 14, 16),mane (= mine, 25, 6) ; palm (Caz. I, 31, 4), bare(= bine, 44, 10), men6 (46, 15). Suceava, 1593-1597,Armany (LB, 50, 9). Berilesti (j. Ilfov), 1609, zel6 (=zile),amanii (CB, I, 173). VItidesti (Muscel), 1583-1585, Hi-

www.dacoromanica.ro

32 FONETICA

vap16, rävag, pantu, al 6 noastr6 suf1616, ias16, zi161e,6en6 (=cine, CB, I, 38). Glodeni (Prahova), 1596, n6-potul, asilit (CB, I, 66).

Grafiile cu nu sunt justificate de fonetia, atunci and silabaurmAtoare continea o vocala de timbru [i]; In H, distinctia e binepAzità berbegii (ps. 113,4), Ie'g lei (ps. 5, 6), peftii (ps. 8, 9), dar ber-

camg.ye, 141 e (ps. 28, 1; 101, 27; 24, 8).

Aceste grafii probeazä cä intrebuintarea lui 4, in adoua jumätate a sec. al XVI lea, se filcea in basa uneiconventiuni grafice : [e] poate fi notat cu ajutorul slo-velor 6 sau e, din moment ce 6 noteazii nu numai pe

a], dar §i pe [e].Grafia inversa, e=[.0] apare si ea in textele din sec. al XVI-lea

aserd (=--asearä, TB, 449), dulteta (TM, 48, 7), prebnescei (S, ps. 71,3), vecu (TB, 314, 32).

Grafiile care au fost examinate atestá, deci, exis-tenta pronuntärei [e] in secolul al XVI-lea ael-[e]<[f11-[e]). Ele nu ne autorissä sä precisäm alte amänunte :pronuntarea [è], dacA va fi existat in sec. al XVI-lea,poate fi presupusä numai prin ipotesä.

2. Trecerea normalä a lui [e] accentuat la NI dupäoclusivä labialä, e notatä de câteva ori ; notatia e esteinsä de regulä :

aväm, CPr. (Act., 11, 3), väm, TM (102,202), CT(Mt. 85, etc. ; Marcu, 17, etc. ; Luca, 9, etc.), CPr.(Rom., 14, 8), CC2 (p. 224, 34, 35), iubäscu, V (ps. 118,165, etc.), iväsc (V, ps. 90, 16), märgu (S, ps. 88, 15;V, ps. 142, 8; CT, Mt. 21), omätu (V, ps. 132, 2; Um-pulung, Bucovina, incep. sec. al XVII-lea, LB, 57, 17),päntru (Tara Rom., 1600, AAR, 20 ist., 456, 3; 457,4; 472; 473, 5), Pätru, CV (136, 6, etc.), M-rea" Ga-lata, Iai, 1588 (CB, I, 203, 281; 204, 311), CT (Mt.34), CPr. (Act., 10, 44), potoptiscu (V, ps. 138, 21),zmäu, S, V (ps. 90, 13).

Fenomenul se repetä i pentru [e] neaccentuat aco-parameint (H, ps. 104, 39), märgändu (CV, 38, 9-10,etc. ; PO, Gen. 9, 23), pascariu (CT, Mt. 9; Marcu 3,etc.), galbän (M-rea Galata, Ia§i, 1588, CB, I, 192, 28,etc.), inväscutd (H, ps. 44, 10), va§mtint (CT, Mt. 112, etc.).

www.dacoromanica.ro

VOOALELE 38

3. Trecerea lui [e] neaccentuat la [a], dupà [s], enotatà in unele texte

aseimara, aseimeina (H, ps. 82, 2, etc. ; V, ps. 142, 7),asdmäntiturei (Po, Gen. 5,3), mesdreltate (H, S, ps. 30,11), sdcure (H, ps. 73,5; TB, 452, 78; CT, Mt. 5), etc.

In unele texte, tim.brul [e] al conjunctiei se (<1at. s i)e mentinut, pe and In PO §i la Coresi [e] a trecut /a

: sà; o a treia categorie de texte intrebuinteaelgrafil alternante : se §i scl (H, S, TM, TB). In schimb,

n'a trecut la [6] in pron. reflexly neaccentuat se(set se qtie, Brähä§e§ti, Tecuci, 1577, CB, I, 26, 10);conservarea lui [e], in acest cas, se explicä prin faptuleft' se a fost atras de te (pron. neaccentuat pers. 2) §ifonetismul säu refilcut prin analogie.

4. Inchiderea timbrului lui [e] neaccentuat §i tre-cerea lui [e] la [i] e notatä uneori

adiveira (Tara Rom. 1600, AAR, 20 ist., 473, 5), as--mine (PO, Gen. 1, 26), dila (CV, 62, 10; Moldova, 1594,DH, XI, 490), dumnidzetu (id.), fairile (CV, 115, 10),oamini (H, ps. 43, 13, etc.; S, ps. 76, 21, etc. ; TM,44, 1, etc.; Brälä§e§ti, Tecuci, 1577, CB, I, 26, 9;PO, Gen. 10, 31), ominesc (S, ps. 106, 32, etc.), §id6(CV, 82, 4), §idztindu (TM, 194, 160), via (H, ps. 127, 6).

5. Detortu, dettorlu, cu fonetismul normal, sunt formecurente in textele din sec. al XVI-lea. Datoriu (CT,Luca, 70; CPr., Rom., 13, 7), datorie (Glodeni, Pra-hova, 1596, CB, I, 72,13), datornic (CT, Mt. 77) suntforme refäcute sub influenta verbului a da (dal, etc.).

6. Forma neasimilatä. Zell este generalà.Fcetor i fiëíor apar cAteodatä in acela§i text : feeor

(S, ps. 17; TM, 122, 237; PO, Gen. 4, 17), freor (S, ps.68, 18; TM, 155, 193; PO, Gen. 3, 16).

Neee, ndi, niee §i niei apar, uneori, in acela§i text,de ex. in S: ncee (ps. /, 5), niee (ps. 5, 6) §i nie (ps. 74,7); in H gäsim ncee §i niee (ps. 1, 5 §i 80,10); ncee §iniai apar in TB (462, 95), iar ncee, ncei §i niee in PO(pref., P. 11, 3; Gen. 38, 22). CV cunoa§te numal fo-netismul ride. Ncei provine din wee, prin trecerea lui[e] neaccentuat la [i]. Modificarea timbrului lui [e]se explicA pornindu-se dela casurile când neee nu eraaccentuat ; astfel, in combinatii ca neei ()data, accentulcAdea pe °data. Asimilarea s'a produs, grin urmare,Al. Rosetti.-Limba romini in secolul al XVI-lea. 3

www.dacoromanica.ro

34 FONLTIOA.

In legaturi sintactice de felul acesta : neli>nili. Niiepoate fi explicat prin analogie cu alte adverbe cu ni-initial sau prin contaminare : flat-Flute.

Forma nemica apare mai des intrebuintata decat formaasimilata nimic(a): TB (360,67), CPr. (II Corint., IX,3), Tg. Jiu, 1591 (CB, I, 57, 14), Tara Romaneasca,1600 (AAR, 20 ist., 473, 5).

Asimilarea lui [e] neaccentuat de cal% [i] accentuat,in positie tare, din silaba urmatoare, apare in striirt(=streini, pl.), CV (103, 2, etc.), strii+ri, H (ps. 17,46,etc.), striiru, S (ps. 17, 46, etc.), striirc2, V (ps. 136, 4,etc.), striin, TM (100, 199), CP (ps. 17, 46, etc.), CT(Mt. 106), CPr. (I Petr., 4, 12), PO (Gen. 15,13).

Forma neasimilata e data de V: streiri (ps. 107, 10),si de un text din 1593, scris de Petru *chiopul : sirdini(pl., AAR, 20 ist., 444).

[o]

Trecerea normala a lui [o] neaccentuat la [u] enotata in toate textele ; aceleasi texte cunosc insasi forme cu [o], introdus prin analogie sau asimilare :adurmi, S (ps. 3,6, etc.), V (ps. 77, 65), CP (ps. 3,6,etc.), CT (Mt. 27, etc.), PO (Gen. 2, 21), dar neador-milit (TM, 46, 5), cucon, Tara Rom., 1600 (AAR, 20ist., 473, 4), dar cocon (TB, 285, 114, etc.), cunteni(PO, Gen. 39,9), dar content (Po, Gen. 8, 2), cunuscut(S,V, cant. 4,2), dar cunoscut (S, cant. 4,2), cuperi,S (ps. 54, 6), dar copen, S (ps. 41, 5), descuperi, CV(140, 2) dar descoperi, CV (141, 13), curabia, CV (83,5)dar corabie (17, 3-4; cf. v. si. korabli), freurei (pl.,S, cant. 3, 5, CP, cant. 2, 25), influri, S (ps.71, 16), darin' tort, S (ps. 89,6), In grupa, TB (326,41), dar ingropa,TM (103,206), nula, CV (2,3), dar nota (CPr., Act. 13,5),ura§, Suceava, 1593-1597 (LB, 50, 2), usebi, CPr. (IICorint., 6,17), dar osebi, CT (Marcu, 26; cf. v. si. osobitisq), uspdla, CT (Luca 60), dar °spell, CT (Luca 20).

Rumcin, rumdnesc, rumelneqte sunt fonetisme nor-male, care apar in cartile lui Coresi si rareori in textede alta natura provenind din Tara Romaneasca : Tirarumeinised, Campulung (Museel), 1521 (N), Tara ru-milneasr4, T. Rom., 1600 (AAR, 20 ist., 476, 477, 478,

www.dacoromanica.ro

V 0 CALEI.n 3.

479). Forma aceasta popularà a nuinelui nostru etnice intrebuintat6 si : Rumin. Forma cu [o] (Romin,rominesc), care apare In PO (pref. 3, 6; 11, 16, 24;12,17), pe langil forma obisnuit'ä, ca [u] (id., 11,28),e savantil : cuvântul a fost apropiat de Romanus, decsátrà cineva care putea stabili acest raport de filiatiune.Faptul e natural ; se admite, inteadevär, ea' traducà-torii Paliei dela OrAstie au tntrebuintat si o versiunea Vulgatei.

[o]. 2. Alterna ntele graf ice In notarea lui [o] neac-centuat au fAcut posibilà tntrebuintarea grafiei u pentrua nota pe [o] accentuat, ande grafia aceasta nu e jus-tificat6 de fonetic5. Notarea cu u apare in ateva texte :S, cop. A, vuru, gruc (=vor, gioc, Candrea, S, I, 31),H si V: alternante olu (/d., S, /, 49,137); Bucuresti,(Buhusi, Neamt), 1598, aculea (DR, 5,1).

Pentru tut, tutururu (Bucuregi, Neamt, 1598, DR, 5, 7; Moldova,1591, DH, XI, 233, 358), v. A. ProcopovIci, Dacoromania, VI, p.408-409.

[u]

1. [u] accentuat sau nu e notat adeseori prin o saualternante ulo

N. Ardealu/ui-Maramures. H, S, CV, TM, GB : de(=duce), goriä (=gurà"), legätorile, orno!, poroalloare,soflet, sporcatä, trupolui; Bistrita, 1600, spos, soflet (LB,52, 16, 17) ; Sullite (Maramures), 1593, Maramoreq,(LB, 46, n-1 2).

Bucovina. Campfflung, Incep. sec. al XVII-lea, Cam-poi< un>go, märstoresem, forat, moeresca (LB, n-1 9);1604-1618, treboeVe, sä daroiascti (LB, 75, 17, 20).Cotofenesti (Putna), 1592, alternante olu (Arhiva, I,p. 248-249). Ruginesti (Putna), 1603, com (DR, 7,13). Britcani (Roman), 1575, miirtorisirn (DH, XI, 197,n. 5). Reman, 1608, [u] acc. e notat o (DR, 11, n-1 12).SAcueni (Roman), 1607, alternante o/u (DR, 10, n-1 11).Basarabia. Tighina, ca. 1587, [u] acc. e notat [o] (SD,V, 391).

Tara Româneasa Câmpulung (Muscel), 1521, loi(=lui, N). Mircesti (Vlasca), 1606 : [u] acc. e notat o (CB,I, 151).

www.dacoromanica.ro

36 ForovricA

Brinat. Notatia eu o apare in PO : (vor) fora (Ex. 22,Cipariu, Analecte, 70) si, cfiteodan, in T: bona (=bung,156,13), no (=nu, 156,5), nog desscomparas (=descum-pAra§i, 152,5).

Pentru a interpreta aceste grafii, trebue sg plecgmdela constatarea cg [o] neaccentuat e notat cu slovelecare noteazg pe [o] §i pe [u] ; am vgzut mai sus (p. 34-35)ea' aceste grafii sunt justificate : grafia cu u noteazgun fapt fonetic ([o] neaccentuat > [u]: adurmi), cea cuo un fonetism analogic (adormi, rencut pe adorm, ind.pr. 1 sg., in care [o] e justificat de foneticg). Pornin-du-se dela constatarea cà timbrul [u], in adurmi, de ex.,e notat când cu u, cAnd cu o, grafia cu o a fost aplicanuneori si pentru notarea lui [u] accentuat sau nu, desiea nu era justificatg de foneticg.

2. In unele texte din Maramure§ si Moldova, numeleMoldovei apare no tat fie Moldua (Sgliste, 1593, LB,47,12,13), fie Mulduoei (M-rea Moldovita, 1592, LB,45,14), Mulduvei (CAmpulung, 1604-1618, LB, 73, 3)sau Molduveei (Rgdguti, 1609-1615, LB, 81, 2). Tre-cerea lui [o] la [u] se poate explica dacg plecgm dela[Moildova] (>[Moldua]), pentru cg. [o] neaccentuat trecela [u] §i in imprumuturile streine : aceastg accentuareparticularg n'a fost, însä, exclusivg ; accentuarea pesilaba a doua aMoldo'va]) a putut coexista chiar inaceeasi regiune. Nediftongarea lui [o] urmat in silabaimediat urmAtoare de [a], in Moldova, se explicg prinfaptul cà numele a fost im.prumutat dupg ce difton-garea se produsese (coda> cpldc1). Analogia cu alte nume,In care [o], in aceasn situatie, fusese diftongat, a fostinoperann, pentru eft' numele proprii sau toponimicese pot sustrage dela procesele fonetice la care suntsupuse cuvintele din vocabularul curent al limbei.

C. Tagliavini, 11 Lexicon Marsilianum", p. 68-69 admite di alter-nantele gyafice o In noteaei un sunet intermediar.

[d]

1. Sporadic, [ä] neaccentuat e notat e dupg f, dz :amiadzedzi (TB, 322, 38), lucreadze (S, ps. 71, 11), fa-ferie (TB, 449, 73).

www.dacoromanica.ro

VOCALELE 37

Fenomenul trebue apropiat de trecerea lui [11] la[e] dupà [s], [z], notatà in mod constant in CV, S

V: ctimeqe (celmqe), H, S, CP (ps. 101, 27); grije,H, S, CP (ps. 59, 13); tw, CV (133, 5), S (ps. 140, 3);paye (=pa§5.), T. Româneascil, 1600 (AAR, 20 ist.487); in Coresi §i PO, gAsim alternante ei le: uOlt.w,grijdlgrije, etc. Procesul a fost produs, in amândou'Acasurile, de semi-oclusiva care precedeazA pe [6].

[6] neaccentuat e notat cateodatA a, in cazu, ca-zurti, masurd (EP, 36), pana, FilgAra§, 1599 (LB, 50,2,n-I 6), sacure, M-rea Galata (Ia§i), 1588 (CB, I, 194,67).

Aceea§i notatiune e intrebuintatri atunci cand [k]neaccentuat este urmat de [a]: acatare (Tara Rom.,1600, AAR, 20 ist., 473,1), adapa#, (pf. 2 sg. ; CP, ps.64,11), armasar (M-rea Galata, Ia§i, 1588, CB, I, 208,401), arrata (H, ps. 142, 8), bagat (GB, 730, 15, 3 a), ca-lari (P0,744 Gen. 50,9), +batat (S, ps. 77,65), +para((CV, 76,9), va lasa, pacatele (Leg. Dum. Cod. I, 11,13;23,18), margaritar (M-rea Galata, 1588, CB, I, 195, 88),sapate (id., .195,91), etc.

Trebuesc eliminate dintre example casurile In care notatia Cua poate fi datorita analoglei grafice, fie pornindu-se dela un sub-stantiv romanesc, fie dela cuvAntul slay omofon, de ex. In bogarte(S, cAnt. 3, 7), sub influenta lui twat, marirá-se (S, ps. 91, 6), subinfluenta lui mare, nastdoi-va (H, ps. 24, 9), sub influenta lul nasta-rill, etc.

Notatiunile acestea sunt generale, in sensul c'd tex-tele din sec. al XVI-lea presinn alternante aid ; [a]accentuat care se Osea in positie tare, a asimilat tim-brul lui neaccentuat [6]> [a].

Cum se explicA trecerea lui [à] la [a] in exempleleenumerate sub punctul 2 (cazu, etc.), unde nu poatefi vorba de influenta asimilatoare a lui [a] accentuat?

Fenomenul acesta apare §i in zilele noastre. In Bu-covina, nordul Moldovei, nordul Basarabiei, adnat,N. Ardealului §i Maramure§ s'au relevat pronuntArica [lasat], [malag], etc., deci trecerea lui [4] la [a], con-ditionat'd de [a] accentuat din silaba urmAtoare ; pede altà parte, trecerea spontanA a lui [d] la [a] (batut,vadzul, etc.) a fost semnalan in acelea§i regiuni aledomeniului daco-roman §i, partial, in sudul Ardealului.

www.dacoromanica.ro

38 FONET1CA

[a] >[a] apare, deci, ca un fenomen fonetic românesc.Pentru a explica acest proces, I. Iordan (Un lenomen fonetic

romeinesc dialectal : d neaccen(uat>a, RF, I, p. 117 urm.), plecAnddela constatarea a [d] e un fonem specific romanesc, a cArui pronun-tare e deprinsa greu de streini, presupune cd trecerea lui [6] la [a]e datorita unui element strein : o populatie streinA, romanisata,pAstrat felul particular de a articula pe [d]; fenomenul ar fi fost in-trodus In textele din sec. al XVI-lea de diecii streini care le-au scris.Totusi, printre aceste texte, sunt unele care n'au nici o alta particu-laritate care sA ne IngAduie o astfel de ipotesa (H), lar despre altelestim cA n'au fost serse de streini. Mara de aceasta, ar trebui sa pre-supunem ca acelasi element strein a provocat fenomenul, In toateregiunile unde procesul a fost Inregistrat. Ipotesa nu poate fi InsA de-monstratA. Inteader, dacA, In Ardeal, procesul e datorit incapaci-tAtei Ungurilor de a articula pe [6], acelasi efect nu mai poate aveaaceeasi causA In nordul Basarabiei sau In Serbia, unde elementul streinnu mai e cel unguresc.

4. CV si S pàstreazà timbrul lui Fa] neatins in bd-sired" ; dar, pe lângà acest fonetism, aceleasi textecunosc si forma asimilan bearecd (CV, 12,10; 13,12,etc., S, ps. 5,9; 67,27, etc.), care este generalA in tex-tele din sec. al XVI-lea.

Forma neasimilan blidstema e generalà (CV, 5, 3-4,etc. ; H, ps. 108,28, etc. ; S, CP, ps. 61,5, etc.).

Fdmire oamenii din cas'A, familia", apare in H (ps.77,4), PO (Gen. 10,32), TM (Jornid, 47, 6; 51,13; 52,14),pe lângh" forma asimilan femere.

Fdrecare viclesug" apare in CV (51,4; 55, 6), peand CPr. presinn forma asimilan erecard (Act. 23,30).Ferica a ferici, a face bine", fericat, apar in H si S,iar ferecare fericire", in CPr. (Act. 19,40).

Net-aide i nedijde apar in H,S,V, dar cea (JinniformA e mai frecvenn.

Pdate e forma curenn in textele rotacisante ; petrike§i pereki apar in catastihul M-rei Galata (Iasi), 1588(GB, I, 197, 131; 202,250).

Tremete, forma asimilan din trilmete, e generalisanin textele din sec. al XVI-lea ; trames apare in Mol-dova, 1593 (AAR, 20 ist., 455) ; tremile (H, S, ps. 17,17;CV, 18,6; TB, 456,85; CT, Mt. 4; CPr., Act. 9, 38),trimete (<tremete, prin disimilare ; CT, loan 43; CPr.,I, Petru, 2,14; PO, Gen. 19,24; Tara Româneascà,1600, AAR, 20 ist., 457,7), si trimite (Po, Gen. 19,13;TB, 458,89) sunt de asemenea intrebuintate.

www.dacoromanica.ro

NOTA REA misALrrierFa 39

Fonetismul ridica (<reidica), e slab representat (TB,354,63), pe cand forma neasimilata (radica) e genera-lisatà textele din sec. al XVI-lea. De asemeneaghici" (<gagire, H, ps. 30,14, gdeilorIu, S, cant. 10,76),neisip (CV, 94,6; CT, Mt. 24, etc. ; PO, Gen. 22, 17),r6sipi (CV, 138,6; S, CP, ps. 13,1, etc. ; CT, Mt. 47, etc.).

Pe 'Miga preivi, apare si previ (prbescu > prevesc, H,ps. 13,2).

Fonetismul falos apare in H §i in S (ps. 67,13), pecand celelalte texte cunosc forma asimilata folos.

N'd roc, närccil, apar sub forma neasimilata ; de ase-menea, narod : L (CB, I, 7,26), TB (318, 35), CT (Mt.10, etc.), CPr. (Act. 11,24) ; norod e intrebuintat inTara Româneascal (1600, AAR, 20 ist., 478,8; 480, 5).

SCibor (<v. si. sabortt) apare si sub forma zbor (H,S,ps. 105,17).

[I]

Textele din sec. al XVI-lea cunosc formele normaledzigi, dzige (id. pr., 2 si 3 sg.), etc., cu vocala accen-tuata de timbru [i], cand silaba urmatoare contineao vocala prepalatald (cf. aflf, (lftí, dar subfire, etc.).Timbrul [1] este deci justificat numai in [dzic], etc.(cf. dzeisa, dzelcd, V, ps. 98,7; 113,10). Grafiile dzdsere,dzticelndu, care apar in S (ps. 70,10, 11, etc.) noteaza,prin urmare, un fonetism analogic, refacut pe [dzic];pe de alta parte, dzicu, din H,S (id. pr., 1 sg., ps. 42,10,etc.) e refacut dupà analogia lui dzige, etc.

Cf. Densuslanu, Hist., II, P. 55. rifa VIO" (H, ps. 21, 10) arepe [1] dela formele de plural (cf. filete, S, ps, 21, 10), fn care (n enormal.

Dzua, dzuoa, grafii curente in textele din sec. alXVI-lea (v. mai jos, p. 53), represintá fonetismul nor-mal [dzuwa], din [dziwal, cu trecerea lui [1] la [u] subinfluenta lui [w].

Notarea nasaiitatei

Rolul slovei ca indicator al nasalitatei vocaleicare precedeaza oclusiva nasala, a fost examinat maisus (v. p. 17).

www.dacoromanica.ro

40 FONNTIOA

[1] nasal

In textele din sec. al XVI-lea, a imbla, impärat,inceput, intunerec, inveifeitor apar notati dupà

ciun urm.eaz5. : blcimu (TM, 190,154; TB,322,38 ; 334,49,etc.); u+ pärat (=un imp'ärat), TM (153,190); dinpeireífiia (=din impärätia), TM (150,187); in peireifiia(=in imOrAtia), TB (360, 68), CT (ML. 11); din Ze-putul (=din inceputul), S, CP (ps.18,7); din tunerecu(1)(=din intunerec), H, S,V (ps. 106,14) ; veifeiturei (=in-vät'äturä), dela peíratul (T. Rom., 1600, AAR, 20 ist.,478,8).

Aceste grafii trebuesc explicate tinând seamil de si-tuatia foneticä a cuvântului in fras.ä.

La initialà sau in fraA dupA o pausA, [1] este lovitde accentul de intensitate : impeirat; in frasii, cuvintulîi pierde insä rolul autonom.; astfel, de ex., când finalacuvintului precedent era vocalicA, [1]- era asimilat detimbrul vocalei precedente : venise-mpeíratul; in sfärsit,când impeirat sau celelalte cuvinte cu aceeasi structuràfoneticA era precedat de un (un impärat), atunci tre-buesc deosebite douä : a) cuvintele sunt stränsunite intre ele : un impeirat>irpeirat; b) cuvintele suntseparate : un impeiral>an vpeirat sau am imparat. Incasul dintâi, nasalitatea a trecut in intregime asupralui un; Oral a fost apoi isolat i intrebuintat subaceastä formä i acolo unde presenta sa, sub acest as-pect fonetic, nu era justificatä de fonetic : dela pei-ratul, etc.

Aferesa silabei initiale, in bleim (<1mbleirn) se explicä,de asemenea, in legauri sintactice, cand cuvântul pre-cedent se termina cu o vocalA.

Fonetismul +relu apare in CV (116, 10); celelaltetexte nu cunosc decAt pe me!. Trecerea lui [1] la [i]a fost provocatä de [e] accentuat urmAtor, care a des-.chis tim.brul vocalei initiale.

Acelasi proces s'a petrecut in demineafei. Textele cu-nose grafii ca demei+rjfa (pretutindeni in CV, 17, 10-11,etc. ; H,S,V, ps. 118, 148, etc.), demenrafa (H, ps. 148,8),deme+refa (TM, 47,6), demddéfá (Leg. Dum. Cod. I,27,6), in care [i] e notat e (v. mai jos, p. 44), siminiM (Po, Gen. 20,8). Acest fonetism se explicä pie-

www.dacoromanica.ro

NOTAREA NABALITA.TEI 41

cand dela denul+rgfe [1] a trecut la [i] sub influentaasimilatoare a lui [e] urmator.

3. Fonetismul inimei (inimi, Leg. Dum. Cod. I, 6,11;11,4; T. Rom., 1600, AAR, 20 ist., 458,15, inimiei,CP, cant. 9,51, inema, inimi, CP2, ps. 18,9; 57,3, ini-milor, CPr., Act. 14,16) cere unele ilimuriri. Celelaltetexte presinta formele urmätoare enimile (S, ps. 5,5),enemiei (S, cant. 10,78), +remd (H,S, ps. 11,3, etc., CV,104, 7-8, etc., V, ps. 100, 4), +rima (H, ps. 21,27;100,4), +nimiei, +rimd (Caz. I, 33,4; 43,3).

Fonetismul asteptat este inemd (<a n i m a); inimdse explica prin trecerea lui [e] neaccentuat la [i]. Tim-brul [i] al vocalei initiale nu poate fi justificat prinasimilare ([1]-[i] >[i]-[i]), decat daca plecam dela for-mele in care [1] era neaccentuat inimos>inimos; inimdeste deci un fonetism refgcut prin analogie ; Memos>memos prin asimilare ([i]-[e]>[e]-[e]) : aceasta forma aservit de model lui enema, etc.

[u] nasal

Pronumele nedefinit si numeralul un sunt notati un,u+ §i u in toate textele din sec. XVI-lea. Primele douagrafii sunt normale ; grafia cu u trebue insa interpretata.Plecam dela legaturi sintactice in care un era urmatde un cuvant care incepea cu o oclusiva nasala : unnebun; nasalitatea a trecut asupra cuvantului urmator :scriitorul a notat timbrul vocalic respectiv (u), §i na-salitatea la initiala cuvantului care urma : u n-. Notatiaaceasta a fost apoi generalisata, fiind aplicata i atuncieand cuvantul care venea dupa un nu incepea cu oclu-siva nasala : u ceildiortu (TM, 189), u oktu (CT, Mt. 74).

Notalia zero

Prin notalie zero se intelege nenotarea oclusivei na-sale ; acest fenomen e general in textele din sec. alXVI-lea, in care gasim exemple ca : cupli (=cumpli,H, ps. 72,26; S, ps. 9,7), lugd (=lungd, CV, 73,14),ubra (S,V, CP2, ps. 106,14), Oda (=cand, 733, 20,1b), cddige (=gandeste, 734, 21,3 a), rrdspos (=raspuns,734, 23,2 a), rrddul (=randul, 736, 29, 6 b), rreidure

www.dacoromanica.ro

42 NONETICA

(= rAnduri, 737, 35, 7 a), skiba (=schimba, 738, 46,6 a), etc., in GB, ca (=cam) vike, Galati, 1571 (CB, I,18, 4).

Grafiile acestea pun in evidentd nasalitatea vocaleicare precedeazd oclusiva nasald : [n] sau [m] au nasa-lisat aceasn vocald si au disp'ärut, pentru cä atuncicand oclusiva nasald este urrna LA de o and articulatieconsonanticd, vibratiunile glotale i nasale sunt singureesentiale, punctul de articu/atie al lui [n] sau [m] fiindconditionat de articulatia consoanei urmdtoare. Grafiazero, In casurile de mai sus, este justificatd Insá defoneticd numai atunci and [n] sau [m] erau urmatide fricative : [s], [f] sau [y] : in acest cas, oclusiunealui [n] sau [m] poate fi suprimatd, din causa articu-latiei continue sau semi-oclusive a consoanei urmdtoare,care nu ofere un punct de sprijin oclusiunei sale ; na-salitatea lui [n] sau [m] trece in intregime asupra vo-calei precedente, si apoi dispare (cf., in limba de astdzi,fonetismul ispec(ie, etc.). In celelalte exemple, insd(minca, etc.), oclusiunea lui [n] nu avea motiv cafie suprimatä, pentru cd oclusiva care urma oferea unpunct de sprijin articulatiei lui [n]. Grafia zero, Inaceste cuvinte, trebue explican, deci, prin analogie ;acel care scria tras pos §i !mica avea sentimental dis-paritiei oclusiunei lui [n] i trecerei nasalintei asupravocalei preconsonantice, In amândoud casurile grafiica aru+c (CV, 163, 9-10), 14440 (CP, ps. 11,5), in carese intrebuinteazd slova cu valoarea ei de indicatoral nasalintei, pun bine in evidentd acest sentimental identintei fonemului in casul vocald±[n]+oclusivdsau vocald+[n]+fricativd. Aceleasi grafii se repen, dealtfel, i In scrierea actuald a semi-cultilor : cid (=cAnd),cita (=cdad), cregile (=crengile), icit (=Meat), Mai(=luncd), muca (=munca) sunt grafii care au fostrelevate In tesele unor candidate la exarnenul de ba-calaureat din 1930.

M. $teffinescu, Cu privire la scrierea Umbel romdnesti askr.zi, Ar-Alva, XXXVII, 1930, p. 246-249.

Faptele studiate mai sus nu ne permit sd presupunemcd In secolul al XVI-lea limba romând poseda vocalenasale de tipul vocalelor francese (fr. [4]<en, in enfant,

www.dacoromanica.ro

VOCALELE NASALISATE 43

etc.) ; pe lânO disparitia tote& a oclusiunei lui [n]trecerea nasalitätei asupra vocalei precedente, acest

tip de vocale nasale implicìl modificarea timbrului vo-calei orale respective ; dar vocalele nasale romanestisunt de un tip diferit : in afarà de gradul si de duratanasaliatei, care nu sunt la fel cu a vocalelor nasalefrancese, timbrul lor e deosebit. Dificultatea ce o in-tâmpin5. un Roman, in articularea vocalelor nasalefrancese, exemplificà in mod practic aceste diferente.

In schim.b, nu suntem autorisati sà afirmilm cà na-salitatea vocalei care preceda pe [n] era la fel cu a vo-ca/ei urmatà de [n] din limba comunA de asfäzi ; dim-potrivs6, suntem indreptaliti sà credem ea existau re-giuni, in sec. al XVI-lea, in care nasalitatea era maipronuntat6 : [Cm], etc., ceva la fel cu vocalele n.asalefrancese, pronuntate de un provansal. Presupunereanoastrà se baseazá pe faptul cA, in zilele noastre, s'auinregistrat vocale pronuntat nasalisate in graiul dinMaramures si Tara Oasului [un] si [a], o (numerale),Ole (=vie), cátc2g, etc.

E. Petroviei, De la nasalité en roumain, Cluj, 1930; L D. 'flat--loin, Probleme de fonetica cu date din limba romdneascd maze ; Ausdem Leben der bilabialen Nasalis, Zs. I. roman. Phil., XLIX, p.698-702;LI, p. 280-291; Candrea, Oas, p. 45-46; Papahagl, Maram., p. UM

IA:male/0 nasalisate

Vom studia, sub acest titlu, timbrul sub care aparvocaleie nasalisate.

[i]

1. In secolul al XVI-lea, [e] accentuat (+ In]) trecusela [i]: Zine, credin(ti, cuvinte, din, ginere, mine, prin,etc. Grafia cu i nu este ins5. generalisan ; toate tex-tele din sec. al XVI-lea presintri alternante eli : cene/line, credenleilcredingi, cuventelcuvinte, den/din, etc. A-ceste alternante grafice apar i inteun text scris culitere latine, ca T: credintza, kredintza, dar si credentze(148,6) kredentza (150,7), cuvente, den (pretutindeni),dentr' (mima, 152, 2, 6), pren (158,8), sementze (156,2).

Indicele de evolutie fonetica" fiind [i], iar grafia aceasta

www.dacoromanica.ro

44 FONBTICA

fiind atestan in sec. al XVI-lea, nu incape indoialAcA se ajunsese la etapa [i].

Cum se explicA.", atunci, notatiile Cu e? Pornind delagrafiile mai frecvente, i anume dela acelea care inte-reseazA cuvinte care revin foarte des in toate textele, cadin< de + in, dinainte< de +in ±ainte, dintli< de +intli,prin<pre±in.

Cf. grafiile de 4, de 4(n)tru, pe ttru din PO, relevate de Cipariu,Principia, p. 73.

Cuvintele acestea sunt compuse ; in secolul al XVI-lea,pArtile lor componente erau reunite, si [e] trecuse la [i];dar sentimentul compositiei nu dispAruse ; grafii cade +(n) sau pie +(n), probeazA analisarea acestor cuvinteIn pArtile lor componente. Grafiile den sau pren se ex-plicA, deci, pornindu-se dela un stadiu precedent, candcuvintele acestea eran simtite ca compuse. Pornin-du-se dela den, pren, etc., grafia cu e a fost aplicansi altor cuvinte credenfti, cuvente, etc.

Sunt cateva fapte care vin s'A confirme aceastA ex-plicatie ; i anume, notatia e acolo unde nu e justifi-can de foneticA. De ex. : velenru vecin, H, ps. 34,14; 100,5), unde grafia aceasta nu poate fi explicatAcleat prin analogie graficA, pentru cA [i] latin vulg.nu putea fi redat decal prin fi]; notatia cu e in ase-nului (=asinului, TB, 470,110) este iarAsi ana/ogicA.Grafia cu e, in mentu (id. pr., 3 pl., S, ps. 65,3) nunoteazA, de asemenea, realitatea foneticA, pentru crifonetismul normal est mint (mtin(z, H, CP, ps. 65,3);notatia cu e e datoritA, probabil, analogiei cu menti,mente (2 si 3 sg.).

Asa dar, in aceste casuri, e noteazii pe [i]: mentutrebue deci interpretat ca [mint], dupA cum admiteDensusianu (Hist., II, 57).

In acelasi fel trebue interpretan grafia +mpensu (S,ps. 59,3), foneticeste, [impins]; notarea cu i apare,de altfel, in S (4pinsu, cant. 6,4) si in H (+pinsu, S,11,ps. 117,13). S mai cunoaste grafia vencu (suoj. pr. 1 sg.,cant. 4,19), vencd (subj. pr., 3 sg., S,H, ps. 118,133),pe langA vtit,ca, (S, ps. 48,15; H, ps. 18,14) ).

Benda (part. pr., S, ps. 68, 13) se explicA prin analogie graficA Cuinertia.

www.dacoromanica.ro

VOCALBLE NA BALISATE 45

Timbrul vocalei din prima silald In &mil (vb.) §i¡instil apare notat In toate textele nu numai cu slovacare noteaz4 pe [i], dar §i cu slova care noteazA pe [e]va Ze<n>sti (TM, 47,5), czesstimu (T, 154, 9, pe lAngAnotatia cu i : czinsstym, 164,2, czinste, 166,2), eenstila(M-rea Moldovita, 1595-1622, LB, 72,24). i in casulacesta ne-am a§tepta la grafia care noteaz5. pe [i],pentru cà [i] redà in mod normal, in dacoromâniLpe v. bg. c (6cstI) sau pe I (aIstI) ; notatia cu e nu are,deci, ratiune foneticä", §i ea se explicA prin analogiecu grafiile den, pren, etc.

Densusianu, GS, III, p. 455-456 Isi menIine explicatia data InHiel., II, p. 65 urm. (ce fut la présence d'un e dans la syllabesuivante qui entrava jusqu'A une certaine époque l'évolution &Uni-tive de en A in", p. 68). Pentru A. Procopovici (Dacoromania, VI,p. 404-405), grafiile kredentze, kuvente sau svente din T ar nota orealitate fonetica ; totusi, o cercetare rapidA a textelor romftnesti scrisecu Mere latine in jumatatea a doua sau la sfArsitul secolului al XVII-lea,cAnd nu mai poate fi Indoiala asupra timbrului vocalei accentuate,probeaza ca e noteazA in aceste casuri pe [i]: den (pretutindeni, Stef.Fogarasi, 1648), argsent argint", den, pren, szvente (M. Halici, 1674),eredenca, de'ntei (Vito Pilutio, 1677), adensul (=adinsul, Ion Viskl,1697) ; v. B. P. Hasdeu, Rev. pentru ist., arheol. qi filologie, VI, p. 18;I. Nadejde, 1st. limbei i literal. rom., Jai, 1886, p. 376 si urm., N.DrAganu, Dacoromania, IV, p. 115, 145.

2. [i](-F[n]), representAnd un mai vechi [e](--F[n]),precedat de o oclusivA labialà, de [s], de [r] sau de oconsoan5.-F[r], a trecut la [I]; aceast6 modificare detimbru e conditionatà de timbrul vocalei din silabaurm6toare dacA vocala urmRoare era prepalatalà ([e],[i]), atunci fenomenul nu s'a petrecut : fin, vial, frin,

sin, string, dar mine, sine, vine.Un fonetism ca mint (id. pr., 3 pl., v. exemplele

de mai sus, p. 44, §i miintu, TB, 418,23) e deci normal ;mint (3 pl.), dimpotrivä, este o formà analogic5, dupàminte (3 sg.), cu [i] normal.

In schimb, fonetismele imptirje, lmpàni, implinqi,din H (ps. 43,23; 87,15; 35,13) sunt refAcute dupA[Wiping] (1 sg.), in care [I] este normal.

[i]1. In cuvintele ca structura foneticA urmAtoare

consoanA continuA-F[t] accentuat+[n] ([m]), [i] e no-

www.dacoromanica.ro

46 FONETICA

tat citeodatà .cu slova care noteaz6 vocala de tim.brufi] rindul, singe, sint, stinge, strimb ; aceste notatiiapar, dese ori, in acela§i text, pe lânet notatiile cu

: rändul, stinge, stint, stränge, strämb, cf. de ex. stintulsintu §i sängelelsingele in Gälätoria Maicei Domnuluila iad (TB, 313 urm.), sau santulsintu (ApocalipsulAp. Paul §i Cugeteiri in ora morfei, TB, 415 urm., 449 urm.)

N. Ardealului-Maramure§. Singur, H (ps. 135,4), S(pretutindeni, dar sängur, H,V, ps. 71,18; 151, titlu),sifgurs, CV (121, 13-14), stringe, H (ps. 32,7), S (ps.25,2), strinserd, CV (44,2), simbdlä, TM (47,6), singe,TM (107, 214-215), TB (336,50), sing.ale, Caz. I (40,8,18,dar sänge pretutindeni), sint, TB (266, 11,7, etc.), stringe,TM (192,157), vädzindu, TB (453,80).

N. Maramure§ului, 1602-1617, simts (=sInt, LB, 73,23).N. Ardealului, sintefi, EP (36).Moldova. 1591, sint, sin/am (DH,XI, 218) ; 1593,

sintem, dar säntu (DH, XI, 317,318) ; 1594, sintim (DH,XI, 490) ; sint, sin/am (sintem, AAR, 20 ist., 444).Câmpulung,-1604-1618, sintem, dar stintu (LB, 75, 8,9) ;sintem (LB, 77,2). Bac6u, 1609, sint (DR, 13, pre-tutindeni). Skueni (Roman), 1607, sintu (DR, 10,24).Suceava, 1595, simateli, dar siimztu (LB, 49,5,17) ; 1601,rindul, sintu (LB, 69, 4,12). BrAhA§eti (Tecuci), 1577, §e-zindu (CB, I, 26, 3). Tighina, ca. 1587, simtem (SD,V,391).

S. Ardealului-Tara Româneascsa". Singur, CPr. (IICorint., 8,3), sintem, CP2 (ps. 102,14), stringe, CP (ps.25,2), strimtele, strimtei, CT (Mt. 21, Luca 72).

Tara RomaneascA. Câmpulung, 1521, strimt (darsäntk, N).

BAnat. PO : singe (Gen. 4,10), strimbatate (Gen.49,5), stringil-se, strinsul (Gen. 1,9,10).

Grafiile acestea redau un fapt fonetic, trecerea lui[i] la [i], produs5. de consoana continuà care precedeaz6pe [1]. Consoanele care au provocat procesul ([dz], [s]sau [r]) sint articulate in partea anterioarà a gurei ;dimpotrivA, [i] este articulat in partea posterioará agurei. Sub influenta lui [dz], [s], [r], [1] § i-a modificatarticulatia posterioarA §i a trecut la [i].

2. [i] accentuat din forma cu fonetismul normalcurindu a fost asimilat de [u] ; grafia cu u apare trite°serie de texte curund(u) H (ps. 6,11, etc.), S (ps.2,13), CV (42,2 etc.), TM (154,192), TB (466,103).

www.dacoromanica.ro

VOCALELE F1NALE 47

Cund+su, TM (191, 155), este fonetismul normal(< cum-Fipso>*cunlisu>*cunansu> cunlnsu); tex-tele cunosc §i forma cu [2] asimilat de [u] : cunrusulu,curusu, Cu nuqii, CV (2, 3-4, etc.), S (ps. 17,24), V (ps.125,2), TM (228, 226), CT, (Mt. 31), cs nusul (Câmpu-lung, Bucovina, 1595, LB, 48,14), etc.

Aceeasi asimilare apare in u.f,turérec (H, ps. 3,7),unturerde-se, S (ps. 68,24), §i in luund (<1utindu, H,ps. 125,6).

[u]

Trecerea lui [u] neaccentuat (-E[n]) la [1], In porinci(vb.<v.sl. pongiti), este normalà. Grafia poräni, cu-renn in toate textele, este deci justifican de foneticA.Porancet (S, ps. 118,6, etc. ; TB, 314,31; PO, Gen. 45,21)este un fonetism analogic ; fonetismul normal este p-rimal (TB, 418,23; Tara Rom., 1600, AAR, 20 ist.,476 a).

Voealele finale

Positia la final5 neaccentuan, pentru o vocal, estecriticA limbile cu accent de intensitate presinn tra-tamente speciale pentru vocalele in aceast5 situatie.Tratamentul general este amutirea vocalei, din causatendintei de a inchide timbrul vocalelor finale §i dea scurta durata /or.

-[t]

Inchiderea timbrului lui -fe] a avut drept urmaretrecerea lui -[é] la [i], notan in textele moldovene§ti

Moldova. 1594, ari, leri, f di, iasti (=este), mari,mini, zili (DH, XI, 395 urm.) ; 1593, fdi, zcí, zili (AAR,20 ist., 442) ; 1594, afli, carti, leni, cdti, di, forti, sdneitati(DH, XI, 490,610). Cimpulung, incep. sec. al XVII-lea,paèi,qtiri (LB, 60,2,3). Tg. Neamt, incep. sec. al XVII-lea,di (=de, LB, 67,7). Suceava, 1595, #iri,(LB, 49,5,7,14) ; incep. sec. al XVII-lea, qtiri, dumitali,dumnetali (LB, 65,6,16,28).

www.dacoromanica.ro

48 PONBTICIA

-[i]

Disparitia lui -[f] (< [i]) in articulatia consonanticaprecedenta apare in toate textele, atunci and -[t] eprecedat de [i], [.§], [ts], fara ca sa putem precisa dacanu e vorba de o insuficienta grafica, atunci cand finalaeuvantului este scristi deasupra randului; fenomenul eatestat rare ori dui:a oclusive.

Regula este insa de a nota pe -[1], mentinut in grafiedin causa rolului sau marfologic, de ex. ca indicatoral pluralului, in tofi, etc.

Ian cateva exemple de notatii care omit pe -[[J:dupa [e] : mie (pl., S, ps. 41,7), silra (pl., S, ps.

17,18);dupa [g] : insu (S, cant. 2,12), trecuq (pf. 2 sg.,

S, ps. 9,22), sa'neitoq (Suceava, 1593-1597, LB, 50,12-13);

dupa [I]: tof (M-rea Moldovit,a, 1592, LB, 46,29),set' fif (Suceava, 1593-1597, LB, 50,12).

dupa alte consoane : in (=mi, pron. pers. enclitic,H: de-m va Kee, ps. 55,12, etc. ; S : se-m dai, ps. 7,5,etc.).

Densusianu (Hist., II, p. 88) §i Candrea (S, I, p. 150) consideraca notatie zero si notatia Cu i; de fapt, ad t in noteaza pe [1].

-*[u)

Problema este de a determina soarta lui -[u] (<[u].[o] in cuvintele de origine latina"), in sec. al XVI-lea.Textele, cu exceptia celor indicate mai jos, nu presintagrafii consecvente : se noteaza fie -u, dupti grupde consoane sau nu, fie -8, -k, -x. sau .o, fie zero,MI% ca sa putem precisa ca in cutare regiune apareIn mod constant cutare notatie, care ar putea fi opusaaltor notatii dinteo regiune diferita. Regula generalti,asa dar, o constitue notatiile capricioase in toate tex-tele. Gasim acelasi cuvânt notat in chipuri diferite,chiar in acelasi text, de ex. covor (192, 24, 26-30),covoru (193, 31), awl. (197,137), aur (204, 306), pin(206, 349), feinu (207, 380; M-rea Galata, Iasi, 1588,CB, I), cum (de 3 ori) si cumu (de 2 ori ; Campulung,

www.dacoromanica.ro

VOCALELB FINALE 49

Muscel, 1521, N), kendu (=cand, 146,11), kend (148,12,etc.), suentu (=sfânt, 152, 5, etc.), suent (158,16), uese-lindu (=veselind, 158,13), uiselind (146,5), hommu (=om,148,2), om (148,3), adczutoru (=ajutor, 154, 6), adczutor(149,1, etc.), uaku (=veac, 154,9), uak (166,1), in T.

In CV, insá, -[u] e notat In mod constant, dupgconsoanä sau grup de consoane ; notatia cu Z,apare rare ori : amink (165,6), apostolk (138,3; 138,5;165,7; 168,1; 168,10), hicleAs (65,5), Ierusalirrk (pre-tutindeni, Ierusalimu de 3 ori), Israilk (109,9), Savaothk(132,4) si tuturork (142,8). In S, notatia variazA durdcopisti : la cop. A, -[u] e notat dupä grup de consoanealndu (ps. 3,13), seintu (ps. 9,21); dupä consoanäde cele mai dese ori timbrul vocalei finale nu e indicat(notatia zero) : rtiseidit (ps. 1,3), lut (ps. 2,9), etc. Suntinsä casuri când timbrul acestei vocale e notat prin

§i, de 20 de ori, prin u. Copistii B ì C intrebuinteaz4pe u *i ierurile, in mod capricios. Aceleasi notatii seregäsesc in H, V si GB. In ceeace priveste notatia zero,trebue tinut seama de faptul cA in textele manuscrise,consoane/e finale sunt notate, deseori, deasupra rän-dului. Asa dar, nenotarea vocalelor finale, in astfelde casuri, e datoritä unei insuficiente grafice. Singu-rele fapte care trebuesc, prin urmare, retinute, in astfelde casuri, sunt faptele positive, adicä existenta cutäreisau cutärei grafii.

Dactt ne adresäin unor texte mai vechi, de ex. docu-mentelor unguresti, scrise cu litere latine, nu gäsim pe-[u] notat : Butul (n. pr.), 1209, Budul, 1252 (Den-susianu, Hist., I, 393) ; in hrisovul lui Stefan Dugandin 1348, It e notat la finalä intr'o serie de nume proprii :Daiulk, Doiulk, Drajulk, Hranulk, Oparitulk, Nggulk, Sta-nulk, Vladulk, etc. Aceastä notatie apare si inteun do-cument din Arges (1385) : Radulk (Al. Stefulescu, M-reaTismana, Bucuresti, 1909, p. 167). In sfärsit, in docu-mentele lui Stefan cel Mare, pe läng6 notatii cu z, k,ca buorx (Suceava, 1479, Bogdan, DSM, I, 221), curnna:x(Suceava, 1470, I, 152), nepolk (Suceava, 1488 si 1490,I, 354 si 442), runck (ibid., 1502, II, 210), gäs'm atevacuvinte in care finala vocalicä nu e notatà : brad (Su-ceava, 1490, I, 439), bradul mueriei (Suceava, 1490 si1491, I, 440,488), buor (ibid., I, 440), lac (Suceava,

AI. Rosetti.Limba ronani in secolul al XVI-lea. 4

www.dacoromanica.ro

60 1ONET1 CA

1468, I, 127), Repot (Suceava, 1466, 1487, 1490, I, 114,301, 397).

Grafiile acestea probeaza cà -[u] final amutise Incadin sec. al XIII-lea, dupa consoaria

Din faptele expuse mai sus resulta di, in secolul alXVI-lea, ierurile aveau un rol pur ortografic. Dou'dfapte vin sa confirme aceasta conclusiune :

deja in textele v. slave (copii din sec. al X-XII-lea)se manifesteaza tendinta de disparitie a ierurilor ne-inten3e ; fenomenul acesta a fost urmat, mai tarziu,de amutirea lui ik finali, conservati In scris in pu-terea traditiei ;

in textele romanesti din sec. al XVI-lea, ierurilesi -u sunt notati in cuvinte care n'au comportat niciodatavocale finale si in care, deci, nu poate fi vorba de con-servarea lui [u] dink, primk (=prin; V, ps. 141, 8;cant. 3,10), dink, kipk (<ung. kép), denk (Po, Gen.,12,1; 13,11; 24,67), akmussu (=acmus), kipu (=chip,T, 148,1,2; 150, 7; 156,1).

In lumina acestor constatari, grafiile variate dintr'untext ca inventarul manastirei Galata (CB, I, 192 urrn.),comparate cu g-afiile consecvente din alte texte con-temporane, de ex. -u : amu (trimis), amu sceipat, m'amurugatu, dereptu, m'a prinsu, dzacu, stimtu (Bistrita, 1600,LB, n-1 8), sau -o : Carnpolungo, jeloito, I ono, baireineloro,forato, irelo, brablitesco, altolo, dereptolo, dei<n>so (Cam-pulung, Bucovina, incep. sec. al XVII-lea, LB, n-1 9),apar ca simple aplicatii a diferitor procedee ortogra-fice, fara valoare fonetica. Intrebuintarea lui o se ex-plica prin faptul ca [u] e notat, in unele texte, cu aju-torul slovei o: molfi, boni, etc. (v. mai sus, p. 35); o lafinala are deci valoarea notatiei cu u, in aCeasta si-tuatie.

Grafia cu u cere cateva larnuriri.a. Exista, in limba vorbita din zilele noastre, un

-[u] (notat u sau û de dialectologi), care poate fi urmasullui -[u] de origine latina. Acest -[u], sau 40], a fostmentinut din motive fonetice ; el apare, inteadevar,In cuvinte terminate printr'un grup de consoane (con-soana+ oclusiva) fonetismele albu, allu, geisescu, optu,pascu au fost inreg'strate in diverse localitati din Bu-covina, Maramures si din Ardeal.

www.dacoromanica.ro

VOCALLLE F/NALE bl

Prin analogie, acest -[u] apare si la sfärsitul unorcuvinte cu o structurA foneticA analoagA sau care com-portA o consoanA simplà finalA, dar la origine n'aucomportat voca/e finale : sintu, eu yeslü, mà 'mbela(Tara Motilor).

Se poate intampla ca timbrul -[u] sau [6], inre-gistrat de dialectologi la finala acestor cuvinte, sA fieprodus de o pronuntare specialA a oclusivei conso-nantice. Experienta probeazA, InteadevAr, cA dupA ex-plosia oclusivei finale se poate produce o slabA arti-culatie vocalicA, care poate fi auzitA (interpretatA) ca[u] sau ca [a]. In acest cas, originea lui [u], sau [a] Incuvintele care ne intereseazA, ar fi pur foneticA.

In sffirsit, existA un -[u] introdus din nevoi rit-mice, in cuvintele care terminA versurile populare can-tate; acest [u] inchide silaba care urmeazA imediatdupä accentul dinamic :

La trei ani dac'am venitu,Am gif3i1 locul pirlitu.

Ov. Densusianu, Din istoria amufirii lui u final In limba románd,AAR, 26 liter., p. i urm. ; Hist., II, p. 93 urm.; T. Papahagi, Cer-eettIri In Munfii Apuseni, GS, II, p. 47; Papahagi, Maram., p. LVI-LVII ; A. Graur, Romania, LIII, p. 397. Dupà Densuslanu, -[u] adispArut cu atAt mai repede, cu cat era mai depArtat de accentul deintensitate : 1. dmulil 2. o'nul 3. vorbescil (dupI grup de consoane).Märturlile variate ale textelor s'ar explica prin faptul cA textele provindin regiuni diferite In uncle regiuni, -[n] fusese conservat (notakiacu u), in altele, trecuse la -[ü] (notalia cu ierurile).

-[Ca']

In texte provenind din Maramures, N. Ardealului,Bucovina, Moldova si Bänat, [pi apare notat cu slovacare noteaz'ci pe [e]:

N. Ardealului-Maramures. me (= mea), re (= rea),S (ps. 70,5,6,9, etc. ; ps. 118,101), cee (=acea), TM(149, 185, etc.), TB (450,74), ave (=avea), TB (287,118, etc.), dule (=ducea), TM (146, 180), dzae (=dzà-cea), TB (318, 35, etc.), IdCe (=Päcea), TM (193, 159),pldn#e (=plingea), TM (193, 159, etc.), va ave, Leg.Dian. Cod. I (9,16, etc., dar yeti mi, 17,12); inCalabria Maicei Domnului la iad (TB, 313, urm.),

www.dacoromanica.ro

52 FONETICA

grafia cu e e generald : arde, pule, §ecle, zerée; dil,16 apareo singurd datd (TB, 320, 36).

N. Ardealului, me (=mea), EP (p. 36).Moldova. 1591, me (=mea, DH, XI, 218) ; 1593, sede

(=sedea, AAR, 20 ist., 445). CAmpulung, inceputul sec. alXVII-lea, (sel sà) de (LB, 54,16) ; 1604-1618, (de am) pule(LB, 73,5). Barlad( ?), 1588, a fine, cZe(=acea, CB, I, 51,1,12). M-rea Moldovita, 1601-1602, (sei se) de, LB, 70,8).Suceava, inceputul sec. al XVII-lea (nu 1-ara mai +nvie(LB, 63,11) ; 1601, (vef) vede (LB, 70,15).

Bdnat. Lae (PO, Gen. 24,21) ; ua aue (=va avea),T (158,11), ua remane (=va rdmânea, 160,2), mania me(=mânia mea, 146, 6), ua cyne (=va tinea, 146,9; 154,2),(sse pulern) uede (=s6 putem vedea, 148,14).

Grafia cu e noteazd un fonetism, curent i In zilelenoastre In aceste regiuni : [è] (= [e] deschis ; corespundelui [ra In aceast'd positie, din Tara RomAneascd).Graffile cu li, A. care apar In textele din Maramures,N. Ardealului, Bucovina, Moldova si Bdnat noteazd,deci, pe [è] ; dar caracterul polifon al acestor slove nune-ar fi ingdduit sá ajungem la aceastd precisare, dacdn'ar fi fost tntrebuintatd i slova e, a cdrei valoare fo-neticd nu dd loc la interpretäri.

Vocalele In hiat

1. Textele din sec. al XVI-lea ne olerá o serie deexemple de reducere a hiatului dintre douá vocale,prin epentesa unei semi-vocale.

Hiatul [i]-[a] §i [1]-[a] e notat dupd cum urmeazd :dzua, H (ps. 21,3, etc.), S (ps. 12,2, etc.), V (ps. 90,6,

etc.), CV (13,8, etc.), TB (291,124), Leg. Dum. Cod. I(19,5, etc.), Caz. I (28,11, etc.), zua, PO (Gen. 1,5),CP2 (ps. 31,3), dzuoa, S (ps. 1,2), H (ps. 18,3), CV (22,6),TM (52,14) dzia, PO (Gen. 47,23).

(0 >VI dupA [dz], §1 [11> [u], sub influents ltd [w].

Pentru hiatul [o]-[à] gds;m notatiile urmdtoarea. oao si oacl : ameindoao, CV (48,5), doao (pretutindeni),

noao, H,S (ps. 80, 14), ploao, S (ps. 10,6), CP2 (ps. 77,24),voao, CC, (p. 225,1,2), doad, H (ps. 61,12) ;

www.dacoromanica.ro

VOCALELE ill MAT 53

oo : doo (S, cant. 2, titlu), Ftiurei (Putna), 1592(DR, 3, 6), Tara Rom., 1600. (AAR, 20 ist., 483,2),ploo, CV (135,8), S (ps. 77, 24) ;

oa : don, CV (71,2), V (cant. 2, titlu), noa, V (ps.143,12), ploa, EP (36), ploa-va, H (ps. 10,6), roa, V(cant. 2,2).

Grafia aproximativA noae(= non?» apare la CAmpulung (Buco-vina), 1595 (LB, 48, 12) §i In PO : In a gaptisprddzëte dzi luniei adoae (PO, Gen. 7, 11).

Hiatul [u]-[ä] e representat prin grafiile urmtitoareadv. tuo uncle", H (ps. 13,5, etc.), V (ps. 106,7, etc.),

CV (15,7, etc.), TM (122,236), TB (290,123; 291,124),PO (Gen. 37,19; 38, 21), io, CP (ps. 41,11, etc.), CT(Mt. 3, etc.) ; Campulung, 1521 (N) ; inceitruo (grafiegeneralti, i fncàlroo (TM, 50,10), nuor (grafie generala)si noor, H (ps. 104,39), TM (148,183), veiduo (grafiegenerala).

Hiatul [u]-[a] e notat oa uoa : loatu, H (ps. 68,30), luoa, H (ps. 138,9).

Aceste grafii exprimä", deci, fonetisme ca [ziwa],[dowd], [two], etc.

In FP, Leg. Dum. Cod. I si PO Osim notatà trecerealui [iv] la [v] : dzuva (=ziva), ¡uva (=a lua), luvard (=au-ara), plovel (=plouti, EP, 36), dzova (=ziva, Leg. Dum.Cod. I, 17,12), d:iva, PO (Ex. 13). Fenomenul acesta (deex. fonetismul a lava) a fost semnalat in graiul vorbit inzilele noastre de Românii din Serbia, in Oltenia (j. Me-hedinti) si in Ardeal (j. Mures, Turda si Cluj). Acelasifenomen de reducere a hiatului pare a fi exprimat degrafia aproxim.ativà logat-am (=luat-am), care aparein texte scrise de Petru S'.;hiopul (1591 - 1594, DH,XI, 232, 233, 357; 397; AAR, 20 ist., 441,447).

2. Existà o serie de grafii care marcheazà" hiatul.Astfel, in textele scrise de Petru chiopul gasim grafiica avuzi (AAR, 20 ist., 444), care pot fi comparatecui notatiile am avudzit, set ne 1c7vudtim, care apar Intexte scrise In Bucovina In intaia jumatate a sec. alXVII-lea (Campulung, 1637, 1640, DB, I, 59, n-I 79si 73, n-1 96) ; grafiile acestea pun deci in evident.ä. hiatul[a] ([044

www.dacoromanica.ro

DIFTONGII

Diftongii eresefinzi

[PiDiftongul [ea'], urmat in silaba urnigoare de [a]

(pi), a fost monoftongat in [a], din causa influenteiasimilatoare a lui [a] din silaba urnfátoare, la care s'aadAugat influenta lui [a] accentuat care formeazA aldoilea element al diftongului : *[measa]>[masä]. Mono&tongarea era efectuan in sec. al XVI-lea; mast' estedat de H, de ex. (ps. 68,23).

1. Un cas special este format de cuvintele in carereal (-[a]) era precedat de u] sau [s]; grafiile nu neingklue sil admitem cà monoftongarea lui [ea] se pe-trecuse in toate regiunile. Astfel, CV (103, 8-9) pre-sinn grafia sera, in care e noteazA diftongul [fa], pecând H cunoaste, pe lâng5. será (de ex., ps. 89,6), si grafiasarcl (ps. 29,6; 54,18; 58,7,15; 103, 23; 140,2), careredà monoftongarea diftongului ; notatia sara apare siIn T (148,2). In S, grafiile scud (ps. 140,2), tara (ps.77,51; 80,6,11; 104,32,35) apar pe lang5. seráMonoftongarea a fost provocan de consoana continuàprecedenn ; o proM despre aceasn actiune a consoaneicontinue o avem in grafiile depricl (S, ps. 107,13; CT,Mt. 48; PO, Gen. 37, 24), qarbti (TM, 150,186, CPr.,Act. 12,13), §azei (TB, 467,104; CT, Marcu 15). Dinaceeasi caus5, fra] a fost monoftongat in [a], nu in[e], cum era de asteptat, in ceasie, CV (47,13), greqaVe(CV, 122,10), induleaVe, S (ps. 34,9), .sqate, S (ps. 63,5),.arpe, S (ps. 139,4), strzyaqle, S (ps. 28,9), CPr. (Iacob,sumar 20), slujaVe, TB (424, 28). Grafiile acestea suntgenerale in textele din secolul al XV I-lea : primul ele-

www.dacoromanica.ro

DI FTON GII 55

ment al diftongului [o] a fost absorbit de consoanacontinuä sau semi-oclusivä precedentä.

Diftongul a fost insä conservat, acolo unde juca unrol gramatical ; astfel, in adj. f. dreapid, unde [ea] al-terneazg cu [e], dela forma masculinä dreptldreaptd

constitue o alternantä morfologieä, prin opositia [e]/[fa].

Notatille Cu In cuvintele de origine slavli ca a* (S, ps. 12,2;V, ps. 82, 6), sait (CV, 19, 3), sa§lnic (S, ps. 17, 29), vi (Suceava,1597, CB, I, 77, 9) sunt datorite analogiei grafice Cu formele slave

svi."§tInikil, atino, etc.

2. Conj. daca e notatä deca in CV (7,3, etc.), S (ps.67,14), TM (147, 181), TB (285,113; 415,20; 423,28),CT (Mt. 39, etc.), Moldova, 1593 (DH,XI,349), d'éca

In GB (741, 55,4 a), TM (102, 202; 227,224), CP (ps.55,7), PO (Gen. 2, 19, etc.), LB, 59,11 (Câmpulung,Bucovina, incep. sec. al XVII-lea), deaca (Iasi, 1606, AAR,20 ist., 492), deac' (am vdzut, Roman, 1605, DR, 8,4),dad (decd), in Cat. M (257, 24), daca, in CB, I, 57,5(Tg. Jiu, 1591), si daca, in CB, I, 29, 12 (j. Bacäti, 1581).

Meyer-LiThke a arätat cà deca este un corapus : ded-ca;cfit timp cuvântul a fost simtit ca compus, accentulcklea pe finalà deca' ; când simtul compositiei a dis-pärut, accentul a trecut pe prima silabA : de'ca ; [e] asuferit atunci diftongarea, fiind urraat in silaba ime-diat urmAtoare de [a] : daca. Dad': se explicä din dflca :

monoftongarea lui [ea'] a fost provocatä de [a] urmAtor(daca); timbrul [d] al finalei (dacd) provine din tre-cerea norrnalä a lui [a] neaccentuat la [6].

Aceastii explicatie, admisA de DrAganu (Dacoromania, III, P. 272urm.), a fost respinsA de Candrea (S, I, P. 130) si Densusianu (Hist.,11, p. 59) : deca nu era accentuat fa frasA. Obiectiunea e nefundatli,pentru cA deca era accentuat cel putin la initiala frasei : deca amoenit, etc. Deca nu este compus din de + v. bg. ako; explicatia a-ceasta e contrazisA de formele atestate In textele din sec. al XVI-leade±ako ar fi trebuit sA fie redat prin deaca textele nu cunosc InslidecAt pe deaca.

[ye]

1. Diftongul [ye], cand silaba urmätoare continea ovocalä de timbru [e], apare notat, in toate textele,Cu ajutorul slovelor E, i le. Toate textele cu-

www.dacoromanica.ro

56 FONETICA

nosc alternante graf ice : u', le : Ale, late, Tele, tpe, Tape,lepe, mugre, mutare, m'Itere, in texte diferite, sau laste§i este (H,S, ps. 15,6; 72, 25), muArg, mueriei §i imitara(PO, Gen. 3, 15, 16; 18,9), muAre si moerA (Câmpulung,Bucovina, incep. sec. al XVII-lea, LB, 54,4,5,6), (voiu)pilarde i VilITIk pierde (Po, Gen. 18,32; 19,13), etc.,In acelasi text ; numai V si CV noteazà in mod constantdiftongul cu ajutorul slovelor A *1 la. Umpotriv6, inT, diftongul e notat In mod constant je: jefe (154, 3),ieste (pretutindeni). Grafia aceasta mai apare inteunzapis de danie din Cernet (Mehedinti), 1599: es-<te>(CB, I, 88,11).

Grafiile e, fe (sau le, in T, text scris cu litere latine),noteazà" diftongul [ye]; asa dar, se ajunsese la aceststadiu fonetic, in sec. al XVI-lea. Trecerea lui [ya]la [ye'] a fost provocatä de vocala de timbru [e], con-tinun in silaba urmaoare, ca i in easul [ea]-[e] (kage>lege). Notarea diftongului cu ajutorul slovelor la este,de sigur, traditionatd. In interpretarea valoarei foneticea acestor slove trebue tinut seamà i de faptul c6 inmedio-bulgarti A noteaz6 i diftongul [ye].

Cf. H: chisA, tntoars,A, numAle, uttsR. (= dzise, Yntoarse, numeleucise, ps. 9, 27; 9, 32; 8, 10; 104, 36).

Fonetismul normal, cu diftongul [iie]: ezeru (<v. si.jezero) apare in S (ps. 113,8) si in CT (Luca 17); razer(H, ps. 113,8) si lazere (S,V, ps. 106, 35) sunt fonetismeanalogice, dupà iaz (Densusianu, Hist., II, 74-75).

Notatia A 51 IA In cuvinte ca arase, boler, leste, prieten, etc., re-.produce ortografla cuvintelor slave : fase, bogan], jas li, prijatell. etc.;1ntrebuintarea slovelor A sau ja, In boAri sau balar!, de exemplu, este,prin urmare, un simplu fenomen grafic.

2. Presenta diftongului [ye] in mierurata (=minunata,CV, 147, 1) se explicà in modul ui m'Ator *m ir ar e>a se mera, in mod normal, prin trecerea lui [i] neac-centuat la [e]. Ca un fonetism particular Moldovei, afost relevan' in zilele noastre forma (eu mlí) myer, cudiftongarea spontanä a lui [e], ca in [myel ge], [try(Ie](fonetisme curente in graiul moldovenesc de asnzi).Dupll [myera], fonetism normal, in sec. al XVI-lea,In pArtile de nord ale Ardealului, s'a refAcut un [myerural].

www.dacoromanica.ro

DIFTONGII 57

[yu]

Fonetismul normal, cu [lu], apare In mer,Ilun(r)os,dat de CV (166, 14, etc.), H,S, (ps. 61,11, etc.), V (ps.108,2, etc.), TM, (122, 236), TB (332,47) si in strunCura,S (ps. 67, 22, etc.). Reducerea diftongului, prin analogiecu formele verbului a mina, care nu-1 cuno steau, apareIn meainos, miblinos, TB (463, 97), CP (ps. 32,17,etc.), CT (loan 32), PO (Gen. 38,23), struaina, CP(ps. 67,22, etc.).

La initialà, diftongul e conservat In iupr, Leg.Dum. Cod. I (20,2), TB (416,20), CPr. (I Corint., 4,3),iuqira, CV (93,7-8) ; uqor e datorit unei false sepa-ratiuni a cuvântului, in legnuri sintactice ca mai hip!.>mai upr.

lupr a fost precedat de *[yeuypr]; fonetismul [yu] (< [yew]) eatestat in unele texte : lard tu-s aka (PO, Gen., 27, 11), 'ware(TB, 416, 20), tu (=eu, Bistrita, 1600, LB, 52, 19).

Diftongul [ya], in mitrutelu (CV, 123,5,7-8),pare a fi datorit contaminilrei lui mitutel (<*micutel, CT,Mt. 106), cu militel.

[wa]

1. Diftongul [wa] e notat oa, o, w si rare ori ua (jua-mete, TM, 44,1; tuate, TB, 452,78; verzenuase, Leg.Dum. Cod. I, 14,3). Toate textele presintd alternantegrafice, in sensul c'd acelasi text cunoaste grafii ca coda§i coad, nostril §i noastrei, omeni si oameni, tole §i bale,etc. Sunt ins'ä unele texte care noteazà" in mod constantPe [wal prin w (o); iatd enumerarea lor

Moldova. ca. 1600, omeni, (SD, VI, p. 550, 4).Lucavet (Bucovina), incep. sec. al XVII-lea (LB,

n-1 25). Suceava, 1601 (LB, n-1 27).Ardealului. FIg'ciras 1599, nostril (LB, 50, 2, n-1 6).,

S'aliste (Sibiiu), 1601-1602, lome (=foame, SD, IV, 15,n-1 26).

Romaneascrt. Ilfov. Berilesti, ca. 1608, costa (=coastA,CB, I, 169,11) ; ca. 1609 (CB, I, 173, n-1 30). Budesti,ante 1600 (CB, I, 94, n-1 16). Mused. Câmpulung, 1521(N). Prahova. Glodeni, 1596 (CB, I, 66, n-1 11).

www.dacoromanica.ro

58 FONETICA

Banat. T: iota (146,8) ; omeng (146,9); morte (148,14) ;Ilore (148,2) ; se more (=sa moara, 148,4) ; nu pote (148,4) ;nopte (150,3), etc.

Dupa cum diftongul [um] a fost notat ó (6meni,etc.) pana nu demult, prin conventie grafica, tot astfeltrebue sá admitem ca notatia cu o, in sec. al XVI-lea,este un fenomen de aceeasi natura; ea nu raspundea,prin urmare, vreunei necesitati fonetice.

Formele accentuate pe radical ale verbului a cuperiapar cu fonetismul lor normal in S si CP : coaperi (id.pr. 2 sg., ps. 16,8, etc.), coopere (id. pr., 3 sg., ps.103,9), CV (159,3) ; H, S, CP : descoapere (id. pr., 3sg., ps. 28,9), CT (Mt. 37, etc.). Dar H si S cunoscforme cu [o] : acoperi-mm, H (imper., 2 sg., ps. 63,3),coperu, S (id. pr., 3 sg., ps. 31,1). Fonetismul acestase explicá prin analogie : la infinitiv, cuperi era la felcu influri (fonetism normal in sec. al XVI-lea) ; s'aurefacut, deci, noui forme pentru indicativul present,dupa analogia lui tnflor, muori, Inflare.

Forma de vocativ masculin singular orne (v. ci-tatele mai jos, p. 85), in loe de oame, e refacuta dupaanalogia cu forma de nom. -ac. om.

Diftongii descrescânzi

[aw], [ern], pw]

1. Al doilea elem.ent al diftongului ([w]) e notatIn cateva texte din sec. al XVI-lea tikk, S, cop. B(ps. 147.2) ; aceasta notatie e de regula in textele scrisede Petru Schiopul (1591-1593) : iavu (=eu), mevu(=meu), ram (=ran, AAR, 20 ist., 440 si 450, 15),bou, evu DH,XI, 342,343,396), Lucavet (Buco-vina), incep. sec. al XVII-lea, av dat, av eqit, av Mcul,av cumparat, sav (=sau), LB, n-1 25.

Grafiile acestea redau in mod aproximativ semi-vocala

Cf. doavo (=doua, Maramures, 1770, SD, XVII, n-I 140) i km(=eu), Inteun text romAnesc scris de un Italian, In 1770 (AAR, 20ist., 201-203).

www.dacoromanica.ro

Di FrONGii 59

2. Mu (adj. §i pron. posesiv m.) apara in CV (72,10).H (ps. 15,6), V (ps. 137,1), TM (48,7; 147,182; 151,188; 153, 190), TB (460,92), Leg. Dum. Cod. I (4,1;7,6; 10,8; 12,3), Caz. I (46,14,15 ; dar §i mieu, 45,18),CT (Mt. 105), CPr. (I Corint., 11, 1), Cat. M (259,10),PO (Gen. 15,3), N (Câmpulung, Mwel, 1521), CB,I, 94,3,6,11 (Bude§ti, Ilfov, ante 1600) ; forma mieueste comunil t uturor textelor din sec. al XVI-lea. Miuse explicà prin trecerea triftongului [yew] la [gu], ca iniuor (v. mai sus, p. 57).

[iY]

[i] accentuat-Hn] apare diftongat in [ig], in tex-tele lui Coresi (CPrav., cdine, 11,1 §i !Mine, 15,2),Cod. T, L §i PO : cam, pdine, cdinelui, Tara Roma-neascä, 1563 (CB, I, 248,16), fa-0 de cane, One al tex-telor moldovene§ti §i din N. Ardealului-lVlaramure§. To-tu§i, formele nediftongate apar §i ele, dar mai rar, laCoresi : mdni, CP (ps. 76,3; 94,5), CT (Mt. 5, etc.)In PO : mfinile (Gen. 49,24), One (Gen. 43,25). Formanediftongatä, pine, mai apare in alt text hänätean(pane, T, 150,4) i in TB, pe längà forma diftongatà :cdnilor (324,40, dar máini, 354, 62-63; 356, 64; 364,69)

mtinile (452,77, pe längä Mande mai apareIn 1600, inteun text din Tara RomâneascA (AAR, 20ist., 473,5), iar grafia cdine apare la Ia§i, in 1606 (id.,492). Grafiile din urmä dovedesc cà formele nedifton-gate circulau inc5 in Tara Româneaseä, sudul Ardea-lului si in Bänat, in a doua jumätate a sec. al XVI-lea ;formele in care [1] (-E[n]) suferise diftongarea, erauinsä mai numeroase. Presenta form,elor nediftongate,alAturi de cele diftongate, in PO i T, nu ne mai per-mite, inteadevär, sä explicärn presenta lui pine, etc.,la Coresi, prin originalele rotacisante pe care diaconulle-a avut ca model §i in care fonetismul pine era normal.

Acelasi fenomen a fost semnalat In scrierile mitropolitilor Var-laam i Dosoftei (sec. al XVII-lea) : alAturi de formele diftongate(Mine, pdine, etc.) s'au inregistrat altele care nu cunosc inovatia (D.Puschilà, Molitvenicul tui Dosoltei, AAR, 36 liter., p. 8 ; C. Lacea,WJb., V, p. 55).

www.dacoromanica.ro

60 FONWIICA

Diftongarea lui [1] accentuat (-1-[n]), in cuvinteleindicate mai sus, se explica pornindu-se dela formelede plural, terminate In prin anticiparea unei

articulatorii : [Icini]>[kiynil. Tot astfel, se explic5.fonetismul [straykinet] (---strachin5), inregistrat In zilelenoastre in Oltenia. Dupa analogia formelor de plurals'au refacut, apoi, noui forme de singular : [piyne], etc.

E. GamIllsclieg, 011enische Mundarten, Viena, 1919, p. 55.

[ay], [e y), [uy]

/n S, gAsim exempleie uriratoare :[ay] : diraire (ps. 76,20, etc.), cäntaire (ps. 70, titlu),

#7udecaire (ps. 96, 2, etc.), maire (ps. 76, 20, etc.),meslecaire (ps. 74, 9), scapaire (ps. 90, 2), stairg (ps.118, 93-94), !aire (ps. 88,9, etc.),

[ey]: curgirg (cant. 4,10),[uy]: minuine (ps. 77,4, ere.), páduire (ps. 77,68).Fenomenul mai apare in Leg. Dum. Cod. I: salle

(11,13), EP : Mina buine, (=bun, bune, 36), In copiaunei scrisori adresate de un necunoscut lui Petru schiopul :mairi (pl., Moldova, 1593, OH, XI, 349), si in EL:maire (Luca 4,33), deci inteun text copiat In Tara Ro-maneasca.

In exemplele citate, diftongul a fost produs de -[t]al formAor de plural, potrivit explicatiei date maisus (p. 60).

Grafia Ingdnarie din H (ps. 78,4), daca .noteaza un fonetisrnreal ([r] muiat), ar putea explica procesul diftòngarei examinat malsus, prin actiunea elementului palatal, care a modificat In asa fel mis-carea limbei, incAt s'a desvoltat un [y] dinain tea oclusivei dentale(cf. poi. kon, pronuntat koyny, sau fr. peigne < *perne). Dar grataaceasta e isolata. Este firesc, deci, sa plecam dela plurale in [I] pentrua explica presenta diftongului In [plyne], etc. (cf. cantayr, Targov4te,1500, I. Bogdan, Doc. priviloare la relatille Tdrei Rorn. ea Bramalsi cu Tara ungureascd In sec. XV si XV!, I, Bucuresti, 1905 p. 345,299, 347, 1 kan(ari, Suceava. 1460, Bogdan, DSM, II, 273). Sunt insAcasuri, de ex. in limba vorbita tu zilele noastre in Oltenia, cAnd difton-garea se explica prin mecanismul descris mal sus : presenta diftonguluiin n. pr. Kostayk'e, Enayk'e e datorita actiunei lui [le] (muiat). Inacela5i fel trebue explicatil presenta diftongului [ay] In maire, saile, talle,forme date de un text copiat In nordul Ardealului, in sec. al XVII-lea.Inteadevar, diftongarea se explica aci pornind dela forme cu [11 (mu-

www.dacoromanica.ro

DIFTONGII 81

iat): [tare], de ex., fonetism Inregistrat In zilele noastre In Maramures.Asa dar, [tayre]<[tare]. Fenomenul e deci normal, In limba romAnil,si nu e nevoie, pentru a-1 explica, El recurgem la presupunereadiftongarea amintitA a fost introdusa de copisti Sal (cf. Al. Rosetti,GS, II, p. 169 urm.). Veichi, veiche, ureiche (dar ochi, etc.) apar InCod. Pu§ca§ul (scris In 1770 de popa Bucur Puscasul, In tinutul Bra-sovulul ; C. Lacea, Codicele Pwaful, RF, I, p. 67 urm.).

www.dacoromanica.ro

CON SOANELE

Palatalisarea labialelor

Palatalisarea oclusivelor labiale si fricativelor labio-dentale a fost produsg de [y] pos tpa/atal ; oclusivelelabiale si fricativele labio-dentale sunt palatalisate siIsi mutg punctul de articulatie, sub influenta lui y.Punctele de plecare si punctele finale ale evolutiei suntInfgtisate aci :

sonore surdeoclusive labiale [b] [m] [Pl44 4oclusive linguale muiate [g] [A] ricl

fricative labio-dentale [v] [1]

4spirante palatale sau postpalatale[y] [g'] [h]

Etapeie intermediare [bg, mri, pki, uy, Ill] nu sunt considerate Macest tabiou.

Trecind la examenul textelor, ne vom referi si latexte din sec. al XVII-lea si al XVIII-lea, pentru aimbrAtisa intreaga problema.

Fenomenul nu e atestat, In sec. a XVI-lea, In TaraRomAneascg si In sudul Ardealului. /n textele pro-venind din nordul Ardealului, Maramures si Moldova (in-clusiv Bucovina si Basarabia), ggsim grafiile urmgtoare :

N. Ardealului-Maramures. S, cop. A, Id-veri (ps. 5,13),hi-va (ps. 1,3), (voru) hi (ps. 5,6); la copistii B si C In-talnim numai grafia cu / (fi, etc.). V: fier este notathertz (odatg, ps. 149,8). GB : va hi, hiastrd, hiecarele,hiescum, nerdshirat §i a fi, fie, fiind, firu, fiastru (p. 745).Leg. Dum. Cod. I: hii (=fii, pl., 3,1), hire (=fiere,

www.dacoromanica.ro

CONWANELE 63

8, 12), herí (=fiare, pl., 11,1), here (=id., 14,3), herile(=id., 15,2), va hi (20,3).

Ardeal. Alternante hlf : voiu hi, yeti hi, yeti fi, vor fi,va fi, scl nu fifi (L). Moldova. 1593, a hi, Filip (DHXI, 349); a hi, va fi (DH,XI,369); 1608, Hilip (SD,V, 11,50). BacAu, 1609, a hi (pretutindeni, DR,13, n-114). Câmpulung, Incep. sec. al XVII-lea, sà ele (=sAhie, LB, 54,14); va hi, sd hifi (LB, 55,6,11); va hi (LB,57,14); vor hi, sd fii (LB, 58,4,7); sii hifi (LB, 59,26) ;1604-1610, nu poaie hi, are hi, va hi, sd hie (LB, 73,3,4,7,9). Suceava, 1595: va hi, sit fie, sti fifi (LB, 49,15,17,20); Inceputul sec. al XVII-lea, herul, fer (2 ori),sic' fie, sec- fifi (LB, 62,8,10; 63, 19,20). Iasi, ca. 1600,a hi (pretutindeni, SD, XI, 273, 12); 1609, sei hie (SD,V, 80, 11); ca. 1610, Hilep (SD,XI, 119, n. 1). Fàurei(Putna), 1592 (?), or hi, sc7 fire (DR, 3,4,27); Vrancea,1592, chiliordle, chescu (=pise), chiscu (=pise), grochi(=gropi, A.V. Saya, Doc. putnene, Focsani, 1929, 140,202). M-rea Slatina (Suceava), 1ncep. sec. al XVII-lea,sit' kW. (LB, 66, 12). Tighina, ca. 1587, (sti no) viz' hee,sá heli (SD, V, 391).

Nenotarea lui (1], sau, poate, notarea aproximativa a lui [h](<[I]) apare In TM: u cose(. de ATA despletitá (48,8) =o cosita de laradespletita (al dollea =X ar fi datorit copistului, neatent, care n'a In-teles cuvantul), deci o coarna de tiara despletita", interpretare asi-gurata de context (interpretarea lui Hasdeu, CB, II, p.63 : &FA= hidra"au e multumitoare). Asupra grafiei nitrápolll (=mitropolit). dintr'untext al lui Petru *adopt'', v. Rosetti, Rech., p. 91.

In secolul al XVII-lea si al XVIII-lea, pe Lang,alterarea lui [f], notatà h i atestatil Inteun mare num'ärde texte provenind din N. Ardealului, MaramuresMoldova (v. Rosetti, Rech., 87, urm.), Osim i exemplede alterare a celorlalti mernbri ai seriei

[ml : Maramures. Glod, 1767, mneu (=meu, SD, XVII,110, 391). NAnesti, dupà" 1784, mneu (SD, XVII, 140, 509),

[v]: Campulung (Bucovina), 1637, inc (=vine, DB, I,59, 79) ; 1640, sii nu in (=vin) si va vini (DB, I, 73,96). Iasi, 1621, ii (=viei) si vie, vii (DR, 62, 10, 11, 13),

[p]: Moldova. 1742, ki(u)c7 (=piu5., si piule, 233),kiper (=piper, Bulet. Com. ist. a României, I, 241,253, 278; 226,227,231,236,245,251,255,262,269). 1768,kiuo (=piuil, SD, VI, 65, n-1 7). CAmpulung, 1784,

www.dacoromanica.ro

64 FONETICA

pkiatra (2 ori, Stefanelli, 148); 1787, Pkindt (=Pinet,Stefanelli, 170); 1824, keptar (=pieptar, Stefanelli,384, 272). M-rea PAngärati (Neamt), 1644, kie-drul (3ori, Arch. ist., I, 1, 87, 112).

Presenta fenomenului, In graiul femeilor moldovence,e atestat de Dimitrie Cantemir (In Deseriptio Molda-viae, scrisä pe la 1716) : gine (=bine), gie ngie(=mie), kiatra (=piaträ). Cantemir nu inregistreazä,insä, trecerea lui [f] la [ti]; lipsa aceasta poate fi ex-plican prin faptul &a' fenomenul era curent, in Mol-dova, incA din sec. al XVII-lea (v. mai sus, p. 63),prin urmare, nu m.ai aträgea asupra lui atentia cer-cettitorului, pe când celelalte fonetisme inregistrate deCantemir apäreau ca o inovatie, fata de norma limbeicomune.

Operele Principelui Dem. Cant emir, I, Descriptio Moldaviae, edAcad. Rom., Bucuresti, 1872, p. 151.

Din exemplele enumerate mai sus, am constatat cAIn sec. al XVI-lea apar dese exemple de alterare a lui[1] §i, la sfär§itul secolului, un exemplu de alterare alui [p]. In sec. al XVII-lea i al XVIII-lea apar câtevaexemp/e de alterare a celorlalti membri ai seriei.

Faptele confirmä teoria lui A. Lambrior : nu toanseria ab], [p], [m], [u], [f]) a fost alteran deodan, cifiecare membru al seriei a fost alterat in mod inde-pendent. Primul membru al seriei care a fost alterateste [f], ca mai slab articulat ; au urmat, apoi, ceilaltimembri ai seriei.

A. Lambrior, Du traitement des labiales b, p, o, f dona roumainpopulaire, Romania, VI, p. 443-446.

Textele ne permit, deci, sä urmärim etapele palata-lisärei, incepAnd cu sec. al XVI-lea, In diferite regiuni.Ele ne dau §i exemple de etape intermediare :sau [pie].

Densuslanu ((list., II, p. 111-112) admite c5 palatalisareabialelor e un fenomen vechi, In dacoromAnA. Aparitia sporadicl ainovallei, In textele din sec. al XVI-lea, ar fi datoritA influentei limbelscrise, care impunea formele cu oclusivele labiale sau fricativele la-

www.dacoromanica.ro

CONSOANELE 65

bio-dentale nealterate. Daca, In sec. al XVI-lea, numai trecerea luiU] la [h] este notatä, aceasta se explica prin faptul ca [p], [b], de ex.,se Indepärtau mal mult de [e], [g] decat [h] de [J]. La aceasta ex-plicatie se poate obiecta ca nu poate fi vorba, In sec al XVI-lea, deo limba scrisa care SS se bucure de un prestigiu suficient pentruputea exercita influenta. Pe de alta parte, daca acei care ne-au Mattextele din sec. al XVI-lea ar fi evitat sa noteze, In textele lor, pa-latalisarea labialelor, pentru el inovatia se Indeparta prea mult denorma limbei literare, de ce, totusi, n'au avut acelasi scrupul canda fost vorba de redarea rotacismului, inovatie fonetica tot atilt deIndepartata de norma limbei comune? Nejustificata apare si dife-renta pe care Densusianu vrea sa o stabileascä fare U], de o parte,

ceilalti membri ai seriei, de alta parte, pentru cA [1] se indepar-teaza tot atat de mult de [h], ca si [p] de [11. Pentru S. Puscariu(Zur Rekonstruldion des Urrumiinischen, Zs. f. rom. Phil., Beihelt, 26,p. 35), grafiile textelor din sec. al XVI-lea probeaza ca inovatia nuse produsese la acea epoca, In partile din nordul Ardealului. Cf. Al.Rosetti, GS, III. p. 415-417; IV, p. 161-165.

[u]

In câteva scrisori particulare, [u] intervocalic nu enotat in numele Moldovei (Maramures), 1593,Moldua (LB, 47,12,13). M-rea Moldovita, 1592, Mul-duoei (LB, 45,14)..

Grafiile redau vocalisarea lui [v], fonetism inregis-trat in zilele noastre in Maramures : [Moldu'a].

Papabagi, Mara7i, p. Lx si 171,48.

Fh1

In regul6 genera16, spiranta surdà e conservan incuvintele de origine streinà catastih (M-rea Galata,1588, CB, I, 192,8), hiclean, etc. (v. mai jos, p. 79;H., ps. 5,6; S, V, ps. 138,4; CV,4,12 ; TM, 125,242;TB, 458,88; Leg. Dum. Cod. I, 2,1; CP, ps. 5,6; CT,Mt. 16; PO, Gen. 14,4), marhä marf5, vite" (PO,Gen. 31,1, etc. ; TB, 344,55; Cod. T, 205,44 r. ; Cam-pulung, Bucovina, incep. sec. al XVII-lea, LB, 55,11;59,11; 62,15). Nordul Maramuresului, 1602-1617 (LB,73,21), pohtd, pohli, pohtire (pretutindeni, de ex. H,S,CP, ps. 9,24; CV, 1422; Cod. T, 192,4 r., etc.), proh(H, ps. 1,4; TB, 451, 76; Cod. T, 213,72 r. ; CT, Mt.35; CPr., Act. 22,23; PO, Gen. 13, 16), vdtah (CV,

Al. Rosetti. Limba romina In secolul al XVI-lea. 6

www.dacoromanica.ro

66 FONE'lICA

72,7; CT, Mt. 81; CPr. Act. 16,27), vihor (H, ps. 10,6; S, ps. 68,16; TM, 148,183; TB, 286, 116; CP, ps.68,16), vrsli (H, ps. 67,22; TM, 100,198; TB, 288,119;CP, ps. 71,16; CT, Mt. 11; PO, Gen. 6, 16), zdduh (S,V, CP, cant. 2, 10: CT, Mt. 80; PO, Gen., 31,40).

Uneori Osim atestan trecerea lui [h] la fricativalabio-dentalA surdà licleane (pl., Tara Rom., 1600,AAR, 20 ist., 486), poll(' (Moldova, 1593, DH, XI,319), poiti TM (101,200; PO, Gen. 30,31), sau la fri-cativa labio-dentalà sonoiä vivordtu (V, ps. 106,25),visvul (S, ps. 71,16; PO, Gen. 11,4), zdduvul (V, cant.8,66).

[dz] §i [z]

[dz] si [z], in cuvintele de origine latin6 (< frn+M,[g]) si [z] in cuvintele streine (< [z]) sunt notati cu slo-vele s i a : audzit, auzit, vddzut, vdzut §i treaz, viteaz,zid, etc. Textele din N. Ardealului-Maramures si dinMoldova cunosc, in genere, grafia dz; notatia z in vd-zurd a fost relevatà odatä in S (ps. 47,6) ; in Leg. Dum.Cod. I Osim odatà grafia crezut (3,7), pe lângd grafiacurentà Cu dz (cf. credzut, 3,3). Textele netraduse pre-sintg, ins5, i notatia z sau alternante dzlz in cuvinteIn care ne-am astepta sà gäsim numai grafia cu dz:

N. Ardealului. Suciul-de-sus (Somes), 1608, dumne-zeu §i dzis (LB, 78, 1-2).

Moldova. 1593, sti creazd §i slobodzit (DH,XI, 320,449). Campulung, 1604-1618, dumndzdu (LB, 76,6; 77,16). BacAu, 1581, treizdci, vezut (CB, I, 28,5; 29,12).Cucuteni, Iasi, 1600, z(ge (DR, 5, n-1 6,18). Iasi, dupà1606, zige, spnzura (AAR. 20 ist., 492). Tg. Neamt,incep. sec. al XVII-lea, zi (LB, 67,6,7). nurei ( ?), Putna,1592 (?), asezatu (DR, 3.241. Roman, 1605, am vdzut(DR, 8,4). Trotus, 1591, gingizai, vdzut (Arch. ist., I,1, 105, 144).

La Corcsi i in textele din Tara Româneasc'ä,grafia z in cuvintele de origine latin6. In TM, Osimgrafia z, pretutindeni, in textele care au fost copiate de pe

si CPrav (n-le III si IX). In celelalte texte, Osirngrafia dz, §i numai textele n-le II si V presint6 alter-nante grafice dzlz. Aceste alternante grafice mai apar

www.dacoromanica.ro

CONSOANELEI 67

in TB (n-le I-IV), Cod. T, MM si in PO : zuoei, dom-nezeu, vdzu, etc. (Gen. 1,18,21), dar domnedzeu, dzi,etc. (Gen. 1,21; 2,4).

Fonetismul [dz] este deci bine representat in N. Ar-dealului, Maramures si Moldova, pe când Tara Ro-raâneasc5 cunoaste fonetismul [z]. Presenta notatiei z,In textele din Moldova, poate fi explican, uneori, caun fapt grafic : adesea e greu de flicut deosebirea, inmanuscrise, fare slova dz i slova z; se poate deci In-tâmpla unele grafii dz sA fie interpretate ca z. Pede aln parte, aceasn grafie a putut fi intrebuintan,In anumite casuri, prin analogie cu cuvintele slavecare contineau un fz] notat z.

In TM, TB, MM si Cod. T, care sunt copii, putemadmite cä notatia cu z a fost introdus6 de copisti intextul pe care Il reproduceau si care cunostea grafiadz. Interpretarea aceasla e justifican si de grafia zilele,a popei Grigore din MAhaci (CB, II, 107, 215), careprobeazä cg graiul sriu fAcea parte din teritoriul Cu [z].

Presenta forietismului [zi, in PO, nu apare insä jus-tifican, din moment ce pronuntarea [dz] e curennastsázi in MI-mt. De fapt, intrebuintarea slovei s, inacest text, a fost dictan de necesinti tipografice : ti-pografii ne avAnd la indemânA destule slove s, le-auinlocuit cu slovele care notau pe [z] : s. Ian de ce Osim,in acest text, si grafii ca dzdduh (Gen. 31,40), grodzave(pl., Gen. 41,3,19,20,21), in care s inlocuieste litera 3ce nu va fi fost, in acel raoment, la indercana culegri-torului.

Cf. Roques, PO, I, p. xxviii.

[c/z]

1. Fonetismul verbului a putredi este normal (CV,131, 7-8; H, ps. 13,1, etc. ; S, ps. 15,10, etc. ; V, ps.139,12; Cod. T, 221,94 v. ; CT, Mt. 17) ; [d] nu fuseseIncA alterat (<putred). Fonetismul acesta a fost hire-gistrat in zilele noastre, in Maramures. Neputrezit aparela Coresi (CCi, 12, pe lâng'ä putrediturd), iar putrezi (pelangsä putredire) in MM (307, 17 r.).

Papahagi, Marumure§, p. LXI 0 11,11.

www.dacoromanica.ro

FONETICA

2. Fonetismul giee(m) (<dzi6e) e atestat in texteledin N. Ardealului-Maramure§ si din Bänat :

CV (39, 14, etc.), H (ps. 39, 17, etc.), S (ps. 49,7,etc.), V (ps. 84,9 etc.), TM (125, 242), GB (736, 31.4 b; 739, 49,8 b), Leg. Dum. Cod. I (19,1), Caz. I (pre-tutindeni), Nordul Maramuresului, 1602-1617 (LB, 72,6), PO (pref. p. 10, 15, pe lângä dzii:e, care e general, de ex.p. 9,17,26; p. 10,4,8) : semi-oclusiva sonorg [dz] a trecutla 1#1 sub influenta lui [Z] din silaba urmgtoare ; asi-milarea completg (asurzirea lui [e)), apare In Ziee : CV(136, 11) si Cod. T (199, 24 v.). Fonetisrnul glee a fostsemnalat in zilele noastre, in Tara Oasului.

[di] §i [i][dj] §i [j], in cuvintele de origine lating (< [o],

[u]), i [j], in cuvintele de origine streing, sunt notaticu slovele t. (----[dj]) §i K (=[j]). In textele care provindin N. Ardealului, Maramure§ si Moldova, gäsim, inregulg generalg, notatia in cuvinte ca gtoc, ude,vos, etc., pe cand textele din sudul Ardealului si din[ara Româneascg intrebuinteaz5 slova j: joc, jude,¡os, etc. Existg, insg, uncle texte din prima regiune,care, pe lângà notatia indicatg, intrebuintazg §i no-tatia j, de obicei in cuvinte ca juptin, juplineasa, darsi in ¡os, Jude, etc.

N. Maramuresului, 1602-1617, juraful, jurat, pral(4 ori), gudele (LB, 72, 1-2,9,11,14,15,16,23).

Moldova. 1594: jupcinul, jupdneasa (DH, XI, 490,n-1 610).

In PO, TB si TM, regula generalg este grafia cuExistg, insg, si in aceste texte, alternante grafice §,/j(PO, afutortu, Gen. 4, 26, a#Tu(oriu, Gen. 12, 8, gos,#!unghe, Gen. 8, 4, 20; TM, n-le II si III ; TB, n-leII si IV). In CP, pe langti grafia normalg cu j, ggsimgrafia cu in #Zude (ant. 7,38), care provine, probabil,din originalul pe care Coresi sau ucenicii sgi Il aveausub ochi.

In privinta grafiilor jupdn, jupdneasa, In regiuneacare cunostea pronuntarea [dj], ea se explieg prin in-fluenta grafiei cuvintului v. slay upana. Alternantelegraf ice #11 in PO, TM si TB comportg o explicare ana-

www.dacoromanica.ro

CONSOANELE 69

loaga cu aceea care a fost data mai sus (p. 67) pentrualternantele dzlz in aceleasi texte.

[di]

Semi-oclusiva sonora e pastrata inteun euvant caleirged bolnav" (<1 a ngul du s), in CV (4,8, etc.), S(ps. 68,30, etc.), CT (Mt.106), CPr. (Act., 5,15).

Surda, In (Wed, e datoritA analogiei cu muted.

Verbul a inconjura apare notat in mod constantIneung(Oura (< c o ngy r a r e); grafia aceasta se re-gaseste i in CP : incurCOurti (ps. 7,8; 16,11; cant. 2,10; 6,4,6; 7,48); ea poate proveni din originalul arde-lean-maramuresean, daca nu probeaza, mai de graba,cà [di nu trecuse Inca la M.

Trecerea lui [dj] la [j], prin suprim.area oclusiunei,e notata in cateva texte din Moldova : arjinfu, leje(M-rea Galata, Iasi, 1588, 192, 10-11; 212,490), slu-lile (Moldova, 1593, DH,XI, 318) si inteun text dinPrahova dejelele (Glodeni, 1596, CB, I, 67,17) ; fone-tismul acesta este curent, astazi, in graiul moldovenesc.

[n]

I. Rotaeismul. Trebue facuta diferenta intro rota-cism", adica trecerea spontanä a lui -[71]- la [r] : land' >lard, §i trecerea conditionata a lui -[n]- la [r], prin disi-milare consonantica, provocata de un al doilea [n] dincorpul cuvantului meinunt>märunt.

Rotacismul e atestat in texte traduse i netradusedin sec. al XVI-lea si al XVII-lea provenind din N.Ardealului, Maramures, Mahaci (j. Turda), Bucovinasi Moldova : S,V, CV,TM, GB, Caz. I, Cat. M. Ino-vatia mai e atestata in urmatoarelc texte din sec. alXVI-lea si al XVII-lea provenind din Maramures, N.Ardealului si Bucovina :

Maramures. N. Maramuresului, 1602-1617 (LB, n-I 30).Silliste,. 1593 (LB, n-1 2).

N. Ardealului. Bistrita (Näsaud), incep. sec. al XVII-lea(LB, n-1 18). Regiunea Bistritei, 1634 (Rosetti, Étude,

www.dacoromanica.ro

70 PON ETICA

11, n-1 11). Santioana (Islasaud?) 1628 (SD,IV, 17,28).Suciul-de-sus (Somes), 1608 (LB, n-1 36).

Bucovina. Campulung, incep. sec. al XVII-lea (LB,n-le 9 si 10) ; 1615 (LB, n-1 38). M-rea Moldovita, 1601-1602 sau dupa 1605 (LB, n-1 28). 1690 (?) (Rosetti,laude, 72, n-1 12). Radauti, 1609- 1615 (LB, n-1 39).M-rea Voronet, 1616-1631 (LB, n-1 44).

Originalele textelor rotacisante copiate In TM, erau rotacisantesant InsA probe cA gralul pope' Grigore din MAhaci (popa Grlgorea copiat textele n-le 1-VII), cunostea rotacismul, i anume presentafenomenului In douà InsemnAri ale acestuia (dumireei i eiri =cine,TM, 43; 215).

Pe ranga aceste texte, care probeaza existentatacismului in regiunea indican', exista un mare numarde texte netraduse, din aceeasi regiune, incepand cusec. al XVI-lea, care nu cunosc rotacismul.

Textele moldovenesti din sec. al XVI-lea cunosc spo-radie rotacisrnul, pastrat in cate un singur cuvânt ;In sec. al XV-lea, insa, rotacismul e atestat in catevanume proprii sau toponimice din Moldova (v. mai jos,p. 74).

Rotacismul nu apare in texte care provin din sudulArdealului, Banat, Oltenia si Tara Româneasca. Asadar, in sec. al XVI-lea, o regiune a teritoriului daco-roman, care cunostea rotacismul, poate fi opusa uneialte regiuni, care ignora aceasta inovatie fonetica.

In textele enumerate mai sus, rotacismul este notat-r-, -.,tr- sau -nr-, i +r-, la initiala', de ex., In H: burei-tale (ps. 44, 3), bu+raiaie (ps. 13,3), bunrinate (ps. 4,6),frallul (ps. 102,11) ; pe langa aceste grafii, textele, cuexceptia CV si a douá scrisori (LB, n-le 2 si 36: Saliste,Maramures, 1593; Suciul-de-sus, Somes 1608), presintil.si notatii cu n

S: -r- (eire), (de 2 ori : vi+re, ps. 64,3, ve+rru,ps. 68,3), .tr- (trainte), -n- (Cine, ps. 4,6).

V : -r- (ecre, ps. 89, 11), -+r-(rar, èe+re, ps. 82,2), menre(odata, ps. 139,9), +r- (+rima, ps. T7,72), -n- (rar, bd-irdn'é(ele, ps. 91,11).

H : -r-,-+r-,-nr-, +r-,-n- (rar, meinule, Candrea, S, I, 49).CV: -r- (mclra, lul, 4), -.fu- (bu+rti, 86,3), +r- (+rema.

115,13).

www.dacoromanica.ro

CIONSOANELE 71

TM: -r- (buru, 79,128), -+r- (deme+refa, 47,6), -nr-(venrith, 83, 158), +r- (+ralta, 47,5), -n- (adonarei, 43).

GB : -r- (rar ; neomerèsle, 736, 28,8 a; v. Rosetti,Ètude, 4-5), -n- (sd tind, 728, 12, 3 a,).

Caz. I: -r- (lurnird, 29,1), +r- (+rallul, 34,2), -n- (+ni-mici, 33,4).

Cat. M: -r- (mcird, 256, 4), -n- (e'ine, 256, 18).Scrisori particulare : -r- (seireilate, LB, 53,1), +(n)r-

(+nrainie, 53,2), -n- (bdtreineloro, 53,3).

V. un tablou al acestor texte in Rosetti, Ètude, p. 8-10. Textulde pe care a fost copiatA Caz. I, era rotacisant ; grain] copistu-lui nu cunotea aceastA inovatie foneticA ; cf. Caz. I, 46, 1-2: ertd-dunti; 5: oinra (=vin), In care n a fost introdus de copist.Formeie cu n au fost introduse de copist I In Cal. M. Dacti graiulacelui care ne-a lAsat aceastA copie ar fi cunoscut rotacismul, ar fitrebuit ca inovatia sa fie introdusli i in Taldl nostru sau In Crez,care sunt copiati de pe texte nerotacisante. V. Al. Rosetti, GS,p. 252; Romania, XLVIII, p. 331. In Leg. SI. Vineri, copiatii de popaGrigore, rotacismul apare numai de 3 ori (CB, II, p. 141). Nimicnu probeazA cA inovatia a fost introdusa aci de popa Grigore, dupAcum crede G. Pascu (Isl. literal. i limbei rom. din sec. XVI, p. 116).Trebue admis, mai de grabA, cA traducerea originalA a acestui textera rotacisantA i cA popa Grigore a avut la IndemAnA o copie in-termediará, efectuatA de un copist al cArui grai nu cunostea inovatia0 care a eliminat rotacismul din copia sa, afarA de casurile amin-tite. InteadevAr, sunt texte copiate de popa Grigore de pe originalenerotacisante si care nu cunosc, in copia sa, rotacismul (de ex. TM,n-1 III).

Pentru a interpreta aceste grafii, trebue sä. plec6mdela texte care nu sunt copiate, pentru c formele cu[n] conservat pot fi introduse de copi§tii al csa'ror grainu cuno§tea, rotacismul ; inteun text care nu e copiat,aceastil posibilitate este exclusä. Astfel, in H, de exemplu,mine §i line (pron. pers.) sunt notati in 4 feluri : tire,ti+re, linre §i mene (Candrea, S, I, 49).

In texte scrise in N. Maramurqului, la CAmpulung(Bucovina) §i la Rädäuti. la sfar0tul sec. a/ XVI-leasau la inceputul sec. al XVII-lea, gäsim acelea0 cu-vinte notate când cu n, cAnd cu r: sindlale, sindlos(LB, 72,3; 73,27), buni, buná (LB, 81,4,6,15) 0 seird-Late, seirálg (LB, 53,2; 54,3), burl, borii (LB, 54,14,15).

Grafiile acestea sunt notatii aproximative pentru areda pe [r] nasal. Trecerea lui [n] la [r] s'a fäcut prinmodificarea unei singure mi§cAri articulatorii : oclu-

www.dacoromanica.ro

72 FONET1CA

siunea produsä de limbg. Prin suprimarea acestei oclu-siuni, värful limbei intrg in vibratiune si produce un[r] nasal, pentru cà emisiunea acestui [r] e intovgr'Asinde scurgerea aerului prin fosele nasale, care caracterisaarticulatia lui [n]; §i n, in graiiile sau nr, noteazrtaceste vibratiuni nasale.

Textele nu ne permit, deci, sà afirmgm cg [n] tre-cuse la [r] oral (fàn vibratiuni nasale) : acest stadiufonetic, care constitue ultima etapg a evolutiunei (pier-derea nasalitgtei), nu fusese atins in sec. al XVI-lea.Notatiile din textele netraduse, care cunosc numai no-tatia cu r, la intervocalicg, nu contrazic aceastg conclu-siune : scriitorii acestor texte fAceau parte din altgscoalg ortograficg. InteadevAr, am vgzut cg sunt probeaproape contemporane despre existenta lui [r] nasal,provenind din regiunea in care au fost scrise aceste texte.

Intre nasalisare i rotacism nu existg leggturg de causgla efect : sunt, in alte limbi, i alte consoane dentale careau trecut la [r] (de ex., [d]), fdrg ca nasalisarea sg joaceun rol in acest proces. Intre aceste doug fenomeneexistg insg leggturg de fapt, pentru cg num.ai oclusivanasalrt implosivg, adicg articulatà in asa fel, incgt sgnasaliseze vocala precedentg, fiind grupatg cu dänsa,trece la [r].

Grafia cu n poate fi deci explican ca o grafie extreing,care pune in valoare nasalitatea lui [r] nasal, notatiaca r fiind o grafie extremg in sens opus, care pune invaloare caracterul continuu al acestui fonem.

Dar grafia cu n mai poate fi explican i intealtfel,fgrg ca sà putem alege intre amAndoug explicatiile.PlecAnd dela constatarea &A, in multe texte proveninddin aceeasi regiune, in acelasi spatiu de timp, rota-cism.ul nu e notat, grafia cu n poate representa o pro-nuntare cu oclusiva nasalg nealteratg, fonetism curentIn Moldova si in pärtile Ardealului vecine cu regiunearotacisann, in secolul al XVI-lea si al XVII-lea (v. Ro-setti, .&ude, 8 urm.). Posibilitatea coexistentei a dougpronuntgri, una, cu [n] trecut la [r] nasal, si alta cu [n]nealterat, nu trebue deci exclusg, pentru cg, uneori, s'ainregistrat presenta a doug foneme in graiul aceleasipersoane.

Cf. Al. Rosetti, Curs de 'melted general, p. 107.

www.dacoromanica.ro

CONBOANELE 73

Grafiile cu n ar atesta, prin urmare, coexistenta adouä pronuntäri, in regiunea rotacisanfá. Cu timpul,formele cu [n] au elinainat pe celelalte, pentru cá rota-cismul caracterisa graiul unei regiuni restränse si con-stituia o piedicg in relatiile dintre locuitorii acestei re-giuni i cei din teritoriul nerotacisant. Rotacismul adispärut din lim,ba vorbitil si n'a mai fost mentinutin limba scrisä : Coresi eliminà rotacismul din textelepe care le tipäreste, iar scrisorile particulare din re-giunea rotacisantä ignorä inovatiunea, cu incepere dina doua jumätate a sec. al XVII-lea. Rotacismul a fostpästrat, de sigur, in conversatia curentä, dar evitatin corespondentä ; cu tinapul, a dispärut din graiulvorbit. Astäzi, in Tara Motilor, inovatia este evitan*in conversatia cu un strein.

S. Puscariu, Dacoromania, IV, p. 1375 urm. T. Papahagi, Cercetdriin Munfii Apusenl, GS, II, p. 48-50. S. Pop, Dacoromania, VI, p. 393.

Moldova nu a participat in mod normal la inovatie ;nu existä texte rotacisante propriu zise din Moldova.Acolo unde apare si asa cum apare, in mod sporadic,rotacismul in Moldova, pare a fi importat din alte re-giuni, i anume din pärtile nord-ardelene-maramuresene,de unde, de altfel, stim cg s'a revärsat un elernent ro-rnânesc asupra Moldovei.

Cf. Rosetti, Elude, p 8 si A. Procopovici, RF, I, p. 256, n.Nimic nu ne indrituieste pana acuma sá declararlo ca rotacismul afost candva si in Moldova un fenomen generalisat".

In Moldova, gäsim urmätoarele fapte de rotacism :1763-1764, pan(ä) §i peir(c1) (pretutindeni, SD, VII,284-285, 3; copie). Botosani, 1827, para (SD, V, 276,177). Campulung, 1616, piírti (LB, 84,7) ; 1677-1679,par(a) i pän(c1) (DB, II, 27,210) ; 1753: pira (Stefa-mili, 52-53; 1761 : 64, 47; 1769: 65; 103; 179). Iasi,1643, par(6) si pan(a) (SD, IV, 25,34). Suceava, 1689,ptir(6) i pein(à) (SD,VII,92,14) ; 1761-1784, pira (Ste-fanelli, 62; 152).

In sec. al XV-lea si al XVI-lea, rotacismul e atestat in.L'ateva nume proprii si toponimice. Printre aceste nume,sunt une/e in care [r] a putut sä fie produs prin asimi-

www.dacoromanica.ro

74 FONETICA

lare consonanticri (MarNre, Rumìirula, Ridirä) sausimilare consonantic5. Oamyis, Ojamirina, 2e-mera1ij):

Moldova, 1453, damyrz (=geamOn, n. pr., CB, Il,14). J. Bacilu, 1491, Sixla jarnirina (=geamOna, Bog-dan, DSM, I, 473, 240). J. Falciu, 1489, Boda Ru-marula (=rumânul, n.pr., Bogdan, DSM, I, 374,198).J. FAlciu sau Basarabia, 1503, Kapsczroasi (=C46-tinoasei, riu, Bogdan, DSM, II, 228-229, 113). J. Neamt.,1470, Zemeregij (=Gemenesti, sat pe Topolita, Bogdan,DSM, I, 145, 85). J. Orhei, 1495, Sima RuNrs (=ruginO.,n.pr., Bogdan, DSM, II, 71, 35). Suceava, 1470, Fyniq-

(=Fântânele, cOtun, Bogdan, DSM, I, 145, n-1 85).Vaslui, 1528, Ion Marlire (=margine, n.pr., Ghib5-nescu, SI, I, 205).

Fonetismul amerinfa (CC2, p. 254, 9) e datorit disi-mirärei ([n]-[n]>[r]-[n]) ; In regiunea rotacisantA, insO,trecerea lui [n] la [r] a fost produsa prin rotacism. Formeca gerunke (V, ps. 77,55) sau ge+ru+kiele (CV, 23,11),din igerzukr], se explica' prin propagarea nasaliatei an-terioare ([genunki]; cf. S, ps. 77,55: genunhile) §i tre-cerea lui [n] la [r]; sunt casuri, Insá, cand fonemulinductor a dispOrut, prin disimilare totalO : [n]-[n] > [r]-zero ge+rukiele (CV,25,12), erukiu, genrukiu (H, ps.104,37; 71,17; 77,67,68).

In limba comunA din zilele noastre, existA casuri de disimilareconsonantick cu [r] (<[n]) produs prin actiunea unui al doilea [n]din corpul cuvAntului. Fenomenul apare In cuvinte ca amerinfa (<a-menin(a), gerunki (< genunki), etc. Inovatiunea aceasta e generalli,In dacoromand, dar faptele se grupeazli mai ales in regiunea In carerotacismul este atestat In sec. al XVI-lea si al XVII-lea. Cf. Rosetti,Alude, p. 17 urm. I

Când prep. din, in, prin si pron. nedefinit saunumeralul un sunt legati, In elocutiune, de un cuvânturmátor a cArui initiard e o oclusivà labia15, atunciarticulatia dentara' a lui [ri] se acomodeazO articulatieilabiale a cuvântului urm5.tor, potrivit formulei : ex-plosivil sprijinit5. asimileazA implosivA nesprijinitä.

Fenomenul acesta e notat, uneori, In textele din sec.al XVI-lea : di+rn bdsereca (S, ps. 67,30), dem pddure(S, ps. 3,5), dim miiloc (V, ps. 103, 12), um piirinie (TM,

www.dacoromanica.ro

CONSOANELE 16

82, 135), frn bruma (CP, ps. 118,83), im mama (TaraRom., 1600, AAR, 20 ist., 483,1), irn pref (PO, Gen.31, 15).

[n]

En] urmat de god a fost palatalisat i apoi muiat ;In aceasta situatie, poate disparea, dupa ce nasalitateasa a fost comunicata vocalei precedente. Procesul acestas'a petrecut intr'o parte a domeniului dacoroman.

Textele, afara de T, presinta alternante grafice :N. Ardealului-Maramures. H : cuvinos (ps. 15,10, etc.),

cuvinios (ps. 78, 2, etc.), cuvitnos (ps. 11,2), ínkinktu(ps. 88, 28, etc.), intäntrul (ps. 17,51), se pote (ps. 77,7),puslynta (ps. 28,8), secnnktul (< ung. szekrény, ps. 131,8),spuntu (ps. 54, 18, etc.), cuyios (ps. 4,4, etc.), Mid-tut(ps. 104,36), mdngdia (ps. 68, 21), pustie (ps. 54,8). sputu(ps. 51,11), etc. Pluralul dela an e notat ansi (ps.89,4), anniii (ps. 89,9).

S: calcdnitu (ps. 48,6, etc.), cuvinos (ps. 85,8), intdnit(ps. 104,36, etc.), mangdnietortului (ps. 57,6), punru(ps. 11,6, etc.), intätu (ps. 88,28, etc.), vii (=vie, pl.,cant. 4,17), pricuaus (ps. 4,4), etc.; an(n)ii (ps. 60,7;30,11, etc.), dar si aii (ps. 89,4).

V: pricuvitru§iloru (cant. 8,86), anii (ps. 89,15), atii(ps. 89,10), etc., awns (ps. 85,8), intäii (ps. 77,51),pulu (ps. 100,6), etc.

CV: Want (5,6), sputru (79,1), se vi+e (subj. pr., 3sg., 75, 2), intdiu (38,2, etc.), sputu (19,5, etc.), se vie(45,12), anii, pretutindeni (64,7, etc.).

TM: notatia cu n e rara: se vi.fe (subj. pr., 3 sg., 123,238), ai, ailor (107, 215; 145, 179, dar ani, 146, 179).

Moldova. 1588, ai (pl. dela an, DH, XI, 197, 325).1591-1593, ai (id., DH,XI,218,351 ; 318). Campulung,incep. sec. al XVII-lea, ai (ib., LB, 58, 7; 60, 14). M-reaSlatina, incep. sec. al XVII-lea, ai (ib., LB, 66,12).Suceava, 1597, ai (ib., CB, I, 77, 9) ; 1600, fdnind (LB,51,4, n-1 7). M-rea Galata (Iasi), 1588, fanina (CB, I,206, 350). Draguseni (Vaslui), 1587, Agafie§onie (=Aga-fiewaia, n. pr., SI, X, 11).

S. Ardealului-Tara Româneasca. Grafia cu n aparerareori in textele lui Coresi : puni, pu4i, sputi, vi4ile

www.dacoromanica.ro

76 FONETICA

(CP, ps. 20,6, etc ; 20, 13; 49.16; 79,9), scl vi+e (subj.pr., 3 sg., CPr., Romani 3,8), vi.fe (=vie, CPr., I, Corint.,9,7).

Tara Româneasc5. Mehedinti (?), 1549, Lupoane (n.top., CB, I, 242,8). Berilesti (Ilfov), ca. 1609, ai (pl.dela an, CB, I, 174, 16). Bunestii de j. (Valcea), 1597,ai (id., CB, I, 80,12).

Brtnat. PO : defile-a-du (Gen. 1,5), puni (Ex. 25,16),rtimani (Gen. 38, 11), spuntu (Ex. 10,2), fi. fi (Gen. 32,17),tiny (Ex. 34,11), fini (Ex.34, 22), s el nu vi+i (Gen. 31,52),sà vini (Ex. 34,2), etc., cle.tai( Gen. 4,4), puie (Gen.48,17), etc. T : enkunacy (= incuiati, 146,6), sse ra-inane (154,3; 156,3), ramania (156,13), pustinese (164,6).

Grafiile enumerate redau in mod aproximativ nasa-lisarea vocalei precedente i muierea lui [n] ; in nordulArdealului, Marantures, Bucovina si Moldova, [n] erape cale de a dispärea in vocala precedentä, nasalisänd-o ;procesul acesta era petrecut in sudul ArdealuluiTara Rom,âneascä.

[A] apare conservat in docurnentele moldovenesti din sec. alXV-lea; v. BArbulescu, Curentele, p. 66-67. Surprinzatoare, dupiiexamenul grafiilor de mal sus, este afirmatia lui I. Siadbei (in Viajarom., 1928, p. 346), cA [n] palatal nu mai apare In documentele dinMoldova dup4 anul 1500".

[1]

In textele enumerate mai jos, cateva cuvinte auprtstrat pe [1] originar neatins : ceirtulariu (gr. xaptouXcipcoc,CV, 11, 12; H,S, ps. 44,2; TM, 54, 17; CP, ps. 44,2;CT, Mt. 3; CPr. Titu, 3,13) ; temeli (gr. Osp.iXtov, pf. 3sg., S, ps. 86,5).

[11

[F] (muiat) apare conservat in llubi (<v. si. ljubiti,H, ps. 4,3; S, ps. 118,140), ltubov, (<y. si. ljubovl, CT,loan 17; CPr., I, Petru 4,8).

t]

In textele din N. Ardealului-Maramures enumeratemai jos, g'äsim cateva casuri de nenotare a lui [1]+consoanä ; grafia aceasta noteazil pe [t] (velar), cu ten-dinta de a trece la [11)] sau de a dispärea asculcItorIul

www.dacoromanica.ro

CONSOANELE 77

(= asculntorul, CV, 114,12), +raid (=inältA, H, ps.26,6; 60,3; 148,13), +reilarei (t-1, ps. 46,10,) +rclfän-,a(H, ps. 33,4), +rel(arë H, ps. 149, 6), +rdiariel (H, ps.50, 21), +re" (H, ps. 11,9), ascutaii (TB, 362, 69),alatu (=alaltu, Cod. M, 230, 141 v.).

Candrea, S, I, p. 168; 0a§, p. 46; dupà N. Draganu (Despre1>tt fi disparitia acesluia in romemeqle, In Omagiu lui I. Bianu, Bu-eure§ti, 1927, P. 137-154), aceast6 pronuntare ar fi datoritii uneiinfluente streine.

[r]

Fonetismul aninei nisip", apare in S (ps. 138,18),pe lângA fonetismul normal, arma (S, ps. 77,27; ariret,amt. 7, 36). Cel dintai e datorit asimilArei [r]-[n]>[n]-[n]. Acelasi proces s'a petrecut in (Suceava,1600, LB, 51,7).

Prep. prentru, prespre, prestre apar sub diferiteforme, datorite disimilàrei totale [r]-[r]>zero-[n] sau[r]-zero

forma primitivà prentru apare in H (ps. 5,10, etc.),GB (729,13,1a), TM (101, 200), Caz. I (31,4, etc.), Mol-dova, 1593 (DH, XI, 318, 319), Suceava, 1593 (DR,4,4), Tara Rom., 1600 (AAR, 20 ist., 485); printru, CV(71, 12), PO (Gen., 9,5);

pentru, TM (102, 202), Caz. I (32,16, etc.), L (CB,I, 7, 22, etc.), Barlad, 1588 (CB, I, 51,5), CPr. (II, Co-rint., 7,6), Galati, 1571 (CB, I, 18, 4), Cac`amei (Ialo-mita), 1592 (DR, 2,5,12), Tg. Jiu, 1591 (CB, I, 56,3),Glodeni (Prahova), 1596 (CB, I, 67, 16; 72,4), PO (Gen.12,19) ; prentu (Vrädesti, Mused, 1583-1585, CB,I,39,5);

forma primitiVä prespre apare In CV (18,12, etc.), H(ps. 41,8, etc.), S (ps. 8,10, etc.), V (ps. 96,9, etc.),TB (420, 24, etc.), GB (735, 25,8 b), Caz. I (30, 16),Moldova, 1593 (1)1-1,X1,317,318), Targoviste, 1601 (CB,1,109, 13), CT (Mt. 32, etc.), CPr. (II, Corint., 7,4),PO (Gen. 11,9);

pespre : Caz. I (33,16), CT (Mt. 33, etc.);prespe : Moldova, 1602 (CB,I,113,6), CPr. (Act., 13,27) ;preste : Moldova, 1591 (DH, XI, 219) ; Tara Rom.

1600 (AAR, 20 ist., 457, 7);

www.dacoromanica.ro

76 FONETICA

pestre : S (ps. 8,2), M-rea Galata (Iasi), 1588 (CB,I,199,184);

peste Curestii sau Bogata, Ilfov, 1606 (CB,I,155,5).3. Prep. pre apare sub aceasn form.5." in toate textele

din sec. al XVI-lea; pe se explicA prin disimilare totatä,in legäturi sintactice, atunci cand initiala cuvântuluiurmUor era [r] : pre [r]- ; forma disimilan e atestaninteun zapis de vänzare din Glodeni (Prahova), 1596(CB,1,72,7,8,10).

Cf. dereptu r->drept r->dept ; deptu e dat de H (ps. 72, 19), CV(149, 4).

[r]

Presenta lui [Pi apical vibrant In textele din sec.al XVI-lea, e atestan fie prin grafia rr (H; GB : arrata,729, 12,6 a; sorrai, 730, 15, 2 b; rrand, 732, 18,1 b;rraspos, 734, 23, 2 a, etc.), fie prin intrebuintarea unuisemn special, derivat, probabil, din r glagolitic (H,S,V,CV, Ap. I; v. mai sus, p. 18) ;

[f] apare in conditiunile urmRoarela initiatä : 1. elem. latine : rraclUinra (H, ps.47,3);

2. elem. streine : rrana (H, ps. 90,10), fa'slignira (Ap.I, pl. 3);

in interiorul cuväntului : 1. intervocalic (elem.latine) : amarra (H, ps. 63,4), uNieiunile (Ap. I, pl. 3);(elem. streine) : izvoarrele (H, ps. 17,16); 2. inainteaunei consoane : at (CV, 123,10).

Reduplicarea lui [r] apare cateodan si in PO : a. lainitialä : rripede (Gen. 49,7), b. la intervocalicil : tar-roasti (Gen. 30,5).

Notarea constann a lui [P], in traducerile rotacisante,coreipundea, de stur, cu realitatea fonetidi. Dac'ä ur-märim notarea lui [r], inteun text ca H, de exemplu,constanm, inteadevAr, c'ä notarea acestui sunet, cuajutorul slovelor indicate, nu e intamplätoare : cari,bucura, Fite, rmire, lelorz, mari, pre, bucure, vois, cari,

dereptalg, puma, marisca, etc. (H, fol. 30 r., inCandrea, S,I, pl. IX).

Candrea (S, I, p. 118) crede c semnul special care noteazA peIn traducerile rotacisante, a fost inventat" de scriltorii care

www.dacoromanica.ro

oONS0auimli 79

ne-au dat primele traducen romAnesti. Explicatia lui Bdrbulescu (Cu-ren(ele, p. 124 urm.), care vede In acest semn un r glagolitic, este plau-sibilA. Bilrbulescu sustine, fárá dreptate, cá grafiile examinate malsus nu ar nota pe [i-].

Acest [P] se pronunta in regiunea rotacisanta, incuvintele de origine latina §i streina. Intunecarea tim-brului vocalelor prepalatale care urmau dupa [t] nuera generalisata in sec. al XVI-lea ; sunt, intriadevar,texte din sec. al XVI-lea, in care tim.brul lui [e] §i [fja ramas neatins

/rima (H, ps. 2,9, etc.), inderret (H, ps. 39,15,etc.),intenta (S, ps. 9,25, etc.), omori (TM, 153, 191), reu(CV, 47,5, etc. ; H, ps. 7,5, etc. ; S, ps. 9,27, etc. ; TM,124,241), (r)ride (H, S, os. 24, 3, etc.), Pisulu (CV, 129, 4),(r)riu (H,S, ps. 23,2, etc.), riurele (TM, 50,10), scurrirna(H, ps. 93,13), (errinti (H, ps. 29,10), (erina (S, ps. 103,29),uri (H, ps. 13,1, etc. ; S, ps. 24,19, etc. ; TM, 51,12);rdu (S, ps. 7,5; TM, 124, 241), rdde (S, ps. 2,4), Murilu" (S, ps. 73,15; cant. 6,4), fdrard (S, ps. 7,6) suntfonetisme care au putut fi introduse de cop*i. Intu-necarea timbrului vocalei care venea dupa [P], apareInsa notata regulat in V: amtirara (cant. 2,16), iniaratu(cant. 2,21, etc.), raure (ps. 106,33, etc.), rdrana (ps.101,15), urd (pf. 3 sg., ps. 138,22, etc.), i in Catevatexte netraduse : Sal*e (Maramure§), 1593, reiu (LB,47,14), Campulung (Bucovina), incep. sec. al XVII-lea,rau (LB, 57,11; 77,9).

Fonetismul acesta a fost inregistrat, In zilele noastre,In nordul Ardealului (Tara 0a§u1ui) §i in Maramure§[raw, rid, tipa, "find] (0a§), [Pae, tale, Paw, unsk] (Ma-ramure*).

Candrea, Oaq. p. 46; Papahagi, Maram., p. LxIf ; [f], In ro-manti, fritunecA timbrul vocalelor prepalatale urmAtoare : [e]:>[6] iar[ij> [1]. Fenomenul e vechi, de oarece e atestat am/nand : rd. u,ar. araw (< r e u s), riu, ar. aria) (-- 1.7 v u s). In schimb, [r] nu aavut aceeasi actiune : peri (<p erir e).

Grupuri de eonsoane

[11]

Grupul (11] apare pastrat In hillean (< ung. hitlen,S, ps. 91,12; TB, 458,88; CP, ps. 5,6; CT, Mt. 16; loan,

www.dacoromanica.ro

80 FONETICA

10; CM, 260,1; Moldova, 1593, DH,XI, 319), hillent(vb., S, CP, ps. 104,15). Trecerea lui [t] la [k] este no-tan' In H: hicrénulu (ps. 5,6), hiclent, S (ps. 35,3), he-clènii, V (ps. 91,12) hiclAnele, CV (4,12), hidénul, TM(104,208), hiclenird-se, PO (Gen. 14,4).

Acelasi fonetism apare in tzecljn (<ung. izetlen, H,ps. 59,6; S, ps.16,4).

[Pt]

Prin asimilarea oclusiunei lui [p] de &Aril [1] urm'ator,grupul [pt] din derepi a fost redus la deretu (H, ps. 5,14;CP, ps. 6,5; PO, Gen. 27,45), deretaté (H, ps. 142,1:CV, 168,14).

[11]

Ulta (< oblitar e), apare in CV: uliti (115,4), ullet-toriu (115,8), S (ps. 9,13, etc.), CP (ps. 9,18, etc.) si inCT : ultarä (Mt. 65). Llita, formA analogicA dupà uit(id. pr., 1 sg.), in care disparitia lui [1] e justificat5 defonetic5, apare in S: uifi (ps. 43, 24), se nu uite (ps. 58,12),etc., H: uitz (ps. 118,16), utilt (ps. 49,22), etc., V: uttatu(ps. 118,153), uttatz (ps. 136,5), CP (ps. 9,13, etc.), CT :uttat'd (Luca 63), PO (Gen., 41,51 etc.).

Parerea lui Candrea (S, I, p. 95-96, 166-167), ca fonetismul ultaar proba vechimea unui text, fata de alt text cu fonetismul uita,nu e justificata. Inteadevar, uita nu provine din ulta, ci e o formaanalogica care s'a putut na§te °Hand ; fonetismele ulta i uitaau coexistat (v. exemple/e din CP 0 CT). In CP, fonetismele uda

ulta apar laolalta ; daca ulta ar fi fost o forma arhaica sau dia-lectala, Coresi ar fi eliminat-o cu siguranta, astfel cum a procedatIn alte casuri. Pastrarea lui ulta probeaza ca acest fonetism nu eraneobi5nuit, In graiul lui Coresi. Presenta exclusiva a fonetismuluiuita, In H, nu probeaza, deci, ca acest text ar fi mai nou cleat tra-ducerea originala de pe care a fost copiata S. In consecinta, pa-rerea lui I. Siadbei (V MN rom., 1928, p. 346), care sustine ca ulta numai apare dupa anul 1500", nu e justificata de fapte.

[nt]

Grupul [ni] apare notat când nt, cAnd nit, de ex.In H: sdniu (id. pr., 1 sg., ps. 34,3) si sc-untu (ps. 21,7),stintu (3 pl., ps. 24,6) si sämtu (ps. 9,21).

www.dacoromanica.ro

CONSOANELE 81

Grafia mt apare in textele urmatoare sämt, S (ps.2,6), V (ps. 77,39), CV (1,4), GB (729, 12,8 b), TM (44,2;pretutindeni, in Leg. lui Avraam, TM, 189 urm.) ; simt,Bistrita (1\lasaud), 1600 (pretutindeni, LB, n-1 8) ; semi*,TM (45,2) ; sämtu, Roman, 1605 (DR, 8, 28), Suceava,1595 (LB, 49,5,17) ; incep. sec. al XVII-lea (pretutin-deni, LB, n-1 19) ; simtem, semtem, Tighina, ca. 1587(SD,V,391) ; sämt (PO, Gen. 49,5) ; ssemte<m>, T(160,3) ; frlimf, S (ps. 3,8, etc.), V (ps. 146,3, etc.), CP(ps. 33,19), CPr. (Efeseni, 2,14), PO (Gen. 17,14) ; freimseTM (106,214), CP (ps. 75,4), CT (Mt. 58), CPr. (Act.,20,11).

Asupra fonetismului Urfmt], v. Rosetti, Rech., p. 99-100 si A.Procopoviel, Dacoromania, VI, p. 410-411.

[nip]

Grupul [mp] e conservat in rumpu (H, ps._115,7),se se rumpti (Tara Rom., 1600, AAR, 20 ist., 484,11),rumpem (CP, ps. 2,3), (r)rumpe (H, ps.18,3 ; S, ps. 51,7;TB, 458,89; CT, Mt. 109) ; acelea§i texte cunosc insa§i forma fail oclusiva nasala : (r)rupe (H, ps. 2,3; CP,ps. 51,7), rupem (S, ps. 2,3), rupeli (H,ps. 118,171 ; CT,Mt. 52) : nasalitatea lui [m] a trecut asupra vocaleiprecedente, iar oclusiunea a fost asimilata de oclusivalabiala urmatoare.

[Js]

Grupul initial [/s], in ¡sal (< fossatu m), e conser-vat in S (ps. 40, 4, etc.) §i in CV (97,9) ; dar S cunoa-§te §i forma sat (ps. 101,7), cu modificarea grupuluiprin supresiunea lui [f].

[ng],[rg]

Grupul [ng] apare notat in hiclemig (< ung. hitlen+suf.-ség. H, ps. 27, 4, etc. ; S, ps. 9, 28; CV, 144,12;TM, 125,242), hiclensug (S,V, 138,4; TM, 120, 232; CP,ps. 93,23; CT, Mt. 47; PO, Gen. 27,35), hitlen§ug (Mol-dova, 1593, DF{, XI, 319; TB,452,76 ; CP, ps. 50,6).

Al. Rosetti.Limba roman& in secolul al XVI-lea. 6

www.dacoromanica.ro

82 FON ET1 OA

Disparitia oclusivei nasale (v. mai sus, P. 41 urm.) e redatàde grafiile hicleqig (CV, 65,5), hiclem (CP, ps. 9,28 ; CPr.,I, Petr., 2,1), hitiequg (CP, ps. 138,4; CT, Marcu, 29).

Oclusiva nasalA e notatA in eltinsig (S, ps. 50,3, etc. ;V, ps. 118, 156, etc.), ellen5ug (CP, ps. 50,3, etc. ; PO,Gen. 41,31).

Notarea lui [n], in casurile acestea, probeazA cä cu-vintele erau simtite ca compuse ; disparitia lui [n] s'aprodus atunci and sentim,entul compositiei s'a pierdut.

In acela0 fel se explicA presenta lui [r] in meVerpg(< ung. mesterség, CPr., Efes.,4,14).

Grupul [VI e notat §c, in qcop §chiop", la Coresi(CT, Mt. 63; Marcu 42; Luca 76) ; in H, intAlnim grafiacu sk : skinpard (=*chioparg, H, ps. 17,46).

Ct. scopd, Cainpulung, Bucovina, 1620-1638, LB,92,11.

[4]

Asurzirea lui [v], in grupul rsv], e notat4. deseori :4add (CV,14,6, etc. ; H, ps. 79,7; S, CP, ps. 40,10;1600, Tara Rom., AAR, 20 ist., 473,5), 4c1di (TB, 464,100, etc.), sfat (S, ps. 1,1, etc. ; V, ps. 106,11 ; PO,Gen. 49,6), 4c1tui (CV, 86, 4-5), sfra5i (H, S, CP, ps.28,9), etc. Notarea cu : svada, stiét, svdr.si, stivärireproduce grafia cuvintelor slave sr.-toad, süvlovati, sti-vrtgiti, etc. (cf. mai sus, p. 19).

SCURTAREA

1. Scurtarea termenilor de politete domniei sale, dom-ntei tale, domniei voastre apare in texte netraduse

Suceava, 1595, domnitale (LB,49,26), domitale (id.,49,4), 1600 (LB, 51,3,5,n-1 7). Bistrita (NlIsilud), 1600,domnilor vostre (LB, 52,12). Suceava, 1593-1597, dumilevoastre (LB, 50,10,13,14,16). Câmpulung (Bucovina),1595, domnivoastra (LB,48,8,9,14,20), Suceava, 1595(LB, 49,10, 17). Bistrita (N6s5ud), 1600, domavostril (LB,52, 22). Moldova, 1591, mneata (DH,XI,233,358).

www.dacoromanica.ro

SOL ATA KEA 83

Termenii acestia fiind frecvent intrebuintati, pronun-tarea lor e fost neglijatà; in mneata, primul terinen alcompusului (domnie), a dispdrut.

Aeelasi proces s'a petrecut in astd seard>astard(PO, Ex. 16,6) si fa (<11116): la-sa (Câmpulung, Buco-vina, incep. sec. al XVII-lea, LB,54,9) : monosilabula devenit o interjectie (ja,

Scurtarea formelor auxiliarului a vrea (v. maijos, P. 107) se explica, de asemenea, prin deasa intre-buintare a formelor acestora i pronun.tarea lor negli-

Formele e, ie, i si s sub care apar pers. 3 sg.pl. a ind. pr. a verbului a ji, reproduc pe este §i sint

nu e meintuirsi lui (S, ps. 3,3); qi... spurcdeiune-i dom-nului (S, ps. 5,8), clestu cal .te[---ie] dela mene (Lucavet,Bucovina, incep. sec. al XVII-lea, LB, 68,19), set' §telicumu-i intr'clastä fard (M-rea Moldovita, 1595-1622,LB, 71, 7-8), la menre-su (H, ps. 55,13), nu-s cuvente(S, ps. 18,4).

Scurtarea s'a produs in frasele nominale, in careeste §i sint nu indica o actiune i sunt intrebuintati casimple unelte gramaticale, lipsite de sens, asuprarora atentia nu este fixata.

/ma, forma seurtatà din mama sau mumei, apareIn S (ps. 26, 10); formele de genit.-dativ +met riei (S,ps. 108, 14) sau märiei (S, ps. 21, 10,11) apartin nomin.-acusativului alumina (mumentrei, H, ps. 49,20).

Cf. formele de genit.-dativ mdriei (S, ps. 21, 10, 11), mcirii (S, ps.48, 9), mcInre-sa (H, ps. 108, 14), memi-sa (S, Simb. Ath., ed.Candrea, P. 336, 32).

www.dacoromanica.ro

MORFOLOGIA

NUMELE

Terminatiunea

mescumm si NEUTER. Terminatiunile -ariu §i -oriu (< lat.ariu s, oriu s) apar in traducerile rotacisante : aguto-du, dilarin, ctileätortu, gudeceitortu, mitdulartu, etc. ; for-mele Mr% i pot fi datorite copistilor, de ex. lietorului,factitoru (CV,54,6 ; 129,13) ; Ap. I: pclzitortulk, deregeltortu,urmitortu (pl. 1). Coresi cunoaste formele cu i: cdntit-tortul (CT, Mt. 1091, despunetortu (CT, Mt. 57), I 'de&toriul, pierzeitoriu, uliglitoriul (CC2, 460, 9; 459, 10,11,etc.) ; PO : ddleitorlu, faceitortu (Ex. 12,22; 14,3), etc.

FEMININE. CAteva nume isi OstreazA terminatiuneaIn -[e] : arame (H, S, ps. 17,35, etc. ; V, ps. 106,16;TM, 230,229; M-rea Galata, Iasi, 1588, 205,332, etc. ;CP, ps. 17,35; CT, Mt. 35; CPr., I, Corint., 13,1), grin-dire (H, ps. 17, 13, etc. ; S,V, ps. 77,48), marmure (TB.285,115). In alte texte, insil, -[e] a fost inlocuit cu [ii],ca in limba de astäzi : aramei (M-rea Galata, Iasi, 1588,CB,I,203,287 ; L,CB,I,9,50).

GENum. Numele insirate mai jos sunt neutre, nu mas-culine, ca astäzi : genunklu, pl. genu(n)ki(e)le sau #e(n)-ruk(i)ele : H, S (ps. 108,24), CV (23,11, etc.), V (ps.77,55), CP (ps. 71, 17, etc.), CT (Marcu, 45), CPr. (Act.,7,59), obraz, pl. obraze (S, Simb. Ath., ed. Candrea, p.337,19), stälp, pl. skilpure, later (monedà), pl. talere (CT,Mt. 53; Tara Rom., 1600, AAR, 20 ist., 478,5, etc.),umilr, pl. umere (H,S, ps. 57,10).

Genul câtorva nume nu apare fixat, in sec. al XVI-lea :gruma(d)z este neutru (grumadzele, pl., H, ps. 113,15)si masculin (grumazi, pl., CPr., Rom., 16,4; L, CB, I,8, 29-30; PO, Gen. 27, 16) ; sluget e feminin (H, S,V.

www.dacoromanica.ro

NLIMELE 85

ps. 103,4; TM, 150,186, etc.; TB, 424,28; Moldova,1593, DH, XI, 318; CP, ps. 103,4) §i masculin un slugri(CC2, p. 225,28).

Deelinarea

laAscumNB. Fonetismul copaltu (TB,332,46) este nor-mal; copac (sg.) a fost refäcut dupà analogia lui(pl.)-stirac.

In afaril de flexiunea tateilui (S, ps. 44,11, etc.), lardapare la genit.-dativ §i sub forma tätanrilui (H, ps.44,11), tilleinelui (S, ps. 151,1), täteirelui (V, ps. 151,1),Làldnului (CP, ps. 151,3), tiildne-säu (TM, 146,180), tätäni-säu (PO, Gen. 48,9), etc. ; la plural, ggsim numai formatlittiri (S, V, ps. 95,7; CV, 74,11, etc.), lcildni (CP, ps.95,7).

Aceea§i flexiune apare in fräftine-miu (EP, 36), lai-fini-tclu (PO, Gen. 27,44), fralini-seiu (CT, Marcu 55;CPr., Rom., 14,13; Tara Rom., 1600, AAR, 20 ist.,473,2), formatie analogicA dupa tätine.

Numele terminate in -a, -cei, fac genit.-dativulIn - (e)i sau -iei : Azariiei (V, cant. 7, titlu), Isaici (S,CP, cant. 5, titlu), Isaieei (V, ibid.), Luceiei (S, CP,cauf. 9, titlu), Lukiei (S, cant. 10, titlu), Zahariei (V,ps. 138, titlu), popeei (CPrav., 8,6; 11, 17; 12,4; 21,9),popet (Cernet, Mebedinti, 1599, CB,I, 88,1), vlildiedei(CT, Mt. 109), Luctii (Bucure§ti, 1579, CB, I, 253,24),Mogeii (Tg. Jiu, 1591, CB,I, 58,19), Stoic& (Dambovita,ca. 1595, CB, I, 63,3).

Cf. iurfit, Suceava, 1495 (Bogdan, DSM, II, 87).

Vocativul In -e apare conservat lute° serie de texte :despuefore (V, cant. 7,37; TB, 320, 36), domne, doamne(MM, 310, 26 V.; 305,12 v. ; CT, Luca, 18), impcIrate(CV, 72, 12, etc. ; MM, 303, 4 r.), dzie (S, ps. 21,2, etc.),orne (H, ps. 54,14; CV, 120,14; TB, 450, 74; 451, 75;Cod. T, 213,71 r. ; T, 148, 1; CT, Luca, 65), bane(Tara Rom., 1600, AAR, 20 ist., 476 a), flifardle (CT,Mt. 20), inväRtoare (CT, Mt. 26), nebune (CT, Luca66), Satane (CT, Luca 12). Forma articulatà apare In

www.dacoromanica.ro

86 MORFOLUGI A

uncle texte : domnele (H, ps. 140,8), dzeule (H, ps. 42,1.etc.), Midi. (CM, 254, 19; 256,8), taidle (Ap. I, pl. II),invdrátoriule (CT, Mt. 90). Uneori, vocativul e exprimatf5rà articol : dzau, dzeu (H, ps. 21,2; S, ps. 26,9), tm-pclratu (CV,71, 9-10), despuelortu (TB, 360, 67; Cod. T,207, 60 r.), liru (Cod. T, 222, 97 v. ; CT, Mt. 29), om(T, 148, 2,3).

La plural, vocativul e redat fAxii articol bilrbafi(CV, 8,7, etc.), frafi (CV, 22,9, etc. ; MM, 308, 20 r.),ludei (CV, 1,1), morfi (TM, 49, 8), Miami& (CT, Luca,69) ; formele articulate sunt intrebuintate rareori : bo-gafii, lrafii (CV, 119,15; 131,5). Vocativul in -lor aparemai des : blästemafilor (TM, 227, 223; TB, 458,88:CT, Mt. 106), lrafilor (TB, 415), etc.

Uncle nume au pbtrat la singular sau la plural formape care o aveau in textele slave : Farisei (sg.,<v.sl.Faris6j, CT, Luca, 89), patri(1)ar§ii (TM, 43; TB, 338,52; Cod. T, 196, 16 r.), váiaii (i veitaji, Moldova, 1591,DH, XI, 219; CT, loan, 58).

FEMININE. Mor(a) i sor(u) apar urmate de adj. po-sesiv, ca in limba de astgzi (noru-mea, soru-mea), §iisolate : nor(u) (CC2, p.205,13), sor(u) (Drilguseni, Vaslui,1587, SI, X, 11,5; CT, Mt. 49; PO, Gen. 12.13;desti, Muscel, 1583-1585, CB, I, 39) ; sord apare inCV (119, 13; CT, Luca, 54; PO, Gen., 9).

Formele etimologice mtinu, pl. mar-tide, (<m a n u s),apar in majoritatea textelor H, S (ps. 9, 35, etc.), I-1,S,V (ps. 90,12, etc.), CV (88,4 VM (46,4; 53,15; pre-tutindeni in Legenda Sf. Vineri, 145 urm.), Cod. T(198,21 v.), Moldova, 1593 (DH, XI, 318), Bucuresti(Buhusi, Neamt), 1598 (DR, 5,5), PO (Gen. 48, 22) :forraele analogice Wind, mei(Oni, md(i)nile, ma(i)nele,etc. apar in H (ps. 142,6), S, CP (ps. 8,7, etc.), TM (53,15),TB (461,93), CT (Mt. 74), Tara Rom., 1600 (AAR.20 ist., 473, 5), PO (Gen. 48,14).

Vocativul plural articulat apare in slupe (Tara Rom..1602, CB, I, 116,8) ; -lor : slugilor (Targoviste, 1602,CB,I, 127,7).

Pe lartgA mumeei (H, ps. 21,10), forma de genit.-dativa lui mamá, textele cunosc formele mum& nr(i)ei (H,ps. 49, 20, etc.), mumániei (CP, ps. 21, 10, etc. ; CT,Mt. 57, etc. ; PO, Gen. 20, 12), dela mumeind.

www.dacoromanica.ro

NUDIELE Ft7

Formele de genit.-dativ ale lui auo, vaduo, piuo (=piu6),zio sunt (unii) väduo (CC2, p. 346,28), i, cu articolaoiei (PO, Gen. 49, 11), väduoei (CC2, p. 349,18), zioei(CP, ps. 135,8), zioi (CPr., I, Tesal., 5,5), dzuoei (PO,Gen. 1,16); forma analogic6 zile(e)i este insä mult maifrecventä.

La plural : väduo (CT, Luca, 14), pio (M-rea Galata,Iasi, 1588, CB, I, 210, 448); cu articolul vaduole,duolor (H, S, ps. 67,6; V, ps. 77,64; CV, 116,3; CT,Mt. 94).

Numele feminine cu pluralul in -e, fac genit.-dativulsg. in -eei; forma contras, -ei, apare, pe 1ang5. cealalt5,In casei (S, ps. 127, 3, etc.), I if ei (S, ps. 88,16,etc.),erbei (S, ps. 115, 7), sv< i>ntei (TM, 156, 194), braviei

(CP, ps. 64, 11), camilei (CT, Marcu, 46), svintei (Mehe-dinti, 1599, CB,I, 88, 5; 89, 15), tunnel (Po, Gen.4, 4); -ii este atestat In f etii (Tara Rom., 1556, CB, I,244, 11), priutesii (Bacäu, 1591, CB,I, 28,4).

Asupra trecerei tut -ei la -it, cf. A. Procopovicl, FtF, I, p 245MM.

Terminatiunea aceasta se regä'seste la genit.-dativulnumelor proprii terminate in -a : Bistrifeei (M-rea Mol-dovita, incep. sec. al XVII-lea, LB, 69, 20; 1595-1622,LB, 71,5; 72,25), Moldoveei (Moldova, 1593, DH, XI,317,318; M-rea Moldovita, 1601-1605, LB, 70, 1),Sulgveet (Câmpulung, ificep. sec. al XVII-!ea, LB, 59,3), Firatei,I Sticuitei, Topanei, (n. -1'0, Tara Rom.,1556, CB, I, 244,11), Gherghifei (Berilesti, Ilfov, 1608CB, I, 160, 42), T amareei (PO, -Gen. 3811).

Numele proprii i cgimune in -6, -ca, fac genit.-da-tivul. in -0, färà modificarea timbrului vocalei finale :settueei (Vlädesti, 'Muscel, 1583-1585, CB,I, 38), Mii-e!téi, litibecliei (PO, Gen. 11, 29; 24, 15, 30), Sardei(PO, Gen. f8,14), strdmoa§clei (CC p. 129,19). Sunt insäcasuri cAnd a 'lost contras in -di: Anuqctli (Brà-hgsesti, Tecuci, 1577, CB, I, 26,4), Corckcii (n. top.,Cortica, Tara Rom., 1556, CB,I, 244, 11, dar si Corti-Ziei, Tara Rom., 1563, CB,I, 248, 16), Pk& (Tara Rom.,1600, AAR, 20 ist., 477,1; 479; 484, 11).

In alte casuri, forma de genit-dativ este -eei : do-

www.dacoromanica.ro

88 MORFOLOGIA

sadeei (PO, Gen. 41,52), izbändeei (S, CP, ps. 93,1),nunleei (CT, Mt. 31), etc.

Cf. Kob1iei, n. top., Suceava, 1467 (Bogdan, DSM, I, 122-123),ZIxtaronyi, Suceava, 1467 (id., I, 120), Lar§iei, n. top., Suceava,1469 (ibid., I, 136), Marugkyi, Vaslui, 1474 (ibid., I, 192), MariniLolkt, Suceava, 1481 (ibid., I, 249), Gradigteei, ftntlná, Suceava, 1487(ibid., I, 516), Marinksei, Anugki, Suceava, 1494 (ibid., II, 38), Voikyi,HariAu, 1499 (ibid., II, 160), Ifxplexroasi, n. top., Badeu0, 1503 (ibid.,II, 228).

Numele feminine cu genit.-dativul singular nearticulatIn fac genit.-dativul articulat in terminatiuneaaceasta este curentà in toate textele : besereliei, ini-

lumiei, nopfiei, seriei, etc. ; apare mai des Intextele netraduse : inemii (S, ps. 100, 2), dulZefii (MM,306, 13 v.), morfii (Cod. T, 195, 13 v.), surorii (Bacà'u,1581, CB, I, 28,4), väreeluqii (Tara Rom., 1556, CB,I,244, 11), mändslirii (Bistrita, VAlcea, 1573, CB, I, 23,7).

Cf. mueriel, Suceava, 1491 (Bogdan, DSM, I, 488; autenticita-tea documentulul e nesigurfi).

Numele feminine care fac pluralul in -e §i in cu-nose amandou4 constructiile. la genit.-dativ : judecateei(CT, Mt 12, etc.) si judec6 gel (Tg. Jiu, 1591, CB,I,57,9), pelifeei (H, S,V,CP, ps( 101,6; CV, 166,1) sipelifiei (CV, 156,11). Acee4 dubli terminatiune, da-torità unei confusiuni intre cele doug constructii, apareIn leftei (CV, 552), mareei (H, ps. 105, 7), mä näsiireei(M-rea MolFinvita, incep. sec. al XVII-lea, LB, 68,7).

Cf. Oki, Tara Rom., 1549 (CB, I, 242, 8), fudeatiel, Tg. Jiu,1591 (CB, I, 57, 9), maigiei, manastiriei, Bistrija, 1600 0 M-rea Mol-dovita, 1595-1622 (LB, 52, 2; 71, 19).

Numele feminine terminate in -je, fac genit.-dativulin -iei : bucuriei (S, ps. 44, 8), rar in -ieei : impärä lieei(CV,117,111, mänieei (V, (Ant. 1,8) sau -iiei : bucuriiei(H, ps. 41,5), \etc.

UrmAtoarele nuine, care fac astäzi pluralul in -i,fac pluralul in -e, In secolul al XVI-lea : dobdnde(CPr., Iac., 4,13), grädine (H, ps. 106, 37), greple (CT,Mt. 17), groape (CT, Luca 38), isprare (CPr., Thnot.,sumar, P. 493,8), lingure (M-rea Galata, Iasi, 1588,

www.dacoromanica.ro

NUMELC 88

CB,I, 195, 79), mac (S, CP, ps, 92,3), mlihreme (M-reaGalata, Iavi, 1588, CB,I, 195,77), mreje (V, ps. 140,10),nunte (CC2, p. 303,15), ograde (CC2, P. 489, 33), omide(H,S, CP, ps. 104,34), prade (CC2, p. 231,15), rane (S,CP, ps. 31, 10), sägète (S, CP, ps. 17,15), same (Mol-dova, 1591, DI-I,X1,233,358), sape (M-rea Galata, Iavi,1588, CB,I, 207, 360), slave (CV, 141,1), talpe (H, ps.109,1), tocmèle (CT, Marcu 27), vame (Tara Rom., 1600,AAR, 20 ist., 465), vrajbe (TM, 227, 224).

DimpotrivA, fieri (pl. dela fiard, H,S, V, ps. 148, 10,etc.) vi pietri (S,V,CP, ps. 101,15, etc.) fac pluralulIn -i.

Urmtitoarele nume fac pluralul In -e *i In -i : balte(S,V, ps. 103,10), bucate (Moldova, 1594, DH,XI, 396),buctifi (Tara Rom., 1600, AAR, 20 ist., 491), Iltere (H,ps. 42,4, etc., dar vi létery, ps. 32,2), Zeteri (S, CP, ps.32,2), ferestre (M-rea Galata, Iavi, 1588, CB,I, 194, 63),ferestri (Po, Gen. 7, 11), gadine (H, CP, ps. 148,10),gadini (CP, ps. 67,31), #ludecatele (S, ps. 118,120), la-crdme (CT, Marcu, 40), lacrdmi (CV, 18,14- 19,1),pagube (H, V, CP, 106,20), pagubi (H, ps. 48, 11).

Pluralul lui ghiald este ghetile (V, ant. 8, 68; CP,ps. 148,8); pale (pl.), pclele (H, S, CP, ps. 40,10; TB,466, 103; Ap. I, pl. 3); roao (pl.), roaole (V, cânt. 8,68),ruorele (S, CP, ps. 159, 68).

Pe lângri cam'éqe (dimaqe, H, S,V, CP, ps. 103, 2),grije (H, V, CP, ps. 106, 39), uqe (S, ps. 99,4; V, ps.140,3; CV, 133, 5), gs'in atestate forme in -a: climaqei(CT,Mt. 31), u.,,. el (CP, ps. 140, 3).

Are arie" (CT, Mt. 5), fune (S, CP, ps. 77,54; Glo-deni, Prahova, 1596, CB,I, 66,7), lu+re (V, ps. 77,54;CV, 92, 1-2), sdee (H, S, V, CP, ps. 136, 2) vi-au p'äs-trat fonetismul etimologic ; pluralul este funi, salei, etc.

Formele de plural Zloardle (CT, Luca 66), como(a)ndle(TB, 459,91; CT, Mt. 3), ocdrdle (TB, 424, 28), careapar pe l'angA formele normale climdri, comori, ocare,sunt refkute dupà analogia pluralelor neutre In -If(v. mai jos, p. 90).

Unele texte nu cunosc alternanta morfologicg ale §idie la genit.-dativul singular vi nom.-acusativul plural :fafeei (H, ps. 147, 7; S, ps. 4,7); Ostrarea timbruluinemodificat al vocalei radicale se explic6 prin analogie

www.dacoromanica.ro

90 MORFOLOGIA

cu forma de nom.M.-acusativ fafa; aceleasi texte cu-nose insa si forma Red (H, S, ps. 16,15); sä+btiteei(CV, 17,3), sdmbeiteei (S, ps. 37, titlu), arata aceeasiconservare, pe cand sdmbetei (CT, Marcu, 10) e formanorm,a16, cu alternanta morfologica

/n ceeace priveste alternanta morfologica ala, cons-tanta presentei formelor care nu participa la alternanta,in H si CV, ne face &A presupunem cà textele redau oparticularitate reala a m.orfologiei din secolul al XVI-lea:arrätariei (H, ps. 118,66), bogatafiei (H, ps. 48,7), bu(n)rd-taliei (CV, 22,10), carliei (H, ps. 70, 15; S, ps. 39,8),eereetarid (CV, 147,13), valei (Thrgoviste, 1556, CB,I,244,10), etc.

Cf. A. Procopovici, Dacoroman ia, VI, p. 409.

NEVIRE. La plural, finalul -ure apare in toate textele&asure, eeriure, kinure, kipure, co§ure, graiure, lucrure.etc. ; -un i e mai rar : nu e intrebuintat in CV; in V,Il gasim o singura data (gändurile, ps. 138,2) ; in S,la copistii A si C; in Cod. T i MM, -uri apare de maimulte ori. In schimb, in H, finalul -uri este aproapesinguru/ intrebuintat &Hari (ps. 101, 26), gänduri(ps. 39,6, etc.), glasuri (ps. 18,4, etc.), daruri (ps. 44,13),etc. lata cateva exem.ple, din texte netraduse -unedar si nasturi, stoguri (M-rea Galata, Iasi, 1588, CB,I,197, 127; 207,373) ; crängure (Bucuresti, 1545, CB,I,241, 7) ; grajdure (Bucuresti, 1564, CB,I, 250,17); /o-curele, iscäliturile (Glodeni, Prahova, 1596, CB,I, 72,(3,17); rdspunsure, lucrure, laturi (Tara Rom., 1600,AAR, 20 ist., 456,1; 457,14; 473,1).

Hotar face pluralul in : hotaräloru (Thrgovi§te,1556, CB,I, 243,10).

Rdzbau, nume, arc, cimp, suspin fac pluralul dupacum. urmeaza : räzboae si rilzboture (S, cant. 1, 3; H,S,ps. 45,10), numere (S, ps. 146, 4), arte (H, S, CP, ps.7.7 9), cámpi (H, S, CP, ps. 64, 12), suspine (CP, ps.30,11; 101,21).

Ina*. mant (H, ps. 107,10), imbräcämdnt (CC2, p. 267,20), fac la plural inbrdcdminte (Po, Ex. 21,10), formaasteptata ; formele de plural coperimänte (S, CP, cant.4.7), mormänte (S, CP, ps. 87,6,12), vequitinte (Po, Ex

www.dacoromanica.ro

ADJECTIVUL Al

29,21), ca timbrul In loe de [l], sunt refAcute dupàanalogia formelor de singular.

ADJECTIVUL

Pluralul lui gol este gcli, In toate textele (CV, 6,1:119, 13; CPr., Act., 19, 16; Iac. 2,15), etc.

In catastihul M-rei Galata (Ia§i, 1588), Osim adj.mare neacordat cu substantivul, care e la plural : 38de bol mare, 44 de call mare, 12 ¡ape mare, 38 Ape mare(CB,I, 208, 381, 382, 400); sensul de plural e deci su-ficient indicat de ulnae.

Amará (adj. f.) apare la plural sub forma amarrà,In H (ps. 63,4), duptt analogia pluralelor neutre In(v. mai sus, p. 90).

In comparatia adjectivelor, mull e dese ori Intre-buin.tat la superlativ multu milostiv (S, CP, ps. 85,5,15; 102, 8; 144,8), multu nedejdiuitori (M-rea Moldovita,1592, LB, 46,26). 0 constructie particularä" apare InTM: &IA Mire eela bucurii (226, 222), §i md+cdrile ¿CIAMire e'elA (228, 226).

ARTICOLUL

1. BNC7uno. Articolul enclitic masculin este notat-1u, -N (1k) §i -I; in traducerile rotacisante, rare ori ar-ticolul nu e notat. Nenotarea articolului se explia,In regul6 general:1, prin consideratia cà sfar§itul cu-vintelor este scris deasupra rindului sau indicat, n.umai,printr'un semn special. Sunt Insä" casuri and nenotareaarticolului n.0 pare a fi datorit'd acestei cause §i ar pu teaavea ratiun.i fonetice ; iatá ateva exemple aguldlorlumeu (H, ps. 18,15), V: beirbatu nedereptu (ps. 139,12),(cu) grasu intdri-s* (ant. 2,15), ceintecu (ps. 131, titlu),robu (MM 304, 9 v.), reisdritu soarelui (Leg. Durn. Cod.I, 11, 16-17), negofu, vomicu (Câmpulung, Bucovina,1604-1618, LB, 75,17; 76,1), hotaru Ard<Z>lului (MihaiViteazul, 1600, SD, IV, 4), craiu, Impeiratu (Tara Rom.,1600, AAR, 20 ist., 465; 477,2).

Exemple ca sujletu lui (Cod. T, 212, 66 v.) sunt putinprobante, pentru cá nenotarea articolului enclitic poatefi datorità" unei insuficiente grafice, cuvantul urmAtorincepAnd Cu 1.

www.dacoromanica.ro

92 ktoneoLOMA

Articolul feminin enclitic de genit.-dativ (ei) a fostexaminat mai sus (v. p. 87).

In limba vorblta de astAzi, articolul enclitic masc. de nom.-ac.a displirut : ornu (<omul); locul lui -I este tinut de -u, formAndu-se oalternan morfologica nota: zero/u (om/omu).

2. PROCLITIC. Articolul proclitic la genit.-dativ este lui§i lu; el se intrebuin.teazA la declinarea numelor depersoane *i rareori la declinarea numelor comune.

CV intrebuinteaiä in mod exclusiv pe lu lu Is. Hs.(108,10), lu Pavelu (10,5), etc.; de asemenea, T ludomnezeu (146,8; 148,12; 156,10, 13; 160,1), lu Christus(160, 6; 166,10) *i Ap. I: lu dumnezeu, lu Hs, lu Aura=(pl. 1), lu dumnezeu (pl. 3). Lu apare in S, cop. B; co-p4tii A *i C intrebuinteazti mai des pe lui. Lui e maifrecvent intrebuinIat cleat lu In H *it V. In LegendaSf. Vineri din TM (145-156), gäsim lui pretutindeni ;in TB, lu e mai des intrebuintat (lui Hs, TB, 314,31;336, 50; 456,85). In textele netraduse, lui apare maides cleat tu : lu (4 ori) *i lui Necor (Barlad, 1588, CB,I,51,14); lui Ghervasie (M-rea Galata, Ia*i, 1588, CB,I,192,17); lui pretutindeni Cucuteni, Ia*i, 1600 (DR,5,14,19). Rugine*ti (Putna), 1603 (DR, 7,5), Suceava,1593 (DR, 4,4,5); lu dumnedzau (Suceava, incep. sec.al XVII-lea, LB, 63, 13).

In textele lui Coresi, intrebuintarea lui lu §i lui evariabilä : in CP *i CCI (fragmentele publicate de Ci-pariu, Analecte, p. 16-29), se intrebuinteazA exclusivlu ; in CT, EL *i CC2, lu e mai des intrebuintat decklui. Iatä cAteva statistici : Mt. za6. 1-68: lu (31 deori), lui (12 ori) ; Ioan, za6. 1-68 : lu (71 de ori), lui(38 de ori). Lui §i lu sunt intrebuintati in mod indi-ferent lui i lu Isus, lu §i lui Avraam; CC, : DuminicaTomii : lu (14 ori), lui (odatà) ; Duminica a 7-a : lu (13 ori),lui (odatä); Stmbdta a 6-a din post : lu (18 ori), lui (nici-odatä); 29 august : tu (28 de ori), lui (niciodatà). InCPrav., lu dumnezeu apare de 2 ori (1,11; 24, 13-14);de asemenea la Christos (2,14; 23,5); lui Christos apareo singurä datä (17,8), pe când in O predica" din TM(text copiat de pe CPrav.), g:isim o singurä datä luidumnezeu (TM, 229, 227). In CI, lu apare de 7 ori, iar

www.dacoromanica.ro

ARTICOLIIL $43

tut o singura data (lui dumnezeu, 19,2); aceeasi situatieo aflam in CM, unde lu e intrebuintat pretutindeni,iar tut o singura data (lui dumnezeu, CM, 254,5). InCat.M, text care deriva din traducerea Caiehismuluireprodusa si in CI, proportia intre lu §i lui e inversata :lu (4 ori), lui (6 ori); in copia popei Griglre din Malaci(TM, 99 urm.), lui este exclusiv intrebuintat.

In textele din Tara Romaneasc'ä, gas:m pe lu §i lui :Tara Rom., 1600, lu pretutindeni, dar lui Mihail

(AAR, 457,7); lu (id., 491); 1602, lu (de 3 ori ; Papiu,Tesaur, I, 385); lui (CB,I, 116, 8); lu pretutindeni(CB, I, 122; Bolbosi, Gorj, 1576, DR, 1,4,7); lui (Ca-cam.ei, Ialomita, 1592, DR, 2,2); lu pretutindeni (11f 0V,1606, CB, I, 155-156; Berilesti, Ilfov, 1608, CB, I,168; Mehedinti, 1599, CB,I, 88,1; Campulung, Muscel,1521, N) ; lu §i lui (Vlädesti, Muscel, 1583-1585, CB,I,39); lu (Beletii, Muscel, ca. 1600, CB,I, 100,1; Glo-deni, Prahova, 1596, CB,I, 72,8; Bistrita, Valcea, 1573,CB, 1,23,2; Mircesti, Vlasca, 1606, CB, I, 151, 3); luí§i lu (Vlasca, 1604, CB,I, 136,13).

In PO lui este mai des intrebuintat decat lu, failca sa putem stabili o regula; astfel, in Gen. 6-26,lui e intrebuintat de 126 de ori, iar lu de 36 de ori. Stintcapitole in care lu nu e intrebuintat, de ex. capit. 8,9,10,15,16, 20 si 21, iar altele in care lu este exclusiv in-trebuintat (de ex. cap. 18).

Intrebuintarea formei lui apare la Suceava, In 1491 (sub re-serva autenticitAtei documentului) : sdcdtura tut Bucur 0 poianalul Isac (Bogdan, DSM, I, 488). Explicatia lui Puscariu (Der lu- Ge-netiv im Rumeinischen, Zs. I. rornan. Phil., XLI, p. 76-82) : lu< illular lui<illu i, nu e confirmatA de fapte (cf. GAzdaru, Artie., p. 88arm.) ; Meyer-Liibke (Rumanisch und romanisch, AAR, ser. 3,5 liter.,p. 7 urm.) explicA pe lu din ill o. Nimic nu se opune ca O. admi-tem cA lu provine din lui, pornindu-se dela legAtur1 sintactice, cAndcuvAntul urmAtor Incepea Cu I: lui lorz>lu Ion.

Articolul femin.in proclitic de genit.-dativ, dinainteanumelor proprii (si rareori comune) apare sub formele-ei,-ii §i -i : a ei noastre credi fnlci (CV, 74,8), ale ei noasírecredinfe (TM, 124,141), jelei ii Marie (Maramures, 1593,Mihaly, 638), Gheorghye a i Mosostoe (Campulung,Bucovina, incep. sec. al XVII-lea, LB,54,12), ii Sara, iiTamark (Po, Gen. 18,10; 38,13).

www.dacoromanica.ro

94 MORFOLOGIA

Articolul al are urmnoarele forme : masc. sg. al,a, pl. ai; fem. sg. a, pl. ale (v. mai jos, p. 113).

Pentru ¿el (masc.).dea (f.), gásim forme. fdrà -a:(masc.) ¿el, Zelui, pl. ¿el, eelor, (f.) E, pl. 'ale, si formecu -a : (masc.) Zela, leluia, pl. Ida, Zelora, (f.) Zéia, e ;

forma analogic . de genit.-dativ fem. ¿dei nu aparein textele din sec. al XVI-lea.

Articolul nehonrit apare sub form,ele (masc.) U+,un, u si (f.) o.

NUMERALUL

C&B.DINAI.E. Pe lângil amandoi-amandoao, gdsim intextele din sec. al XVI-lea pe imbi-imbe : de traeOrine (H,S,V, ps. 149,6; amdndoao, CP).

.11;lie este invariabit: patru mie (CV, 36, 1; CT, Mt.64), linei mie (CT, Mt. 66); in S gAsim forma mii (ps.104,8; 118, 72, etc.), mie in CP (ps. 104, 8). Pe lan0o (una), apare si uo : uo dzi (S, ps. 83,11; CV, 167, 9,

+tru o dzi, CV, 26,6).intunerec zece mii" apare In H,S,V : fnturgrec

(ps.142,3), CV (78,3), untuniree in CP (ps. 142,3);terrnenul traduce pe v.sl. tima, cu semnificatia de in-tunerec" i multi, numär infinit, zece mii".

ORDINALE AlAturi de tntii, tntiia, PO si CM intre-buinteazA pe : de+ primd (Gen. 38,6) dé prima(Gen. 48,14), (carie de) priird (CM, 268, 21); forma a-ceasta a fost relevan in graiul vorbit asfai in OrtileBihorului.

G. Weigand, WJb., IV. p. 330: dan prima, la Vidra.

La plural, pe langA al lreile (CV, 16,7; 53,14; TM,78, 127; 83), al asele (TM, 78, 127; TB, 285, 114),al noole (TM, 79,127), apare si ai doii (TM, 79, 129).

Pe lângA al doile, al treile, etc., Mea' amplificativul-a, apar st forme ca al patrul (CT, Mt. 57), al optul (CV,169,11; CP, ps. 6, titlu; 11, titlu).

Clpariu (Principia, p. 132-133), a explicat pe -111 sau -k In k-gaturli cu finala numeralului respectiv : al ;ase/e, dar al palrulu.(De fapt, -le derivA din -lu, prin asimilarca lui ZZ: cfnelu>cfnele).Explicatia dupli care -le ar reproduce pe ille (nominativ), lar -la pei 11 u m (acusativ) nu satisface, pentru cA nu ni se spune de ce, peutru

www.dacoromanica.ro

PRONUMEL 95

unele cuvinte, s'ar II pAstrat articolul la nomlnativ, lar pentru al-tele forma de acusativ. Pe de altil parte, textele nu cunosc formeca al *meta (cf. Gradaru, Artic., p. 80-81). Presenta lui -lu trebuedecl explicatil pornindu-se dele analogia cu numele terminate fa u(orna-lu, etc.).

PRONUMELE

FERSONALB . Forma normal d a pron.. de pers. 1-ii,la dativ sg., este mie; miia apare in texte serse dePetru tichiopul (1591 si 1593, AAR, 20 ist., 444; 447);astdzi forma aceasta este curentd in graiul moldovenesc(mied-amplificativul a, pornind dela constructii ca mieunuia>mia

Forma de dativ i acusativ plural este nd (<n obisno s; S, ps. 79,6); ne este un fonetism analogic, re-

fAcut dupd le (pron. pers. 3) , ni (FL S, ps. 79, 6)provine din ne, prin inchiderea timbrului lui [e] neac-centuat. Pe de altd parte, influenta analogicd a luind asupra lui le explicd fonetismul l (TM, 230, 230).

In sec. al XVI-lea, ins (m.), Insá (f.) apar i isolati,au numai in leaturi cu intr'(insul), printr'(insul), caIn limba de astizi tu esti insu impdratul mieu (S, CP,ps. 43,5), inveildtura ta insd ne invatei (S, ps. 17,36).

Ins apare foarte des in. compunere cu prep. cdtrd,cu, de, mire, pre §i spre : cdtr'dnsu, cuninsu (TM,191,155), cunusul (CAmpulung, Bucovina, 1595, LB, 48,14),cu nusii (TM, 228, 226), Cu nusa, cu nusul (CT, loan12; 39; CC,, p. 96,5), iar in textele rotacisante curusul(CV, 2, 3-4 ; S, ps. 17,24), etc., dinsu (di+su),pres, sprensu.

RETLExrvs. Pe liingd insusi-insäsi, siesi sau sinesi,cun.oscute i astdzi, mai apar la Coresi si alte compuse,Cu reflexivul -si: eisk (CP, ps. 83,4), lies!, (CP2, ps. 79,16, 18), luish (CP, ps. 40,7, etc.), lorusk (CP, ps. 63,6).

Despre pronumele personale de reverentd domnia ta,domnia voastra, etc., vezi mai sus, P. 82.

PoBEsrvu. Asupra lui miu, v. mai sus, p. 53.Sdi apare in compositie cu pron. reflexiv -si: ai sdisi

(CV, 26,2).DRMONSTRATIVE. Formele masc. (a)C'estu, (a,Zesta,

(a`Zcstui, pl. (a)Cesti, (a)éestg (destia), (a)eegora; fem.(a)egstd, (a)asta, (a)testera (destila), pl. aegs16, destora

www.dacoromanica.ro

MORFOLOGIA

sunt des intrebuintate. De asemenea masc. (a)ael, (a)Zela,etc., fem. (a,eé, cía, etc. La masc. plural gds:m ates-tatà forma normalà delta (=k ; S, ps. 73,2;CP, CP2, ps. 19,8; PO, Gen. 10,14); forma de astAzi,aceqtia, e format5 din pl. (a,eeqi-Fa. La genit.-dativfem. sunt atestate forme ca (a)eqteia, (aAtita, (a)Zjei,(a)ieita; cee!ei este o formi-i analogic5, refkutil dupilpluralul (ale.

In textele provenind din Moldova, gsäsim formelemasc. aest, (a)isla, ästa, pl. ae§té, 41i, fem. (a)tasta:esté" (Câmpulung, Bucovina, incep. sec. al XVII-lea,LB, 53,30), iasta (id., LB, 56,3,7, n-1 13), ae.qi (ib., LB,60,8); asta (M-rea Slatina, incep. sec. al XVII-lea,LB, 66,10); aest (Lucavet, Bucovina, incep. sec. alXVII-lea, LB, 67, 10, n-1 25), e§te (Suceava, 1601, LB,70,15).

Alaltu (<61-Fall, cu trecerea lui [ä] la [a] sub in-fluenta asimilatoare a lui [a] urmAtor) este curent intextele din sec. al XVI-lea : alaltu (CV, 48, 8, etc.),&an (S,V, CP, ps. 143, 13; CP2, ps. 59,10; 86, 4),&alit (Tara Rom., 1600, AAR, 20 ist., 457,7; Beletii,Mu§cel, ca. 1600, CB, I, 101,16).

RELATIVE. Aläturi de care, apare §i forma articu-lat'd carele, fem. care, carg; formele de plural masculinstint caret (<care±i; CC2, p. 204, 35; 205,1; TaraRom., 1600, AAR, 20 ist., 457, 12; 458, 16; 1602, CB,I, 116,8), cari, carii, forme curente in H §i CP2 (ps.70, 13; 21,24, etc.), (fem.) carile (CV, 40, 1; 166, 2).

NEROTARTIE. Forma de genit.-dativ sg. a lui altaeste &Ilia (H, ps. 47,14).

Actitare (cf. alb. aked-alare) apare sub forma acatare(Tara Rom., 1600, AAR, 20 ist., 473,1).

Pe lângil Zinqi fiecare" (S, CP, ps. 11, 3), gen.-dat. cuiqi (H,S,CP, ps. 61, 13), gi-isim in CV un. com-pus : Zi+rescu(qi) fiecare" (22, 7-8; 29,6; 32,5; 112,9-10), linescu (Ap. I, pl. 4). Forma aceasta pare a ficompusd din ine§i±cu, dei presenta lui [s] face di-ficultate.

Oarecare(le) (CV, 68,11), °ante (CV,10, 13-14, etc.),vare,ae oarecare" (cf. alb. vale, TM, 228, 225; CM,267, 4-5), yore cze (T, 150, 2).

Ne5li+re cineva, un oarecare" (CV, 94,12, etc.).

www.dacoromanica.ro

VERBIJ1. 97

(Masc.) neVcit putin" (CP, ps. 8,6, etc.), ni§kil (S,ps. 8,6, etc.), pl. neqkiti (niqkili), (fem.) negfilei (n4kilef"),pl. ne§kite (nigate).

VERBUL

ConjugAri

Verbele urmátoare pástreazá forma primitivà de con-jugare, pe cAnd in limba actualá au trecut la alte con-jugári : a adevara (si a adeveri), a adinca, a adauge, aPilara, a lerica, a gata, a impaenjena (si a impaenjeni),a impietra (i a Impietri), a inv'éVe (si a inveqii), aragi, a raminea, a scuipi, a tel'éea, a final, a vie (si ainvie), a scrie (i a scria).

Unele verbe, transitive sau intran.sitive in limba deastázi, sunt reflexive in sec. al XVI-lea : a se cuteza,a se de§tinge (si a de#inge), a se flaminzi, a se inseta, ase luneca, a se a se putredi, a se raposa, a se tre-mura, a se turba.

Câteodatá, fenomenal acesta e datorit influentei for-mei slave corespunzátoare sau faptului cà forma e im-prumutatá slavei : a se domni (vticariti se), a se glumi(glumiti se), a se aura (kleti se), a se tagadui (oh6gtatise), a se imparafi (vilcariti se), a se indemna (potilAtatise), a se !mala (pouèiti se), a se posti (postiti se).

Alte verbe, reflexive in limba de astázi, sunt futre-buintate in sec. al XVI-lea i ca intransitive : a atinge§i a se atine, a ivi §i a se ivi, a intrista, a kinui, a naVe(si a se na§te), a ruga (i a se ruga), a scula (i a se &lila),a sui (si a se sui), a veqtedzi.

Snfixele -ez *i -ese

Unele verbe care se conjugá astázi cu -ez, apar n'irásufix in sec. al XVI-lea : lereeta : eeiZeti (id. pr. 2 sg.,S, CP, ps. 8,5), se téreete (subj. pr. 3 sg., CV, 116,2).sei-i lereetam (subj. pr. 1 pl., CC,, p. 43, 7), 1141.111a :se inIril+re (subj. pr. 3 sg., CV, 148, 7), lucra : sa lucre(subj. pr. 3 sg., PO, Gen. 2,15), raposa: ramales (S,ps. 5,9), rapausa (3 pl., CV, 11.0, 12), sZleta safpla

Al. Rosetti.Limba rornini in secolul al XVIlea. 7

www.dacoromanica.ro

98 MORFOLOGTA

(id. pr. 3 pl., S, CP, ps. 63, 6), scurta : se nu scurte-se (subj. pr. 3 sg., CV, 153,1), veghia : veghii (id. pr. 2sg., S, CP, ps. 18, 14), se vèghie (subj. pr. 3 pl., CV,31,9).

Alte verbe apar cu §i fArà sufixul -ez : invrztoase siinorstosa(d)zti (S, ps. 36,17; 67, 29), inderipta si hide-reptg(d)zei (H, ps. 72,13; V, ps. 138,24).

Ftir5. sufixul -esc sunt construite verbele urnatoare :a conteni : cuntiri-te (imper. 2 sg., S, ps. 36,11), a luci :lule (id. pr. 3 sg., V, ps. 84,12; S, CP, ps. 96, 11), astraluci : straluZe (ind. pr. 3 sg., CV, 111,8), a räpirape (id. pr. 3 sg. §i pl., S, ps. 21, 14; CV, 49,3), särape (subj. pr. 3 sg. *i pl., CP, ps. 49, 22; 108, 11), aomori : omorgste (id. pr. 3 sg., S, CP, cânt. 3,6).

Formele de conjug a re

1. PREzENTur, ibmicenvirm si susJoNcrivirma. Conj . 1-a.Pe lâng'A adtipi (id. pr. 2 sg.), apare §i adapi (S, ps.79,6) : [à] a fost introdus prin analogie, dela formelein care [à] era ethnologic (adelpeim, adeipat).

Dela a rebda, formele normale ale ind. present sunteu rebdu, tu rebdzi, el radii; dela a mina : eu min (mtiru,1 sa., S, ps. 17,38).

Conj. a 2-a. Ind. pr. dela a se sptiria : mä spar, tespari, se spare. Dela a putea, de relevat eu poI(i)u (1sg., S, ps. 25,1 ; TB, 356, 63; Cod. T, 207, 57 v. ; 309, 22v.); fonetismul acesta se explic6 prin intrebuintareaf ormei inversate : poi eu, cu [t]>.[C] din causa lui godurniAtor.

Conj. a 3-a. Verbele terminate in -de fac pr. indica-tivului §i subjonctivului in -(d)zu, dupä.' analogia ver-belor In care -(d)zu este etimologic (rtispun(d)zu, se(d)zu,etc.) : aprin(d)zu, ca(d)zu, deski(d)zu, inki(d)zu, intin(d)zu,piltrun(d)zu, vän(d)zu (.96 vdndzu, subj. pr. 1 sg., Dr5-gu§eni, Vaslui, 1586, SI, X, 10). Aci -(d)zu nu avearatiuni fonetice, de oarece credo sau vend o, de ex.,sunt representati in mod normal prin cred, vind.

DupA analogia lui scot (<exc uti o), s'a refa'cut un&emit (id. pr. 1 sg., CV, 43,2).

Eu destingu este forma cea mai des intrebuintatà ;

www.dacoromanica.ro

VERBUL 99

ei dotindu (id. pr. 3 pl.) apare, in S, pe Vinga. doting(S, ps. 113, 25; deVing, V, CP, ps. 113, 25); introdu-cerea lui -g se explica prin analogie : deVins-strins(part. tr.)>destinge, ca stringe; in schim,b, a inZinde(<i ncender e) nu apare decal: cu -d.

Acelasi proces analogic s'a exercitat i asupra luia ue-ide: ueigu (id. pr. 1 sg., S, V, CP, cant. 2, 39).

A vine'e apare cu fonetismul normal : eu väncu, (H,ps. 138, 6), tu venIi, el venZe (H, ps. 102, 19; S, ps. 9,31); forma cu apare rareori (el vinge, CP, ps. 9, 31).

Puriu (1 sg.), pu/te (3 sg.), spwie sunt for-matiuni analogice, dupa fifiu, viuiu, in care [A] este eti-mologic (<t e ne o, veni o) : puntu (S, ps. 12, 2; puiu,CV, 143,13), se punte (subj. pr. 3 sg., S, ps. 112, 8),spuntu (S, ps. 2,7), spo+tu (H, ps. 2,7), sti spuntu (subj.pr. 1 sg., PO, Ex. 10,2), se spur-de (subj. pr. 3 sg., S,ps. 29,10).

Conj. a 4-a. Form,ele asteptate au(d)zu, inghifu (id.si subj. pr. 1 sg.<a u dio, inglutti o), etc., suntcurente in sec. al XVI-lea ; audzu (S, ps. 84,9), seaudzu (S, ps. 25,7).

&du (id. pr. 1 sg.) este forma etimologica (<5 a 1 i o) :rnd satu (TM, 46,4); tu sai (2 sg.) este o forma refacuta(WO analogia pers. 1 sg. (san< s ali s).

Cu un fonetism normal apar mortu (id. pr. 1 sg.<*m o-r i o, moru, S, ps. 117,17; se mortu, subj. pr. 1 sg., CV,28, 3); Zen/ (id. pr. 1 sg., FI, S, 118,33), Zeindu (part.pr., H, ps. 36,25; CV, 91, 6-7), se pae (subj. pr. 3 sg.,CV, 110, 13); pie (=piaie, imper. 3 pl., H, ps. 82,18),pieindu (part. tr., H, ps. 48, 11), sunt formatiuni ana-logice, refacute dupa sa'iu deci : eu pietu,ca eu sail); Zulu (id. pr. 1 sg.) apare in CP (ps. 118,33, 145), iar &Hindu in S (ps. 37,13) si CP2 (ps. 36,25).

li (id. pr. 3 sg.) este forma normala (<s e i t, S,ps. 1,6; TM, 121, 233; tie, CP, ps. 1,6).

Manta (id. pr. 1 sg., ps. 88, 36), mant (3 pl., FI,CP, ps. 65, 3) sunt formele asteptate (v. mai sus, p. 45).

Verbele de conj. a 2-a, a 3-a si a 4-a care fac pers.1 sg. in -(d)z, -f, fac pers. 3 pl. in -d, -t : §ed, prindu, aud,etc. Formatiunile acestea sunt analogice, pornindu-sedela formele in care -d este ethnologic : aprindu< a pr e-h endun t, cad< c a du nt, etc.

www.dacoromanica.ro

100 moRFoLOGIA

2. IMPERFEtauL INDICATIVULta. 1. In textele rotacisanteIn Cod. T (gráita, 213, 69 v.), pers. 1 sg. a imper-fectului indicativului apare in mod normal fArsa' -m:era, (tied, lmbla, pleca, etc. In Coresi pleca (CP, ps.34,13), era (CT, Mt. 106), qedé, Intidfa (CT, Mt. 108) §iPO (era, di, Gen. 38,23; 40,16), formele PcirA -m suntrare ; ele sunt intrebuintate í in zilele noastre, inN.-Ardealului i in Maramurq.

G. Weigand, TV Jb., VI, p. 37, Papahagi, Maramureq, p.Candrea, Oaq, p. 53.

Terminatiunea pers. 3 pl. este -a (nu -au, ca astilzi) :avë (H, ps. 39,13; CV, 70, 3), ceidé (H, ps. 71,9), MU(S, CP2, ps. 100,3), etc.

La conj. a 4-a, terminatiunea este -ja: el audzita(3 sg., S, ps. 98,6); verbele terminate in -ri fac imper-fectul in -i(i)a: se peiriA se certa" (3 sg., CV, 2,9),urdía (CP, ps. 43,11; ureda, V, ps. 82,3; unía, S, ps.119,7), etc.

0 formä perifrastic6, com,pusä din imperfectulverbului a fi+part. pr. a/ verbului de conjugat aparein CV: ca era margändu; insumi era stándu; era caoile ráraindu (38, 9-10; 42, 10-11; 150, 10-11).

PERFECIIIL SIMPLII. Conj. 1: -aru, -a.q, -6, -am, -al, -or&

Asupra presentei timbrului [a] la pers. 3 sg. i 1 pl. (Mudd, laudám),v. A. Procopovici. Din morfologia i sintaza verbului romclnesc, RP,II, p. 18 urm.

Conj. a 2-a : -utu, -uqi, -u, -um, -ut, -cud.Conj. a 3-a : -seqi, -se, -sem, -set, -será. Formele

de perfect ale verbului a Mre sunt urmAtoarele : Zerqitu(1 sg., S, ps. 33,5), ler§ui (H, CP, ps. 33,5), Zer§itu (2pl., CV, 131, 13), ler§ircl (3 pl., CV, 140, 9), lerurd (CP,CP2, ps. 34,4), Zerp (3 sg., CT, Marcu 69, Luca 4);cf. m'au Zer§it, au C'erOut (pf. cp. 3 pl., Bistrita, 1600,LB, 52,8,9). Formele acestea se explicà pornind delapart. tr. *Ze§it, devenit ZerOt sub influenta lui tire;de aci, eer§ilu (pf. 1 sg.), etc. ; Zerulu (Coresi) e o form5ref5cut6 dup5 analogia verbelor de conj. a 2-a : Ieri

(imperf.), deci &rut, ca tácui, etc. C,erui resultAdin contaminarea lui è'er§ifu cu Ierutu.

Cl. Candrea-Densusianu, Dic. eiim. al limbei ron., n-1 317.

www.dacoromanica.ro

VERBUL /01

Cateva verbe reproduc cu fidelitate conjugarea la-tinä : dedtu, de& (H, ps. 7,5; PO, Gen. 16, 5; 40, 11;dedu, TM, 45, 2; TB, 362, 69; dedl, CC!, P. 1, 18), dedesi(S, ps. 143,10; CT, Luca 79), d'éde (S, ps. 13,7; CV,135,10; CT, Mt. 64; PO, Gen. 14,10; dede T, 162, 9),didet (CT, Mt. 106), déderei (S, ps. 68, 22; CV, 56,5;PO, Gen. 19, 33); feeiu (S, ps. 50,6; CV, 69, 10; CC2,p. 130, 8; Nu, TM, 45, 3; TB, 362, 69), felesi (S, ps.98, 4; S, CP, ps. 38, 10), gee (S, ps. 7, 14; CV, 14,5;GT, Mt. 2; PO, Gen. 5,1), A-ecru (S, CP, ps. 107, 14),fact (TM, 45,3), Weal' (S, ps. 9, 16; CV, 49, 11; CT,Mt. 80). Forma analogicä facui apare o singurà clanIn H (ps. 88, 48), pe längA cea normalli ; Neu (3 sg.,TB, 285, 115; PO, Gen.1,1).

Ven(r)tu (H, S, ps. 68,3; CV, 18,11), ven(r)i§i, ven(r)e(S, ps. 50, titlu; CV, 3,2; vine, CP, id.; vene, TM, 149,185) si vin(r)e (vine, TB,284,114 ; 289,120; CT, Mt.86; PO, Gen. 14,13), vefremu (CV, 15,6), vi+remu (CV,17,3), ven(r)et, ven(r)erii (S, ps. 43,18; CV, 86,12) sivinerii (CP, ps. 43,18; CT, Mt. 3; PO, Gen. 19, 4).Pe längä aceste forme, gäsim si forme analogice ven-rirei (H, ps. 104, 34), venirei (S, ps. 104, 34), verimu(CV, 26, 8, etc.). Forma aceasta, dimpreunil cu celedela pers. 1 si 3 sg., se confundä Cu formele dela indi-cativul present.

A. Procopovici, Din morlologia qi siniaxa verbului romtinesc. AorislulIn ramp' cu celelatie iimpuri si moduri, RF, II, p. 148.

4. PERRELL uL corms (auxiliarul a avea participiultrecut). In traducerile rotacisante, pers. 3 sg. a auxi-liarului apare sub forma au: au lapiu (H, ps. 65, 16;CV, 29, 6-7, etc.), f apt- au (S, CP, ps. 102,10), au fost(u) (H,ps. 17,19, etc. ; CV, 74, 3, etc.). Forma analogicä aifilcut apare si ea in H (ps. 87, 11) si V (ps. 138, 15).

Aceeasi intrebuintare a lui au, pe läng5 a, la pers.3 sg., o Osim i In textele netraduse

Säliste (Maramures), 1593, au trecul, au fost (LB,5,7). Bistrita (Näsilud), 1600, au bätut, au lersit,

dar m'a prinsu (LB, 52, 4,8, 10-11). Campulung (Bu-covina), 1595, 1-au prinsu, au los/u, dar a marsu LB,

12, 17, 16). Suceava, 1595, a fostu (3 pl.) si au fostu

www.dacoromanica.ro

102 toitroLOGIA

(3 sg., LB, 49, 8, 14). Brilhgsesti (Tecuei), 1577, au °sill(CB, I, 26, 3). Câmpulung (Muscel), 1521, si-u dus, auvenit, mé-u spus, au vetzut, si-u prinsz, si-11 dat (N);desti (Muscel) 1583-1585, au faptu, au luatu, au datu,au metritatu (CB, I, 39). Tg. Jiu, 1591, au pretutindeni(CB, I, 56-58). Galati, 1571, au dat (CB,I,19,11).

Grafiile au mersz (Tg.Jiu, 1591, CB, 1, 56, 1), su prins% (Cam-pulung, Mu§cel, 1521, N), trebuesc interpretate ca au mers, s'au prins.

5. MAI-MULT-CA-PERFECIIIL. Traducerile rotacisante cunoscforma perifrastic5 (perf. eompus sau mai-m.ult-ca-pf.al verbului a fi participiul trecut al verbului deconjugat, acordat sau nu cu subiectul) : infelgse c'dRimlianu taste §i ca era elu vadzutu (CV, 45, 8), postulera amu ve+ritu (CV, 85, 7), dzise ceiträ solie Ze era mer§i(CV, 83, 13), era vtidzufi (CV, 33, 4-5), fusesat vadzut 3)sg., TB, 287, 118, 119), unii.... de departe era venifi (CT,Marcu 32), muerile, Ze era venite (CT, Luca 111), rcis-punderea amu luald era Simeon (=Simeon luase ras-punderea, CC2, p. 517, 25-26), nu era infelesk ueenieiilui (CC/, 376), ceindk vtidzu Li cumz cei era steltuldnaVerg (PO, Gen. 30, 9), pänd nu se era culcafi, vinerdbetrbafii (Gen. 19,4).

Forma perifrasticà (participiul trecut al verbului deconjugat, acordat cu subiectul), apare in CC2 : noifostz murifi (p. 199, 22-23), pufinie Tàtari au fostu venifi(incep. sec. al XVII-lea, Câmpulung, LB, 60, 5-6).

Forma cu -se apare in textele urmAtoare :(1 pl., TM, 227, 223), fusel (2 pl., CT, Luca, 108), in-visése, mersése (3 sg., CC2, p. 102, 27; 104,1), leruselk(2 pl., PO, Ex. 12,32), grdiset (PO, Gen. 43, 29), dedése(3 sg., PO, Ex. 36,2), szkriasse (=scriase, 3 sg.,<ascria, T, 150, 8) .

Adusesetu din CV (12, 8-9) este, de sigur, o eroare a copistului, carea scris de 2 ori pe -se- (aduse sfar§e§te randul, iar setu incepe ranch!'urmator).

6. VilToRIIL. 1. Formele simple de viitor sunt construitecu auxiliarul a vread-infinitivul scurt al verbului deeonjugat votu venri (H, ps. 41, 3), vrem trimite (Um-pulung, Bucovina, 1595, LB, 48,9), etc., sau din au-

www.dacoromanica.ro

VERBUL 103

xiliarul a vread-subjonctivul verbului de conjugat : vase &la ja (TB, 285, 114). In T apare constructia cuinfinitivul lung : ne uom engrupare (=ingropa, 146, 11).De obicei, formele auxiliarului sunt postpuse verbuluiveri-voiu (S, ps. 41,3), avg-vrem (M-rea Nloldovita,1592, LB, 46, 23), ceinta-vrem (CP, ps. 136, 5), aqtepta-ore= (CC2, p. 521, 28-29), lua-verk (Po, Gen. 4,7).

2. Afarä de aceastá formä de viitor, mai gäsim oformä perifrastieä.", compusä. din viitorul verbului afi-l-participiul present al verbului de conjugat : yetihi imbleindu, veti fi socotindu (L, CB, I, 6, 1, 2), si o adoua formä, compusä din pr. indicativului al verbuluia avea+infinitivul scurt al verbului de conjugat : eumai mull am a sluji (Câmpulung, Bucovina, incep. sec. alXVII-lea, LB, 57, 12), noi mai multa avem a sluje (M-reaMoldovita, 1595-1622, LB, 71, 22 - 23), n'arn a te Visa(TB, 290, 122, 123), n'are aela a yea luminei (Cod. T,206, 55 r.), are a se insetqa (CC2, p.66, 18-19), are aajula (CC2, p. 231, 26), etc.

In Cod.M gäsim o constructie aldituitä din viitorulverbului a vrea-Finfinitivul scurt : va vré a fi pie pei-meintu (229,139 v.).

7. coNDITIonum, PRESENT. 1. Forma simplä reproduceperfectul subjonctivului latin.. Conj. 1-a : (intr)-are,-ari,-are, -arem, -arel, -are. Conj. a 2-a : (telc)-ure, etc. Conj.a 3-a : (zis)-ere, etc. Conj. a 4-a : (auz)-ire, etc. Ian a-teva exemple : 1 sg. ; se intrare (V, ps. 131, 3); 2 sg.(-ari §i, uneori, -are): se feeri (CV, 119,1), se ascultare(S, ps. 80, 9), se aiseri (V, ps. 138, 19), sil nu ascultare(TM, 153, 191); 3 sg. : se zidire (S, ps. 126,1), sil terupsere TM, 122, 236), se" te ascultare (CT, Mt. 75) s4jure (PO, Gen. 28,20); 1 pl. : se reidicarem (S, ps. 43, 21),se viseremu (CV, 130, 13), se d'éderemu (TM, 124, 241),sil custarem (Po, Gen. 18,10); 2 pl. : se #udecaretps. 57, 2), se plecaret (S, V, ps. 130, 2), se kinuiretu(CV, 154, 9-10), se nu ascullarel (TM, 48,7); 3 pl. : seusare (FI, S, ps. 88, 31), se avure (CV, 120, 5), sei nujure (Po, Gen. 30, 33).

In S, pe /ângd formele de pers. 1 terminate in -are,apar si forme terminate in -aru : se intraru (ps. 131,3), se aderu (ps. 131, 4), se suiru (ps. 138, 8); acesteforme corespund cu formele de perfect al subjonctivu-

www.dacoromanica.ro

104 MORPOLOUIA

lui latin, care se confundase cu viitorul in.dicativului(intraverim, dederim, etc.).

Cf. GAlwa, V, p. 76. 83-84.

2. Forma perifrasticà e compusä" din auxiliarul aavea+infinitivul scurt al verbului de conjugat : asuda (H, ps. 131, 4), op lace (S, ps. 7, 4), ars infra (CV,116, 8-9), ars deskide (TM, 150, 186), aq presi (Bis-.trita, IFäsàud, 1600, LB, 52, 19), are hi (Câmpulung,Bucovina, 1604-1618, LB, 73, 4).

CAnd forma e inversatA, atunci se intrebuintea,zàinfinitivul lung : firg-si (CV, 1,2), etc.

8. omeaTioNaLui, TpaccuT. 1. 0 formA este coxnpusä dinimperfectul verbului a urea +infinitivul verbului de con-jugat : se vri fi (S, V, ps. 123,1), se vrj asculta (CP, ps.80 14), vi-è, fi (CP, ps. 123,1; CC2, p. 242, 34); acesteelemente pot fi inversate : peri-va (S, ps. 118, 92),trudi-sik-vm (V, ps. 126, 1), scula-se-vri (CP, ps.123, 2).

A doua formil este alcRuit6 din perf. compus alverbului a vread-infinitivul verbului de conjugat ; ele-mentele acestea pot fi inversate : au vrut ji (H, ps.123,1), n'au vrutu spre#i&(CV,82,12), inghili-ni-u vrut(H, ps. 123, 3), ali vrulk vie, n'afi vrulk pdrdsi (TM,230, 229), am k vrutk peri (TB, 229, 228; Cod. T, 225,104 r.), sé,-u vrut fi (Cod. T, 225, 104 v.), n'am vrut fi(MM, 302, 2 v.), au vrut pohti (Tara Rom., 1600, AAR,20 ist., 486), amk vrufk fi fiind (CT, Mt. 96), amk vruthput.% (PO, Gen. 43, 7).

A treia formA, usitat5. §i astlzi in limba comunti,este compusA din conditionalul pr. al verbului a fi+participiul trecut al verbului respectiv : periik ask fi(H, o singurA datà, ps. 118, 92), s'ark fi greiit (Tara Rom.,1600, AAR, 20 ist., 473, 5); forma inversat6, cu in,fi-nitivul lung, apare in CV: fia-si ascultändu (1, 2-3).

9. IMPERATIV171,. 1. Pers. 2 sg. a verbelor de conj. a4-a apare in exemple ca audzi-me (S, ps. 12, 4; H, ps.142,1), cuntiri-te (S, ps. 36, 8), adu (CT, Marcu, 6;PO, Gen. 27, 4), vd (PO, Ex. 2,8; 3, 16).

2. Imperativul negativ. Pers. a 2-a pl. se termin6in -ITO: nu firefi (S, ps. 31, 9), nu vd timerefi (CV, 154,11-12), nu vet asemdrareti (TM, 120, 233), nu ldsarefi

www.dacoromanica.ro

VBRBUL 105

(Cod. T, 209, 49 v.), nu avgreli (CT, Marcu 60), nu mlintristareti (PO, Gen. 43, 23).

Forma aceasta reproduce mal de graba o forma latina de plural(non d I cer et I s), refAcuta dupii analogla formei de singular (n o nd icer e), dead imperfectul subjonctivului latin (0v. Densusianu).

O aln forni1 e com.pusà din subjonctivul pr. al ver-bului a avea+infinitivul lung sau scurt al verbului deconjugat : nime sa n'aiba a bantui (Suceava, 1600,LB, 51, 7), sa n'aiba a luarea (Tara Rom., 1600, AAR,20 ist., 484, 11).

nisnurivuL. 1. Idinitivul scurt este intrebuintatin formele compuse inversate (v. mai sus, P. 103);isolat, apare precedat de prep. de : de-<a>-i ingru-parè (H, ps. 78, 3), a fife., d nurnarari (Po, Gen. 41, 49).

2. Infinitivul scurt e intrebuintat uneori Mt% a:ee infelige ;i §ti domnul §i ¡ale gudefu (V, cant. 3,10),n'am ca pul unde-mi inkina (TB, 286, 116).

FARTLantrx. TRECOT. Ardturi de Invins, forma deasnzi, gilsim pe invancut (CP., ps. 9, 31); infelegut(CC., p. 264, 3) e format dupà analogia lui priceput.&Lauri de facut, Wisim pe fapt : fapte (H, S, V, ps. 110,8), faptu né-u (CC., p. 118, 31), au faptk (Po, Ex. 32,31) ; lntorgi (part. tr. dela intoade) apare in S si CP(ps. 17, 27).

Formele earaeteristiee ale unor verbe

Avea. Ind. pr. noi avam (1 pl.), fonetism asteptat,cu [e] >[a] sub influenta oclusivei labiale precedente

urmgtoare ; pAstrarea timbrului [e], In avefi (2 pl.),a fost provocan de [i] din silaba urmiltoare (v. maisus, p. 32). Subj. pr. : se aibu (TB, 356, 63; sec' aibk,CT, Mt. 79), aibi, aiba. Formele de plural avem, avefisunt refkute dupà analogia formelor de indicativ pr. ;ne-am fi asteptat, inteadevilr, la *aeam, *aeafi : subinfluenta part. tr. avut, s'au refkut *aveam §i *avea(i,care au fost atrase de avem, aveli, dela ind. pr. Cond.pr. Pentru pers. 3 sg. gàsim atestate formele urmà"-toare : arm, In textele rotacisante (al fi, H, ps. 72, 11;CV, 130, 12), ara (sira aprinde, TB, 330, 44, 45), arm si

www.dacoromanica.ro

106 MORFOLOGIA

arx (TB, 330, 45), cus fi (CT, Mt. 108), arA; (muri, PO,Gen. 44, 22). Part. pr. : aibandu (CV, 54, 4; CT, Mt. 2).

Goad. Pf. sp. 3 sg. : coapse; 3 pl. : coapse(rii) (Po,Gen. 19, 3; 40,10).

FaI.e. Pf. sp. (v. mai sus, p. 101). M.-m.-ca-pf. : Opse(3 sg., TB, 284, 113).

Fi. Ind. pr. 1 sg. : säntu (S, ps. 34,3; CV, 28, 4),sämtu (in enclisil -su §i -s : H, S, CP, ps. 21, 7). Formanormalà este su (<su m) ; Ant e refäcut dupä analogiapers. 3 pl.; oti este refticut dupä analogia lui este (3sg. ; cf. e§te, V, ps. 85, 5, etc.), este (3 sg. ; e, i, v.p. 83), sem (1 pl. <simus), sefi (2 pl.<sitis; cf.sifi, Ap. I, P. 2), sänt, sämt (3 pl.<s i n t), su (in en-clisä H, ps. 11, 7; CV, 9, 1). Seintema (CP, CP2, ps.43, 22; CP2, ps. 102,14), stinteli sunt forme refAcute dupäanalogia pers. 3 pl. sänt. Im.perf. ind. : era (1 sg.); fo-netismul asteptat ar fi fost [yard]; era se explicä prinmutarea accentului pe finalä.

Selz din PO (Gen. 20, 4) 1. 1. de sett e o formatiune analogic5, dupiadd, stitet, ziset, In care conservarea lui [1] e

(<1.r e). Ind. pr. : imu (1 pl., S, cant. 7,41). Viitorvofu i (1 sg., H, ps. 85,11; 138, 7; 142, 8), i-vorz (3 pl.,H, ps. 80,13; 83,8).

imbla. 'raper. Forma scurtatä. !Amu (1 pl.) apareIn TM (190, 154, 155) si in TB (322, 38, etc. ; 451, 75).

infer*. Pf. sp. : infelegu (3 sg., CT, Mt. 46; loan13). Pf. cp. : amk infelegut (1 pl., CC2, p. 62, 28). Part.tr. : infelegut (CC2, p. 264, 3).

La a späla". Ind. pr. : lau (1 sg., S, ps. 6,7; H, ps.25, 6), lä (3 sg., ps. 57, 11). Pf. sp. : läuiu (1 sg., S, CP,ps. 25,6), läu (3 sg., PO, Gen. 41, 14). Viit. : la-me-veri(S, CP, ps. 50, 9), la-va (3 sg., H, ps. 57, 11; PO, Gen.49, 11). 'raper. : me lä (S, ps. 50, 4), lti-mA (H, ps. 50,4).

Vie. Ind. pr. : viu (1 sg., S, cant. 2, 40; CV, 46, 4),vii (2 sg., H, CP, ps. 36, 27; S, ps. 21, 4), vie (3 sg.,S, ps. 88, 49), ',fern, viefi (1, 2 pl., H, ps. 48, 2; S, cant.5,9; CV, 142, 10), viu (3 pl., H, ps. 55, 14; S, ps. 23,1; CV, 58, 7). Pf. sp. : viqu (1 sg., CV, 74, 8), vise (3sg., H, ps. 118, 50). Pf. cp. : am visk (TM, 229, 227),ai vis (TB, 423, 27), au visu (TB, 340, 54). Cond. pr.se viserem (1 pl., Ap. I, pl. 4).

www.dacoromanica.ro

VERBUL 107

Vrea. Ind. pr.: volu (1 sg., S, ps. 140, 10), veri (2 sg.,H, ps. 5,5; CI, 8, 13), va (3 sg., S, ps. 5,5,<*voare,cu oa>a), vrem(u) (1 pl., H, S, ps. 78, 8, CV, 50,9 ;v olemus>*vurem>vrem), vem (H, ps. 2,3; TM, 147,182; vrem>vem prin disimilare totalL in legauritactice, cind initiala cuvintuIui urmätor era [r] : vremruga>vem ruga), Om (Cod. T, 192, 2 v. ; CC2, p.224, 34, 35), vom (Cod. T, 198, 23 v., cu [11]>[o]sub influenta oclusivei labiale precedente si urrnRoare),vrefi (2 pl., H, ps. 33, 6; CV, 116, 13), yeti (S, CP2, ps.3, 12; Tara Rom., 1600, AAR, 20 ist., 476 a; disparitialui [r] se explicä ca in vem, v. mai sus), voru (3 pl., S,67, 31). Part. pr. : vruindu (S, ps. 39, 15; CV, 10, 5-6).

Cu privire la actiunea oclusivei labiale asupra vocalei precedente,v. A. Graur, I et V en latin, Paris, 1929, p. 76. Pentru S. Puscariu(Dacoromania, VI, p. 387-393), va §i aim sunt pur i simplu persoa-nele 3 si 4 din indicativul pr. al verbului vadere, patrunse ca formecompletive, In sistemul de conjugare al luí vette".

ADVERBUL 51 LOCUTIUNILE ADVERBIALE

KW (V, ps. 136, 1), aria (CP, ps. 132, 14), aie (S,ps. 132, 14; CV, 14, 5) acolo, ad", allot. (CV, 33,12)indat5.", ai (H, ps. 132, 14; TM, 125, 244; CM,258,16; CC2, p. 80, 13), alga (CV, 57,11) aci", de alid(CP, ps. 38, 14), Alfa (CPr., Act., 19, 26) de aci".

Ali (<eccum hi c)+a>alita ; -[e] din ale, este nor-mal; dale (< eccum hicce); èii (TB, 291,125),ile aci" (de 11 ori, M-rea Galata, Iasi, 1588, CB, I,

192 urm.), cu disparitia lui in legäturi sintactice ;alie0 (<alie+0 particulà" intäritoare).

Acum (CP2, ps. 19,7), acmu (<eccu in m o d o, S, ps.19, 7; S, ps. 16,11 ; CV, 19, 11), amu dar, cci, asadar, ian, acum, indatr (<a d modo, S, ps. 7,5; CV,130, 4), akmussu (--_-=acmu<acmu+-§i,ritoare, T, 148, 1).

Adoarel dupA aceea" (CPr., luda, 5).Atave pe fatri, evident" (<v. si. jav6, S, ps. 49,

3; CV, 37, 9).Ainte inainte" (<a bant e, S, ps. 22, 5; CV, 15, 2),In compositie cu din, in, mai : dinainte, inainte, mainte.Alegd ndu gall de" (V, cânt. 3,2).

www.dacoromanica.ro

108 uoRyoLowA

Aora câteodatà, uneori" (<a d hor a m, GB, 734,20, 8 a; CC2; p. 243, 31).

Astard astä* searsá" (<asta seard, PO, Ex. 16,6).Aqa (< a+ s Ic, H,S, ps.1,4 ; CV,7,1), aqiaqi, cqeqi chiar

atunci, indatA, Cu destivársire" (< asi <e c c um si c,-Fsi, particulá de intárire, H, ps. 34,19; 108, 3), a§io.numaideck" (PO, Gen. 17,3), a0# indatr (H, ps.30,7), aqijderta, alljderi (<a5i-Fs.[tako]idere, H, CP2,ps. 67,7).

Ba nu" (CV, 80,10; M-rea Moldovita, 1592, LB,46,23).

Cdtelin cu incetur (<edte-Flin Inca")(CV, 84,10), cdtiliru (TM, 190, 155), edtelin (Po, Ex.23, 30).

Ddneloard odatá, odinioarà" (< de una hor a, S,ps. 88, 36), ddriloard (S, ps. 61,12), divdoard (CV, 155, /1),dinioard (CP,61,12).

Debiu destul, belsug" (<ung. be, belsug" ; de+ *beu>debew>debiw, cu [ew] neaccentuat trecut la [iw]) §ibeiseidui debiu pä.trei la zori (CV, 16, 13-14: parid ladestulk, CPr., Act., 20, 11), lie pale intru poterA ta qiIn debiu in stlapu pdrefilor tdi (V, ps. 121, 7; S, ps. 16,12).

Dicky& adevár, adevArat" (<de -F adevdr, S, CP,ps. 58, 2; CV, 80, 12; TM, 52, 14).

luo uncle" (< u b > *ue>*ud>*uo ; [i]- se ex-plic5 prin foneticA sintactic5 de-Fuo>diuo ; H, ps.13,5; V, ps. 106,7; CV, 15,7; TM, 122, 236; TB, 290,123; CP, ps. 43,11; CT, Alt. 3; Cám,pulung, Muscel,1521, N; PO, Gen. 37,19 ; 38,21.

Inde cánd" (< u n d e, cu [u] neaccentuat >[1], CV,62,5).

Iunde uncle" (<iuo-Funde, T, 148, 4).Rind despre, In ceeace priveste pe" : seria. .birdului

de BistrA(d. de-i dau tAre de Hindu lu Ionaqck (Cam-pulung, Bucovina, incep. sec. al XVII-lea, LB, 54, 1-3) ;dau ,tire dumilor vostre de rindul a neqte jun (Suceava,1601, LB, 69, 4) ; ni-au lostu luatu. . de sd cd tdmu printurandulu unnuii figan (V16desti, Muscel, 1583-1585, CB,I, 39).

Mar dar" (< claru s) : cd qi alastd le inainte ne Astepusd astdzi evanghelie mai WI. ardtd-ne §i ne spue(CC2, p. 363,9).

www.dacoromanica.ro

VERBUL 109

Rutes iarAsi (< ?, S, V, ps. 82, 5; CV, 90, 14; TM,53,16).

Sensid ferice de" propus de Hasdeu (CB, II, 62, 40) e gre§it ; eti-mologia propusil de Giuglea (r ursu m, Dacorornania, 1, p. 250) nue satisfAcAtoare.

Tutindere pretutindenea" (<t o t +I n d e + sufixul-re, ca In dure; H, ps. 118, 132; CV, 33, 1-2).

Mai virtos mai cu seam'ä, mai ales" (H, S, ps. 118,103; CV, 72, 11; M-rea Moldovita, 1592, LB, 46,20).

PREPOSITIA

Mire inainte" (<a n t e ; inte+tntre (<1n t e r)>intre(S, ps. 5,10; CV, 6,12), In" (S, ps. 34, 18), spre, peste"(S, ps. 137, 2), la, lâng6" (S, ps. 140, 7),

Pre, prentru, prespre pe, peste", preste (v. mai sus,p. 77).

Suptu sub" (<s ubtu s), cu fonetismul asteptat(S, ps. 8,8; suph, H, ps. 65, 17; CV, 163, 7).

CONJUNCTIA

E iar" (<1at. et, S, ps. 2,6; CV, 1, 14; TM, 49,10; TB, 415; M-rea Moldovita, 1592, LB, 46, 24).

I §i" (<v.sl. i; H, ps. 2,2; S, ps. 15, 9; Câmpulung,Musca, 1521, N; Sàliste, Maramures, 1593, LB, 47,3, etc.).

Seva sau" (<s i+v olet; CV, 148, 1, 2), säva m5-car, fie" (TM, 53, 16).

INTERJECTIA

Ja: a intunereculk acesta stl rediZe (TB, 316, 34) ;iani (<ia+ni): tane (CV, 40, 12) ; /Mi sa grelimk (TM,101, 200) ; mine (CM, 275, 11) ; ni (<ung. ni uite")ni set faZem cdrdmide, ni set zidim, ni sd pogordmk (Po,Gen. 11, 3,4, 7 : venite).

www.dacoromanica.ro

SINTAXA

In studiul sintaxei, vom face deosebirea intre texteletraduse i textele netraduse. In textele traduse, deseori frasa româneaseä imitä frasa din originalul slavo-nesc sau unguresc. Singurele fapte de retinut sunt,prin urmare, abaterile dela modelul strein : asemAna'rile,chiar daca au 1111 aspect românesc, risca' sa' fie imitatii.

Textele de aceastà categorie trebuesc deci studiateparalel ca redactiile slavonesti sau unguresti de pe careau fost traduse. Chiar in textele netraduse, i a numeIn scrisorile particulare, a cgror fraseologie este in genereneinfluentatil de modele streine, exista' frase sau ex-presiuni stereotipe, luate din formularele slavonestiexistente.

ParticularifAtile sintactice care sunt datoritemodelelor unguresti i slavonesti, vor fi studiate inteuncapitol separat. Streine de spiritul limbei noastre, cons-tructiile acestea vàdesc nepriceperea primilor traducA-tori i incurcaura in care se &eau de a transpuneinteo limbà s'arac6, lipsin de termeni abstracti i ne-mlàdian printr'o traditie literatä, subtilitätile textelorbiblice. Resultatul asteptat a fost, de cele mai dese ori,imitarea servilg a fraseologiei originalelor, färà consi-deratie la ordinea fireaseä a cuvintelor, in romfin.este.

DECLINAREA SUBSTANTIVELOR I ADJECTIVELOR

GENITIVIIL. Constructia cu prep. de, in locul gen.itivuluinumelui, apare in exemplele unatoare : cale de &fate(S, CP, ps. 106, 4; H: calea Zetafiei), casa de domnulz(S, ps. 121, 9; H: casa domnului), pren (in) mijloc debdsgrecti (H,S, CP, ps. 21, 23), pie (pren) mijloc de casamg (S, V, CP, ps. 100, 2; H : in mijloculu caseei mele),

www.dacoromanica.ro

DECLINA REA 111

dzi de dzi §i noapte de noapte (S, ps. 18, 3; H: dzuoad:ileei §i noaplé nopfiei), etc.

Rare ori acest rol 11 are prep. a : trestie a ctirtularIt(S, ps. 44,2; CP : ceirtulariului).

Constructiunea cu prep. a, urmat'd de numelerespectiv, nearticulat, apare in exemple ca : se #tudelea seracu i plecatul (S, ps. 9, 39; H: a #udeca seiracului

sméritului), #7.udecafi a stiracu §i mgseru (S, ps. 81,3; H : selracului qi mgserului), voao §i altora a multi(TB, 364, 71), sufletele a tot omul ; veselie a bate fapturile ;impeiratulz a loafer' lumia (Cod. T, 196, 14 r. ; 199, 25 r. ;218, 87 v.), scriem. .dumiitale, birdu de eetatg Bistrifiei

a tot linstil svatulz dumiitale (Câmpulung, Bucovina,incep. sec. al XVII-lea, LB, 59, 3-4), bunti stintitatcsi pale dumitale §i a told Zetatg Bistrifii (Câm.pulung,1604-1618, LB, 74, 5-6), nepofilor §i a toatei semintie(Barlad, 1603, CB, I, 131, 7), dale (el) a lucrtitori (CT,Alt. 87; Marcu 53).

Dativul e redat ateodatä prin prep. la : la impeiratul(--imparatului, TM, 147, 181), la przcalabul (=pircti-labului, Suceava, 1595, LB, 49, 26), ca In limba deasthzi: sti delm la stiraci sau, dialectal : sora la judef(=---judetului, Drggus, F5g5ras).

T. Dinu, GS, I, p. 155.

ACUSATIVUL. In textele netraduse, acusativul numelorsau pronum,elor se construeste Cu prep. pre, care leagtverbul de complimentul direct, când acesta este unnum,e de persoang, un nume com,un de fiintä sau unpronume neenclitic. In N (Carapulung, Muscel, 1521), nusunt frase susceptibile de a fi construite cu prep. pie; pieapare aci cu rolul de prepositie local.: in sus pie Du-mire, pie Duntire in sus, pie io-i va fi VOla. In texteletraduse, intrebuintarea lui pre e conditionatä de cons-tructia din originalul slavonesc : in H, V si CV, pienu apare in constructiuni cu acusativul : 'Cc purtai caun berbéée losifz (H, ps. 79, 2), §i 'Ore se omorgscei elu(S, ps. 36, 32), ruga-i Pavelu tofi se preemèscei izranei(CV, 92, 4-5) ; pie apare o singurA datil. in S, dinainteaunui nume propriu la acusativ : pomen4te, Doamne,prg David (ps. 131, 1). In schimb, in V, acusativul cupie e des intrebuintat. In Coresi, constructiile filrà pie

www.dacoromanica.ro

112 6INTAXA

sunt de regulA ; pre e intrebuintat constant in ldleulCazaniei a II-a a lui Coresi (CC,), pe cAnd in textul evan-ghelic, care imitA originalul slavonesc, pre apare rAreori. In PO constructia fArA pre e mai des usitatA ; pree intrebuintat in mod consecvent in T : doseneste pre noi,David (156, 1), ferikatzi pie iel (156, 2), pre tyne rzin-stym (164, 2), etc.

/ntrebuintarea prep. pre, In constructiile amintite, este o ino-valle a dacoromAnd ; Puscariu (Despre pre la acusalio, Dacoromania.II, p. 565-581) a arAtat cA pre nu are acest rol In aromAnA, me-glenità i istroromAnA. MutumitA lui pre, dacoromAna a substituitordlnei fixe (subiect-verb-compliment : taldl iubesle pe copa), ordinealiberA : pe copil il lubeste la/dl sau ti iubesle taldl pe copll. Lipsa luipre, atunci cand ordinea obisnuitA nu mal e respectatA, face ca frasasil nu mai poatA fi InteleasA (v. exemplele de mal sus). Puscarlu credecA poate urmAri, In textele traduse, aparitia treptatA a constructieicu pre. Faptele nu justificA, InsA, aceastA interpretare : aparitia spo-radicA a lui pre, In aceste texte, probeazA numai cA limba cunosteaconstructla, dar cl ea era evitatA, pentru a se imita constructia sla-voneascA corespunzAtoare. De aceea, singurele rapte probante suntabaterile dele regulA. Textele traduse nu ne sunt, prin urmare. de nielun folos pentru fixarea momentului cAnd intrebuintarea lui pre afost generalisatA. Pentru a explica rolul gramatical al lui pre, Pus-cariu a arAtat cd trebue sA pornim dela frase in care anumite verbeerau construite cu pre; pre si-a pierdut, apoi, rolul autonom, l a servitla legaren complimentului de verb. In limba vorbitii, gilsim dese exemplede neIntrebuintare a prep. pre : Impdratul Verde nu cunoslea nepofsdi, nici Craiul nepoalele sale (I. CreangA ; J. Boutiere. La pie ell'oeuore de Ion Creangd, Paris, 1930, p. 206).

ARTICOLUL

1. In textele rotacisante, sunt easuri cAnd numelefeminine nu comportA articolul, atunci cAnd sunt pre-cedate de (in) toatei, de bate, in loa/e, intru loa/e: intoda dzi (S, ps. 24, 5, etc.), in toatel noapte (S, ps. 91, 3),toatd lume (TB, 420, 24), in toald vreme (TB, 356, 64),de toate v'écure (TM, 103, 205), in Mate dzile (H, S, ps.41, 4, etc. ; Cod. T, 212, 67 r.), in bate rodure (V, ps.144, 13), in bate vami (TM, 124, 240), etc. Formelearticulate apar in aceleasi texte : in toat6 vanta (H,S, ps. 105, 3, etc.), in toate limbile (H, S, ps. 81, 8). CAndnumele este determinat, e insotit de artieol : in batedzilele viafeei (S, ps. 22, 6, etc.).

www.dacoromanica.ro

ARTIcoLuL 113

Proclisa articolului masculin si ferninin la numeleproprii masculine, a fost examinan mai sus (p. 92urm.); proclisa apare rare ori la numele proprii femi-nine : ii Sara, ii Tamark (PO, Gen. 18,10; 38, 13, pel(ingsd Sarclei, Gen. 18, 14, Tamareei, Gen. 38, 11), ¡deiii Marie (Maramures, 1593, Mihaly, 638), Gheorghge a iMosostoe (Câmpulung, Bucovina, bleep. sec. al XVII-lea,LB, 54, 12).

Cf. ei Maruskyi (Vaslui, 1474, Bogdan, DSM, 1. 192).

Nealterarea lui [al in forme ca Ancelei (Widesti,Muscel, 1583-1585, CB, I, 38), Milcclei, Rabecaei (PO,Gen. 11, 29; 24, 15; 24, 30, etc.), probeazAcà enclisaarticolului, la formele de genitiv-dativ feminin, estede datà recentà" numele urmat de articol era inc6ana/isat si simtit ca un compus; articolul enclitic nufácea corp cu numele. DacA fenomenul ar fi fost vechi,ar fi trebuit sà gäsim atestate numai forme cu fone-tismul evoluat Ankii, etc. Asa dar, procedeul encliseinu era incA generalisat, in sec. al XVI-lea.

Asupra procedeului enclisei, v. acum lAmuririle lui A. Graur, Apropos de Particle posiposé, Romania, LV, p. 475-481.

Articolul proclitic masc. al, pl. ai, fem. a, pl. ale,precum si forma invariabilà a apar in urmaoarele con-structii

a) din.aintea genitivului Zi+nstitul rodu al Oman-tului (CV, 132, 11-12), Rica torlul e'ertului al pamcin-tului (TM, 103, 204), domnul nostru al Zeriului §i alpamäntului; domnul C'ertului qi al pamantului (TB, 290,122; 354, 63), curatul rodk a pamdritului (CPr., Iac.,5,7), a blandzilor va fi pa mantul (S, ps. 36, 11), dra'aiputgrnililoru a pameintutui (Cod. T, 211, 63 v.), lacovua lu dumnedzeu §i a Domnului Is. Hs. 5erbu (CV, 109,7-8), miel a lui Christos (CPrav., 17, 8), nest capde farcl a Mulduvei (CAmpulung, Bucovina, 1604-1618,LB, 73, 3), in beiareca staid' a slaveei tale (S, (Ant. 7,53), ale dzeului firutele plimantului loarte radicara-se(S, ps. 46, 10), fii lu facovzi a lu Iosifs (S, ps. 76, 16),a lui dumnedzeu finrufii pamantului (H, ps. 46, 10),tori tirgerii omeniloru, a barba(iloru si a muerilor (TB,415), atela nuor de focu Ask a omenilor (TI3, 420, 25);

Al. Rosetti.-Limba romAni In secolul al XVIlea.

www.dacoromanica.ro

114 SINTAXA

b) dinaintea pronumelui posesiv : numele sf tintu altau (H, S, ps. 137, 2), locul sttintu a lui (H, S, ps. 23,3), a loru va pämäntul (S, ps. 36, 9), numele al lui(TM, 105, 209), al cui nume (TM, 105, 211), al l stiu(Cod. T, 200, 27 y.), Zestu zapis al meu (Brahasesti,Tecuci, 1577, CB, I, 26, 1-2), Zest adevciratu zapes alnostru (Faurei, Putna, 1592, DR, 2,18), a lui Idori(V, cant. 2,5), ai lui titori (S, cant. 2,5), doi omyrk angtri (Saliste, Maramures, 1593, LB, 47, 7-8), scriuinkintiZune. .priAtiniloro a ngtri, gupcinului. qi adoispradzae przgari a domitale (Suceava, 1595, LB,49, 2-4), a mg taste toed tiling (S, ps. 49, 12), ale tale-sCerurele (S, ps. 88, 12), doospradzé'ee semen fe ale noastre(CV, 74, 13-14).

Aceeasi constructie apare in frasele urmatoare,care pronumele posesiv atribut e asezat dinaintea com-plimentului : ca lui al nostru priiatin (Suceava, incep.sec. al XVII-lea, LB, 64, 3-4), aya §i muerile supu-indu-se ale lor sdi beirbali (CV, 150, 13-14; In acestexemplu, complimentul - beirbali considerat din eroareca atribut, a fost acordat cu subiectul - muerile-), s</i>ntele mueri. . .supuindu-se a loru sat. bcIrbali (CV, 152,3-5), di dupti vestia eresului a ei noastre credi+nfti yipFarisetu (CV, 74, 7-9), ispitele santa ale ei noastrecredinfe (TM, 124, 241), multul a loru m'éle lacrc2rni (TM,215, 218).

Locul articolului in constructiile acestea se explica,deci, prin positia pronum.elui posesiv. In constructiileurmatoare : portine'itele ale lu a i dumnedzeu (Cat. M,256, 28), Cozma qi Macsin crainicul, d' a lu a i Simion Rtste(N. Maramuresului, 1602-1617, LB, 73, 24), dubla arti-culare (lu §i i) trebue explican prin. Incurcaturacare se gäsea scriitorul de a determina un nume propriula genitiv ;

Unii linguijti vild In al ji a pe i 11 u in neaccentuat>*efu>af ; dupilaltii, af<prep. a + art. 1 (0 tot astfel ai si ale), iar a<prep. a (< a d).Presenta formei invariabile a, In aromAnil (=dr. al, a, at, ale) vineIn sprijinul acestei explicatii. Textele rotacisante cunosc Intrebuin-tarea laolaltil a lui al si a, si nu aduc nici un argument In favoareavreuneia din teoriile expuse mai sus. Este deci o eroare de a sus-tinea ca a s'a ptistrat" In Moldova (Candrea-Densusianu, Dict. etim.al limbei rom., n-1 1) : generalisarea Intrebuintlirei lui a, in Moldova,trebue explicatil pornindu-se dela starea oglinditfi In textele dfn sec.

www.dacoromanica.ro

ARTICOLUL 115

al XVI-lea. Argumentele aduse de Gazdaru (Artie., p. 118 urm.), insprijinul primei teorii, sunt intemeiate pe cunotinta partialil a tex-telor din sec. al XVI-lea (cf. A. Procopovici,le ca articol antepus,RF, I, p. 249 urm. ; Aleyer-Liibke, Rumeinisch und romanisch, AAR,ser. 3, 5 liter., p. 9-10).

c) dinaintea numeralului ordinal : al doilé (CP, ps. 2,titlu), al treile (CV, 16, 7; CPr., Act., 20, 9), al optulz(CP, ps. 6, titlu ; CV, 169, 11).

4. Ce!. a) eel apare rare ori dinaintea unui substantiv,In locul articolului enclitic : in c'élk délu sveintu al teiu(H, ps. 14,1 : vo svQtuju goru tvoju), spuse eii pie pré-curate (TM, 45, 3),A sol z (Câmpulung, Bucovina, incep.sec. al XVII-lea, LB, 59,6), i kemd domnedzeu'ea kirieéeriufk (PO, Gen. 1, 8 : es az erösséget), aduse untk 5iiapte 5i Z elk vilelk inainfé lork (Po, Gen. 18,8 : es a m,egkeszitet boryut), pre czey muncy (=mun(i) mar (=mari)i pre czele ueg (=yeti) mar (T, 162, 2 : az nagy hegye-lcré es az nagy völgyekre).

Constructia fírà 'eel e curentö. : stiggiele tarelui(H, S, ps. 119, 4), met' rturisescu mieiloru i mariloru(CV, 79, 11-12), line Mate vddzutele 5i neveidzutele (MM,303, 5 r.); constructia cu Zel, Zei apare dinaintea unuiadjectiv substantivisat : eelzmiel (H, ps. 9, 30), 'eellard de mild (MM, 310, 26 v.), Zei mi5ei (MM, 307, 17v.); alte ori, se intrebuinteaz5. Zcl(a), Zeta, Zile, daradjectivul e articulat : eela necuratul (H, ps. 9, 34),focal &la marele (TM, 226, 223), iubiré omenilork &Inde5arta (TB, 420, 24), Zeta necuralii (S, ps. 25,5), Zeiabogalii (CV, 111, 5-6), eresurile'eglm alele (TM, 230,230),muné ile &le marile (TB, 344, 56).

eel n.0 e intrebuintat in constructia substantivarticulat+atribut adjectival nearticulat : dzeul tare qiviu (S, ps. 41, 3), duhul tau did& (S, ps. 142, 10); candadjectival e asezat dinaintea substantivului, atunci poart6articolul : tarele beirbatu (S, V, ant. 3,9), bu+rul nume(CV, 118, 3), infricatului scaunului (TB, 336, 49), sliintulbotedzul (TB,348, 59).

Dese ori constructia aceasta este modificard, in sensulcà adjectivul articulat mai e precedat de Cel(a): domnulZelz /ante (H, ps. 23, 10), gtindul eela bu.trul (CV, 46,3-4), scaunul micu Zeta sf dntul (TM,47, 5), loculk Zetarumosulz; siuile &Ira bunele (Cod. T, 196, 14 r. ; 193,

5 r.), Alexandra Vodei eela bunul (M-rea Moldovita,www.dacoromanica.ro

In regulfä generalà", verbul e acordat cu subiectulsu. CAnd sunt mai multe subiecte, atunci se intamplil

116 SIN'TAILA

1592, LB, 46, 15-16) ; cateodat6, adjectivul nu e ar-ticulat : domnula èclz tare (II, ps. 45, 12), sufletul läu

bunrz (H, ps. 142, 10) ; alte ori, numele, precedatde Cela, este a§ezat intre dou'd adjective articulate :marele #(1)udef(u) Cela infricatul (TB, 450, 74; Cod.T, 213, 70 v.). Rareori *eel lipse§te : omul miqelul qi me-serul (S, ps. 108, 17), peltrg noasträ stilioasa (TM, 123, 239).

ACORDUL SUBSTANTIVULUI Cu ATRIBUTUL

Atriliutul substantival stà In acela§i cas Cu sub-stantivul ce-1 determin5. : §turatu-me lu David s §erbuluimieu (S, ps. 88, 4), sf tintulu I<sra>ililui impeiratuluinostru (H, ps. 88, 19), vei rsard stingele lu Stefanu mar-torului Mu (CV, 42, 9-10), grdi I ilului stew lui Isacu(TM, 189), in poala peirintelui patriiarhului lui Avramx(MM, 303, 6 r.-6 v.), marha dornnu nostru (Suciul-de-sus, Some§, 1608, LB, 78, 8).

Sunt casuri, insà", cAnd acordul nu s'a filcut sviintullu Israilz imptiratulx nostru (S, ps. 88, 19).

Atributul adjectival, ca i cel substantival, esteacordat In gen, nuniär §i cas cu substantivul determinat :se ispovedèscu-se numelui täu marelui (S, ps. 98, 3),di fpregiurul locului aCeliga (CV, 97, 8-9) ; se tntal-nesc §i casuri de neacord : &tare' impdratului mare (S,ps. 47, 3).

Acordul se face §i atunci când Cel precede adjectivul :a kinului Celdia reului §i al rebdariei Zeila lu.Niei (CV,133,6-8), imptiratului Celui jara de moarte (MM, 302,2 v.) ; uneori, adjectivul rAmâne neacordat : se se spunkenumelui lau Zelui mare (H, ps. 98, 3), inainq gudefuluiläuCel gird de mild (MM, 310, 26 v.).

Numele de localitAti, rauri, etc., precum §i numelelunilor anului stau In casul genitiv : u§a Sionului (S,ps. 86, 2), trxgul Apieei (CV, 100, 1), apa Iordanolui(TM, 45, 3), lura lui Priere (TM, 48, 8), luna lui Bru-martu (TM, 146, 180).

ACORDUL VERBULU1 CU SUBIECTUL

www.dacoromanica.ro

I'RONUMELI kkl. A DJECTI V Ul. 117

ta verbul sä fie acordat numai cu primul subiect : adecdeu qoltuzul §i 12 pd rgary scriu (Suceava, incep. sec.al XVII-lea, LB, 62, 1-).

Alte ori, se intamplii ca verbul sil fie la plural, iar su-biectul la singular : Dima, portar de Zafare' &Cava., scriem(Suceava, incep. sec. al XVII-lea, LB, 65, 1). CAndsubiectul e un nume colectiv, verbul se pune la plural :nu puturu rada faptul mdinilor mele sä-i mune-aseadiavolulu (TB, 364, 69-70).

AD JECTIVUL

Adjectivul in gradul comparativ este legat de celMalttemen de comparatie prin conj. de : mai vrstoss de fsa-tele lu Iacovu (S, ps. 86, 2), mai multi de patrudzdi (CV,50, 1-2), mai vrstos de zapada (MM, 311, 28 r.); decitapare in propositiuni subordinate : mai bire e ni§kitudereptului, deceitu multa bogeirie peiceitoqilor (S, ps. 36,16), mai vix!os a da deallu a lua (CV, 23, 9-10).

PlIONUMELE 51 ADJECTIVUL

PERSONALE. Insumi, insuqi, apar precedatide eu, tu, etc. : tu eqti insuti impliratul mieu (H, ps.43, 5), ceitra' mere insumi sufletul mieu smenti-se (S, ps.41, 7), va ré,-qi eu insumi se audzu (CV, 70, 14-71, 1);uneori, insumi, insuii, etc. sunt intrebuintati isolatiinsu trimese in§erul säu (S, ps. 151, 3), insumi erastandu (CV, 42, 10-11).

Intrebuintarea pronumelui neaccentuat apare in ca-suri ca : §Eunii lorx meinca-i focull (S, ps. 77, 63), §i-igrai miAtiului (CV, 35, 8-9), lu Pavelu-i gratia duhul(CV, 25, 5-6), boergsa lui kema-o Polfiìit (TM, 145),Zinste-i felcu ; qi-mi sosi (Cod. T, 199, 24 r. ; 213, 69 v.).

Poszsrvz. Pron. masc. sau, pl. sai, f. sa, pl. sale1111 sunt inlocuiti cu lor, cAnd subiectul e la plural :adurmirä <toli> somnul sefu (S, ps. 75, 6), radicara <ei>glasul sdu (CV, 43, 4-5), nu se postescu de peicatele sale(Cod. T, 210, 51 r.).

Ca 5i in limba de astgzi, dar mai frecvent, pronu-mele personal neaccentuat la dativ inlocue5te pronu-mele posesiv : apropiarei-se gonitorii-mi leírti-10e (S, ps.

www.dacoromanica.ro

118 SINTA X A

118, 150), Ci+re esti Ce-li osändesli soful (CV, 130, 3-4),dumnedzàesc i viallí-fficlitorIu-fi sufletz (MM, 304,8 v.), di bunalaté-le oarte era multd (PO, Gen. 36,7),inelulk táu, brdulu-fy i toiagulu-fi carele li-e a mlind (Po,Gen. 38, 18), lasali la mine un frate-vd (PO, Gen. 42, 33).

DEMONSTRATIVE. Adiectivul demonstrativ este asezatinainte sau dupà numele ce-1 determinil ; In reguliigeneran., se intrebuinteazA forma cu -a : aCèstá- samtinfei(H, ps. 11, 8), aCestu gturelu (CV, 51, 8), desta cuvlintu(CV, 151, 1), aCela omr (TM, 53, 16).

RELATIVE SI INTEROGATIVE. Care(le) ce", in proposi-tiuni interogative : care f dlosgste in sdngele mieu? (H,ps. 29, 10), care folosu e? (CV, 119, 9);

cari (pl.) cei ce" : carii in morminte dormu, netti-cute ciintdri fie aducu (MM, 302, 1 r.);

le care" : tu esti le tocmit-ai uricul mieu mie (S,ps. 15, 5);

Ce cáruiao csárora" : spure-volu voao tuturor vá eInca de dzeul (S, ps. 65, 16), u4 glurelu Ce-i era numelcEvlihu (CV, 16, 2-3);

Ce cel ce, cei ce" : spämlintei-se Ce viu in cumplitelesgmnelor tale (S, ps. 64, 9), Ce acum al luoala, 164 cre-dingos in paráliia Cerfului (MM, 308,19 v.-20 r.);

Ce in care, de care, pe (prin) care" : deregu-te incafé' aCasta Ce mergi (S, ps. 31, 8), se duse intr' u 'delatemare Ce lcicuiA u+ pdrat (TM, 153, 190);

Ce de ce, pentru ce", in propositiuni interogative :doamne, le se mullirá dodeitorii miei? (S, ps. 3,2), Ceno Cinstili sflinla domerecil? (TM, 50,10);

¿inc care" : feriCe de beirbatul Cinre va upovdi pr'insulz(H, ps. 33, 9), Cire e omu Ce teme-se de domnul? (S, ps.24, 12), alela omr ¿inc in lis. cacle (TM,99), Cine seaproplid cdtrd codrull? (Cod. T, 197, 18 v.), Cene fi-enumele? (PO, Gen. 32, 29);

Cine cel (cei) ce" : scula-se-voru Cine-su in mormente,si veseli-se-vor line-su spre peimtuitu (S, cânt. 5, 19),Ci+re vau dele, legali se-i aducu infra Ierusalimr(CV, 38, 7-8), 'gire ihste pan Pogan Jurjr (Säliste, Ma-ramures, 1593, LB, 46, 1).

NEHOTARITE. Oarecare(le) se aseazà dupil cuvântul de-terminat : intreba-se intru Molífaturi ca munCitortu oare-carele (CV,3,14-4,1).

www.dacoromanica.ro

VERBUL 11 9

Tot se aseazA inainte sau dupil nume : tot pámeintul(S, ps. 8, 2), lua-se ntidéjcIA toatti a noastrcl (CV, 88, 7-8).

Forma de genit.-dativ sg. este a tot (masc.), a toatit(f.) : pctrei in cumplitula a tot (S, ps. 71, 8), §tudeca aMatti lumé (S, ps. 9,9), imptiratul a totu taste tatälk nostru(TM, 126, 245).

VERBUL

Aspeetul

Prin aspect se intelege ceeace se referà la duratasi la grad ul de desàvarsire al procesului indicat deverb : aspectul durati v, sau imp erf ec t, este opusaspectului implini t, sau perfec t. latà un tablou incare aceste categorii sunt clasificate :

Imperfect(actiune in curs de indeplinire)

Present scriu sunt in curs dea scrie"

Trecut scrim

Viitor voi scrieam sei scriu amintentia sà scriu"

Perfect(actiune indeplinitä)

scri5 scris-amchiar acum am scris''

am scris scrisesemam lost scrisvoi fi scris

Valoarea perfectului simplu reiese bine din urruiltoarele citate :dzise domnedzeu fie lumina, si lumind (PO, Gen. 1, 3), scri§ eufu pan Barcan mar< e> vist<ier> al meu rava§, sa se §tie cum au datBistrietanii (Tara Rom., 1600, AAR, 20 ist., 491).

In textele traduse din slavoneste, intrebuintarea per-fectului simplu si a perfectului compus e determinatàde originalul slavonesc : aoristul slay e redat prin per-fectul simplu românesc, iar perfectul slay prin perfectulcompus (v. mai jos, p. 130). Intr'un text ca PO, tradusdin ungureste, perfectul simplu e des intrebuintat. Deex. : ineepuik Vim dumnedzeu eeriul §i pettneintul. Epelmäntulk era pustitu §i in de§ertk, qi intunèreck era spreademck, i duhul domnului se puna spre op& dzisedomnedzeu : fie lumina', §i fu lumincl. vddzu dom-

www.dacoromanica.ro

120 S1NTAXA

nedzeu c'ard fi bund lamina, qi despärti domnedzeu lu-mina de la intungreck. Si kemd lumina dzio, §i intuni-recul noapte, gi fu de+ntru sérd si de+ntru demcinéfdzua dentäntu (Gen. 1,1-6). In textele netraduse, dim-potrivä perfectul compus forma mai expresivAe mai des intrebuintat decat perfectul sim,plu, careapare mai ales in texte din Tara Româneasc6 si dinOltenia.

In Biblia lui Micu (Blaj, 1795), gAsim pretutindeni Intrebuintatc,In acest pasaj, formele de perfect compus : au Piad, au zis, au veaut,au despdrlit, au numil, s'au Ideal.

ADVERBUL

Adecil iatA" (ideal mai mare nedereptate (S, ps.7, 15), adeca cu palma mäsurate-su dzilele mèle (H, ps.38, 6), si adecä aqteptd (TM, 81, 132), adecd eu §olluzul§i 12 pärgary (Suceava, incep. sec. al XVII-lea, LB,62, 1; cf. iald eu equmenul §i tot saborul, M-rea Mol-dovita, 1592, LB, 41);

cit nu e legat de adjectivul sau adverbul urmftorcu ajutorul prep. de, ca In limba de ast5zi ditu e fri-cosz in svaturi (H, ps. 65,5), ditu e dulee dzeul (S, ps.72, 1).

PREPO SITIA

De partitiv (=din) : ca urul de gludeti (S, ps. 81,7),intru ura de sä+bäte (CV, 15, 9), imbucä de trupul lu(TM, 81, 132), sämtu de .1:6i trei e perdorä Sodomolu(TM, 191, 155-156);

de dela" : cum am k auzit de borari Ze &Mis mcOilq§i de genere-miu Negre (Câmpulung, Museel, 1521, N),erk noi am in (eles de un boeriu (Tara Rom., 1600, AAR,20 ist., 457, 8);

de decat" : era mai mulli de patrudzdi (CV, 50,1-2), mai I rumoasti fatá de alsta n'am veidzut (TM,147, 182);

derept pentru" : ntistä yte-me In cararg deript'd de-reptu vräjmaqul mieu (S, ps. 26, 11);

in, cu sens temporal : in dzi ziva" (H, S, ps. 87,2). in noapte noaptea" (S, ps. 118, 55); in timp de" :

www.dacoromanica.ro

COORDONARS ??1 SUBORDINAKL 121

prebdndimu acolo in 7 dzile (CV, 25, 4-5), steiturti Intrei dzil i in trei nopli spre rugí (TM, 43);

pie prin" : o-u tremesu <cartea> palrirarhol dela le-rusalimk pie un ctilugäru (TM, 54, 17), pie line§k dickdomnezeu zUe cuvintele sale *id ? Pie Moysi proorock,pie doao table de pialui (TM, 100, 198);

spre pe, peste, asupra, deasupra" : i kiemd fornelespre pilmäntu (S, ps. 104,16), qi-§ puse Pavelu mdrulespre ei (CV, 3, 1), ailed cu piiiul spre falca zmeului(TM, 152, 189), §ede spa scaunul (TB, 460, 91), §i intu-ngreck era spre ackinck, §i duhul domnului se pulla spreaFd (PO, Gen. 1, 2);

despre de pe" : Ze radial despre ptimantu miselul(V, ps. 112, 7), va arde plodul despre plimantu tofu (TM,48, 8);

prespre pe, peste" : prespre tot pämtintul (S, ps. 46,3, etc.), prespre tofu anul (CV, 18, 12), va luminaprespri toate capetele ptimeintului (TB, 455, 84, etc.).

CONJUNCTIA

Ca cum, precum" : ca rcidicti qarpele (TM, 125, 243),ca va grdi (TM, 194, 160), ca grdi párinfiloi nostri

(CP, ant. 9, 55), insti nu ca eu volu, e ca veri tu (CT,Mt. 108);

ctiee (cd) pentru cA" (<cti pentru Cc di au rd-dicat Bastea iuriu oaste in holarul Ardealului, caeau luat Mihail Voevod Ardealul cu numele impdratului(Tara Rom., 1600, AAR, 20 ist., 485-486), am miluitborarinul domniei inUe. satul Bore-WU. cae c'aulost lui de moqie (Tara Rom., 1602, CB, I, 113, 2-3),nu revni hicliniloru. cae ca tarba curundu usucci-se(CP2, ps. 36, 1-2);

iar insà", conjunctie de repetare deli iarrog domilor vostre (Bistrita, 1600, LB, 52, 17-18),dil erz in zulú nime trad sii nu aibd (Bo1bo5i, Gorj,1576, DR, 1, 9), qi domneta iar veri Itisa omul domne-tale credinCos ; incti iais rog pie domnela Mihail Voevodk(Tara Rom., 1600, 20 ist., 457, 9, 14).

COORDONARE 5I SUBORDINARE

1. Propositiunile c op ulat ive sunt construite cu de,neZe, neZe .neee, nu . §i, icu : scoalci de le botAdzti

www.dacoromanica.ro

192 S1NTAXA

(CV, 41, 8-9), apropie-te de vedzi (TM, 149, 185), tre-miserti la elu de-lu rugard (CV, 10, 10-11), se sui defrtinse pti fre §i gustti (CV, 16, 12-13), yeti . devefi pltitge (TM, 49, 8), se nu fie fie dumnedzeu nou, negese inkin-le a dzeu striiru (S, ps. 80, 10), se furard si.trenege se mtirii+nZe, nege se bg (CV, 49, 13-14), verifi §ivedefi lucrul dzeului (S, ps. 65, 5), scoalti-le §i pasli inDamascu (CV, 39, 12-13), a§ezard-se §i frdmse ptiineqi "imbued (CPr., Act., 20, 11), Ara dgca-u trecuta in dos.Mtirig vostrd afi oprit drumurile. -Ara omenii dumiilorvostre au cursi dup'dmi (Câmpulung, Bucovina, incep.sec. al XVII-lea, LB, 59, 11-15), cä (ara este a nostrti,erk Mihail Voevoda este ispravnic preste toate; erk dom-neta sà fii ispravnic preste toate olile, iark, ge veri pohti,tot va fi pre voe domnetale (Tara Rom.., 1600, AAR,20 ist., 457, 8,9), pre io-i va fi VOA pren lg ra rumtingsctiiarz elk sti trécá (Câmpulung, Mu§cel, 1521, N).

2. Propositiunile adversative sunt construite cuadecti, lard (erk), "inset', nu numai..ge qi : nu morfii

laudd-te. noi vii blagoslovima domnul (S, ps. 113,25-26), se nu fie svadti §i netocrmald..., ge se ne toc-mim bini§or (M-rea Moldovita, 1592, LB, 45, 12), de-mangfa. inflori-va qi trege-va, e s'éra cade (S, ps. 89,6), vti dedin voao Isége, e voi scriptura no (i+reti (TM,45,3-46,4), gerlula gertului domnului, e pdnuintuls dgdefiilorz oamenilors (CP, ps. 113, 24), i sti le ascul-tare, afla-veri fratele tau, e sti nu tine ascultare, in cutine iarti unul sau doi (CT, Mt. 75), sti verk fa& binelua-verk platd, e sti rtiu (PO, Gen. 4,7), cd noi avem ne-dgjde numai pre domnia-voastrd, e, de vrem avg paguki(M-rea Moldovita, 1592, LB, 46, 24-25), tdrdru§i adecti blitrtiritu (S, ps. 36,25), de multe ori izbdvi ei,eri ei meiniarti elu (S, ps. 105, 43), tu credi+nfti ai, lardeu lucru amu (CV, 120, 7-8), che omeni stirkini sintam,erk limba, jerk de oche nu cunosti nimene (Moldova, 1593,AAR, 20 ist., 444), ei au ger§iut 300 taleri, iard Andriia§m'au scos dereptu 100 taleri (Bistrita, 1600, LB, 52,9), nu e vreme acum sti ne batem cu Moldova. . .erk, stine vom bate; '6 yore trimete ei, afutoriu, bani, erk eu incdde 3 ori mai multu; voi sd läsaf sd fie cum afi tocmit,iar, sec' vd va Om cà inste mai bund Zeastti tocmealti(Tara Rom., 1600, AAR, 20 ist., 457, 8, 10; 476 a),

www.dacoromanica.ro

COORDONA RE SI SUBORDINARE 123

hommu sse sskymbe ca ssi flore campuluy : deminatzaenfloreste, iarae ssara la ssaka (T, 148, 2), midi erain vedgre, insä nime nu o putat rädica (TM, 43), cunumai legatu se flu, 3e §i se mortu gata säntu (CV, 28,2-4).

Propositiunile disju n. ctive -sunt construite cusau, sau. . . sau, seva.. . seva, oare. . . oare : nime n' auve+ritu a afla, sau a vesti, sau a gall de ti.tre (CV, 102,6-8), sei o &Cacti &Iva preulk, säva diack (TM, 53, 16),oare dirtolariu va fi, oare va fi vlädico, oare va fi preutu,oare diack (TM, 54,17), dupä acA vcl ruglimk tog .sf< ipärinfi, ore vlädh3i, oare ep<is>c<o>pg, oare popi(CI, 3, 1-5; Cat. M, 256, 2-3).

Propositiunile temp orale sunt construite cucändu, atuae. dindu, c'ändu. atuae, cat, ca, de, cum,(leca, chrei, inde, panel, pänä dindu, ainte pänä eandu,ainte de Ce : cändu kiematu caträ elu, audzi-me (S, ps.21, 25), atuae nu ruqiadzu-me, cändu cautu spre po-rat-Oleic tale (S, ps. 118, 6), ceindu aide ei, atuae Cereelu (S, ps. 77, 34), de nu-i vei prinde, Cal se va lua omätuldela munte ei vor inCatpe a tällzui (Câmpulung, Bucovina,incep. sec. al XVII-lea, LB, 57, 16-18), ca era mar-gändu qi apropiindu-me. strälai lumirä multä (CV,38, 9-12), ca fu a nä du& noao (CV, 24, 5), ca fu nooeqire (CPr., Act., 21,1), ca nu vadzutu (CV, 40,2), d'éCide vc+rärä catrii elu, dzise &Ilea-mil (CV, 18, 8-9),de trecurd oarecare dzile (CV, 68,4), §i de vadzu släntaV eneri cà nu se poate apropiat. . . luo apa (TM, 150,185-186), qi déca nu vazui (CPr., Act., 22, 11), ea caauzi sculci-se cureind O. se duse cafe cinsul (CT, Ioan,39; CC2, p. 95, 30-31), cum noao ne va erta (TM, 102,203; CI, 11, 12), sCt cumu sé,-u prinsz ne§le meqWterden Tarigrad cum VOI k tale ajle corabii. . cum amkauzil de boRtri. cumu Rt-11 dat impäratul slobozie luMahamet beg (Cilmpulung, Mu§cel, 1521, N), deca se sirs-

acést6, ilzise lu Pavelu duhul (CV, 7, 3-5), §i fu decasfrz§i Is. inveifindu doispreizee aeniCi ai lui (CT, Mt.39), pufinie Mari au fostu venifi'Ciaste dzile. . . d'éCii-au turnatu innapoi (Ompulung, Bucovina, Mcep. sec.al XVII-lea, LB, 60, 5-7), deCiu m' au prinsu ne§teSasi; deCi a vrut ,sä mci lac. dal niu m'au perdut.Deal eu amo trimes carte la Andrliq deCi ma rog

www.dacoromanica.ro

124 6INTAXA

domnilor vostre (Bistrita, 1600, LB, 52, 5-12), 0 ei,(Mali, ruga-se cu fried (TM, 146, 180), si amu Mk:cu bucurie nesfrk5itti bucura-se-vor (TM, 226, 222), arápopa tela te va ctig.ta liturglzie §i va prtifzi, deli va bord;§i sei pue la masd, deéi sá kéme popa (CPrav., 5, 14;11, 9-10), atestih se dzicti le (Ward intru mere nederep-tale, inde silitulu in gloatti (CV, 62, 4-6), nu me tornupdrd se cumplu-i (S, ps. 17, 38), ride se bé Ord ctindunu-I voru aide elu (CV, 52, 14-53, 1), sldb4le-me serdpaosu, ainte parti nu me ducx (S, ps. 38, 14), aintepti.frti cdndu nu se voru apropia de elu, gata semu a-/uaide elu (CV,50,14-51,3), ainte de te au codrii nu furd(I-1, ps. 89, 2).

De atria -- (gala> ail> dal apol, dupli aceea", Cu Lea] neaccen-tuat> [e], lar, In privinta functiunei, treandu-se dela raportul de locla ce) de timp.

Propositiunile causale sunt construite cu cd, cdti(di), de, derept cteea, derep te fer40e-me, doamne, cdspre tire upuviiiiu (S, ps. 15,1), sti aibti strtinsore...ca mull Mu au lticut (Câmpulung, Bucovina, fncep.sec. al XVII-lea, LB, 58, 5-6), noi vrem finé de cdtrddomnia-voastrd....ctli cd ne set priattin (M-rea Mol-dovita, 1592, LB, 46, 25-26), dltii s'au dusx Ghiorghidl-u cumpdrat cèéie vile, cdte atunsti n'au lost% opritdmarha (Câmpulung, Bucovina, Incep. sec. al XVII-lea,LB, 59, 9-11), derept clt si acmu avem om acolo (Sti-liste, Maramures, 1593, LB, 37, 10-11), scoaserti okiimiei, derep 'le nu ferina l'égg la (S, ps. 118, 136).

Propositiunile f ina le sunt construite cu ca &I (se),cum (se), de, de se, prentru sd (se), se : mullemim domniilorvoastre... cd ali dat noao a §li, ca sti nu pdlim veo pa-gad (M-rea Moldovita, 1592, LB, 45, 8-10), de foal('calé re aptiratu pit oarele mele, le se ferescu cuvinteletale (S, ps. 118, 101), gludecti Pavelu se trécil intru Ejes,cum se nu fie lui a pesti intru Asia (CV, 18, 1-3), si

pus zioa la Vinerg mare cum sec' vie cu iè sti jure(Thrgoviste, 1602, CB, I, 122, 9-10), serbq cu burkntirauk, de se intre bucurdndu-se (TM, 8243, 158), dese fii fifulu lui de se impli cuutintul lui (TM, 122,235), pre.fde(i-u de o legaii (TM, 147, 182), si de nu furdIn credinld, elu-i pierda; qi ingerii de nu-§k ferird alk

www.dacoromanica.ro

COORDONARE I SUBORDINARE 125

sdu inleputk, nu-i crufcl (CPr., luda, sumar, 12-14),cd I-am trimis cu &ix sols, de I-au petrecut pand in Rodna(Câmpulung, Bucovina, bleep. sec. al XVII-lea, LB,59, 6-7), se impld-se rostul mieu <de> laud& de se ceintuslaveei tale (S, ps. 70, 8), luafi uqd Cerului, de sd intre im-pdratuls slaveei (Cod. T, 197, 17 v.), rogu-md sdaeei oameni rc7i lertare mare, prentru sd avem prietenqugbunu (Câm.pulung, Bucovina, 1604-1618, LB, 77, 9-10),cu sulifd impu<n>serä-I. .pri+tru sd lase noao 10e(TM, 156, 194), din Zerru cdutcl domnul, se vadzei totiliii oameniloru (S, ps. 32, 13).

Propositiunile completive sunt construite cucum se, se nu : e svaul voinililoru fu cum se L117.0 fuglii(CV, 94, 10-12), spds4te-mia de lutz, se nu me intinu(S, ps. 68, 15), lzbeiv4te-md, se nu candva rdpascd caleul sufletul mieu (S, ps. 7, 2-3), teme-se, se nu cumuacddemu in locul Zeta dirainte (CV, 91, 1-3).

Propositiunile c o n se cutive sunt construite cadi, de §i iarti : Ze fie, mare, de fug4i, §i tu, lordane, di teintorse,yi? (H, ps. 113, 5), §i ne rugclm.. al am infe-lesu cd Eérefi (Suceava, 1593-1597, LB, 50, 14), Ze-iifu, mare, de fu§i§k, qi ...codrii de gtucatu ca berteaii(S, ps. 113, 5-6), di dracul 'taste mcIngdios de vd pdzyfi(Cod. T, 226, 108 r.), mulfesco-sli laptele voastre de nole poClu rdbda (TM, 50, 10), deaca vei vedea &astd cartea mea, iard tu intr'ceela Zeasu cade sd aibi a-i pldti d<u-misa>le iapele (Ia§i, 1606, AAR, 20 ist., 492).

Propositiunile condit ionaIe sunt construite cude, de se, deca §i se : urgme de votu dobdndi, kiema-te votu(CV, 64, 1-2), dzeul mieu, se nu la& de mere, de nu cdriduueri ttila de mere (S, ps. 27, 1; H : se nu cumva), de vaueni un omu nebotezatu qi spurcatu (TB, 332,47), de vahi& dostoinicu-i (TM, 125, 242), de viim zee de+ Zeriu,zree-va noao (CT, Mt. 85), de vork afla urulk (Po, Ex.22, 7), de nu §i6e se ne izbdascc7 noi de oameri (TM,125, 242-243), qi de vddzu imptirat atélg §i ma--Me-sit (TM, 149, 184), de vefi asculta pre mine, dul-teata parndntului meinca-veti (CC2, P. 67, 36-37), availom acolo, de ne va aduce vr'o velste, vá vrem da a §ti (S5-li§te, Maramure§, 1593, LB, 47, 10-11), de se omuliela RimIgnul lard osändli bitre taste voao a-I bate (CV,44, 4-6), deca durmiretu pie mijloc de holaru (S, ps.

www.dacoromanica.ro

126 SINTAXA

67, 14), se zidire. .casa, in desertu munIird-se zidi-torii (S, ps. 126, 1), spufre-mi se Rim16 nu esti (CV, 44,12-13), sei are vr'o paguba, sä-si intr'ébe cz nusul (Urn-pulung, Bucovina, 1595, LB, 48, 18-19), sti a§% fa&dista, sau sti 'taste nedereptate in mtina mè, sau sti a§1imprumuta (CP, ps. 7, 4-5), sti gresire fie fratele Ulu(CT, Mt. 75), sti se vorx posti trufasii sau rugticiune sdvorl fate (CC2, p. 13, 15-16), di sí an veni dela elzasisk arm muri ; set iarz cu noi nu va fi (Po, Gen. 44, 22,26), no uom peri, sse uom crede mezerere lug (T, 156, 5).

Impotriva celorlalti cercentori, M. Roques (Recherches sur lesronjonctions conditionnelles set, de, dacd en ancien roumain, In Mélan-ges Chetbaneau, Erlangen, 1907, p. 825-839) si N. Draganu (Conjunc(iilede i dacä, Dacoromania, III, p. 251-284; IV, p. 916-922) au ariitatcu dreptate eS pentru a explica valoarea conditional5 a lui de, trebuesti plec5m dela sensul temporal. Conclusia lui Roques, c5 de condi-Iional nu apare In traducerile rotacisante, trebue modifican, daciladmitem di de e Intrebuintat In functie conditional5 In S si CV (dear avea valoare temporald In CV, 64, 1-2, Roques, op. cit., p. 827).

Propositiunile comp a r a t iv e sunt construite cucum, cum. . asa (si), ca. . . asa (0), ca (si), in le kip . . .

asa, asa. in le kip, mai bine (mai Milos). . . de, deceittofi cdfi me audu asteidzi, sd fie op cum si eu säntu (CV,81, 12-14), curnu taste trupul feird sufletu mortu, asasi credi+nla lard lucru moartd taste (CV, 122, 3-5),ca audzim, asa si vddzum (S, ps. 47, 9), arsesi-nd caarde-se argintul (S, ps. 65, 10), intru nemicti nu-i obi-duitu, ca i tu bi+re stii (CV, 67, 6-7), in e kipu desirdlerbul la izvoarele apeloru, asa jelutaste sufletul mieucdtrei tire (S, ps. 41, 2), mai sus de bale suele (Cod. T,208, 60 v.), mai bunz esti de pdrintele nostru Iacovz (CC2,p. 152, 1-2), mai binre taste a nedejdi pre domnul decdtua nedejdi pre oum (H, ps. 117, 8), mai vrutu se l'épddu-mcin casa dzeului mieu, deccitu se viu in fsatele pticeitosilorz(S, ps. 83, 11), mai bu+r<u> e amu bi+re ftictindu.deceitu reu a I ale (CV, 155, 8-10), kibzuifi domnia voastrd.cri sef infelepfi mai mirtos (M-rea Moldovita, 1592, LB,16, 19-20).

Propositiunile inter og at iv e sunt construite cuau, le, doard, au doard (sau doard), ceile, derep le, dereptucare, prentru le, pre+ le : fratele nu-N va izbil vi, au izbdvi-la-va omul? (H, ps. 48, 8), Ze laudzi-te in reul tau? (S,

www.dacoromanica.ro

PARTÍCULA R ITATI SINTACTICE NEROMANE*TI 127

ps. 51,3), doard ispoved41e-li-se jerira? (S, ps. 29, 10),au doard poate credi+rtla spãsi elu? (CV, 119, 11-12),ce me ultaqi? (S, ps. 41, 10), o, ale cu focul arse?

ospele ce ¡ate dela impeiratul lertului? (TM, 191,156), Mee nu grdifi ceitrcl sf<d>nta maica lu Hs.? (TB,318, 36), §i dzise domnul dumnezeu cätrá muiare cdleai fâcutit aljia? (PO, 3, 13), derep ie me leisqi? (S, ps.21, 2), dereplu carl meihnitu imblu? (H, ps. 42, 2), prentru

desfate meinra ta? (H, ps. 73, 11), pre4 le nu li+stifis f<d>nta dornerecd? (TM, 49, 9).

V. Morariu, Sintaxa proposifiunei In Psaltirea RF, I,p. 219-231.

PARTICULARITATI SINTACTICE NEROMANESTI

Dificultàtile de care s'au izbit primii no§tri tradu-pentru a reda nuantele §i delicatetele textului

biblic, au fost deseori ocolite prin reproducerea ser-yilà a fraseologiei originalului slavonesc sau unguresc,filed preocupare de inteligenta textului.

latà cateva exemple de constructii de felul acestacei ispititu-n'au, dzeu, arsoi-nei ca arde-se argintul

(S, ps. 65, 10: jako iskusilil ny esi, b0e, raz2egid nyesi, jakae raz2izaet s srebro), nedereptail se gtungheiuintr'drima MA, nu MA va asculta menre domnulk (H,ps. 65, 18: nepravdu ate uzröxii vü serdade ne uslygitü mene gospodI) ; di luard elu mortu ;detigtse Pavelu §i ceidzu spri+su de-lu cuprie+nse,dzise (CV, 16, 6 -10 ; Act., 20, 9 -10 : i vilz6tq egomriltva ; stiged e Pawn napade nani, i obIerni ego,re6), si tare pie bdrbatk Lot neiveilircl (Po, Gen. 19,9es erössen rea tudulanac a firfiura Lothra), imblardtabdra acolo improtiva muntelui qi Moisi tard sus mersepre munte ceitrd domnezeu (Po, Ex., 19, 2-3 : es tabortiaranac ot a hegy ellenébe, es Moses selméne az Isten-höz), line pre noi den Eftels afard aduse (Po, Ex.,32, 1: ki miinket Egiptus földebei kihozot), cu moartlmortiei va muri (Po, Gen. 26, 11: halalnac halalaualhallyon), aczassta u facze sse-11 ferikem, binele lay ssenu-I vytem cze may tare sse-1 laudem czine

www.dacoromanica.ro

128 SINTAXA

asteptem ssculatura (T, 147, 4: ez czac tessi hogy die-zér tic, io voltat el ne félyetytic de söt inkab magasstal-lyuc, kic az fel tamadást variuc), kum au Chrisius nouessgz [=zis] (T, 148, 5: mint az Christus meg monta).

§lunghia (H, ps. 65, 18) se explic5 prin confusia lui uzréli ,.a vc-dea" Cu po:Irséti a sacriiica".

Deelinarea substantivelor i adjeetivelor

CZNITIVTTL. In locul genitivului numelui, se intre-buinteaza prep. de, urrnatà de numele respectiv la nomin.-acusativ ; procedeul acesta imità constructia slav5 cuola: de mijlocs de piaträ créde glass (S, ps. 103, 12: otsradi kamenia dakt glas ; V: dim millo*, ca urulde §h,defi (S, ps. 81, 7), ca urul de Zei '0)&47 (V, id.i jako edin ot kn,v1), pci.trei ajará de &t ate (CV, 25, 10-11:Act. 21, 5, da2e do vng grada), intru ura de &l'Odie(CV, 15, 9: Act. 20, 7, vo edinu Ie ot subbota), sämiude l'el trei ie perdorti Sodomulu (TM, 191, 155-156),neVire de 5erbi (TM, 78, 126: kto ot robr), intoarse-sisveti Sisins de räsarit la Ravida (TB, 284, 114: vtizvratislsveti Sisini ot vastoka va Raviju), biräul de Bistripi(CAmpulung, Bucovina, 1595; Suceava, 1593-1597, 1595,LB, 48, 22; 49, 25; 50, 20), mänästire de Bistrilti (Su-ceava, 1597, CB,I, 76, 3), Zetalea de Samaria (CT, Mt. 34).

AcusAlivu.c. Constructia ara' prep. pre apare in exempleca : are se omorgscei elu (S, ps. 36, 32), Ze purtai ca unberbae Iosifs (H, ps. 79, 2), ruga-i Pavelu tofi se pree-mè.'sca hranä (CV, 92, 4-5), etc.

Artieolul

Lipsa articolului apare in casuri ca : bärbals fardmente (S, ps. 91, 7; H, V : bärbatuls : m92I bezumen1),se mire in &tate io vor fi (S, ps. 106, 7; H : &taré :va grad obitèlnyi), cCunoe ¿e intr'änsä inv4ti-se §i cabräu (S, ps. 108, 19; H: .brelul u : riza, vanju2e obla6it sQ i jako

Lipsa articolului mai apare cand numele e pre-cedat de o prepositie §i constructia norma1à impunedeterminarea numelui : tutti ca foale in brumá (S, ps.118, 83; H : foalele : byxa jako méxü na slan6), puserä-me

www.dacoromanica.ro

PARTICULABITXTI BINTACTICE NEROMINE§TI 129

in groapei dedesuptu (S, ps. 87, 7; H: in gaura; palo-tisa mQ vil royó preispodnemó).

3. Constructia dzi si noapte (H, ps. 12, 2; S, ps. 41,4, etc.), reproduce constructia slavó. : dni i nata.; cons-tructia normalà apare, de altfel, in acele4 texte :dzua §i noapté (H, ps. 41, 4; S, ps. 12, 2, etc.).

Pronumele personale

Intrebuintarea pleonasticó a pronumelui de pers.a 3-a reproduce exact constructia slavó : toYagul tdu

fustele tau, 'tale me manqdtard (S, ps. 22, 4:tvoi i palica tvo, ta me u.t.6. 'ista), se stifi Ca domnutzelu e dzeul% nostru (S, ps. 99, 3: uvódite jako gospodi,tol esti bogó nagil).

Lipsa pronumelui neaccentuat apare in textelerotacisante, pc lângó constructia corectà (v.p. 117) : ¡leuruta gresiTu (H, S, ps. 50,6: edinornu sogrólixt1), ddrui¡le dumnedzeu tofi cdfi noalci cu ti+re (CV, 89, 12-14;Act. 27, 24: i se darova tebò boga vsq plavajugtygtoboju), nimdrui se nu spu.fri (CV, 53, 5-6; Act. 23,22: ni edinornu e povódati).

Intrebuintarea formelor accentuate ale pron. per-sonale, in locul celor neaccentuate : dai lui blagos1oveniein acul acului (S, ps. 20, 7: jako dasi emu blagos-lovenje vo vóku vóka), nu Irisa mene, doamne dzeulmieu (S, ps. 37, 22: ne ostavi mene, gospodi bo.2e ami).

Enclisa pronumelor personale neaccentuate, acolounde ne-am fi Weptat la proclisó : nree incredinfard-sein dzisa lui (V, ps. 77, 37: uvÓrik sQ bü zavótó ego),§i omerii tdi veselescu-se de tire (V, ps. 84, 7: i ljudietvoi vilzveselgt sQ o teb6), mesergre si dgclevdrupira-se, dereptate si pcee sdrulard-se (V, ps. 84, 11:milosti i istina srétosta SQ, pravda i miri oblobizasta sq).

Enclisa §i proclisa pronumelor personale neac-centuate reproduc constructia din vershmea slavó co-respunzótoare : i ncistd vi i spre nedg jde (V, ps. 77, 53i nastavi t na upovanie), §i dralie lor copen i i mal (V,ps. 77, 53: i vragy ix pokry more), gi sufletul fItimeinduimplu-1 de challa (V, ps. 106, 9: i dur9

adecci audzimu-o in Efratu, afleimu-o in cdmpulAL Rosetti.Limba romnà in secolul al XVI-lea. 9

www.dacoromanica.ro

130 biNTAXA

dumbrdviei (V, ps. 131, 6: se slygaxom vü Efraté, obr-toxom vú polix debravy).

6. Constructii de tipul acesta : se nu bucure-mi-se(S, ps. 34, 19, 24) reproduc exact constructia slavg :da ne vozradujut s o mené.

Adjectivul

Demonstrati v. Adjectivul demonstrativ e a-sezat duph." nume : mdrule tale alésté (CV, 23, 4; Act.20,34: rucé moi sij), pasa cdtrd oame+rii miei dee§la(CV, 104, 2-3; Act. 28, 26: idi kri ljudemil <moirnO>

Nehot Ori t. Aceeasi constructie apare si cu adj.alt : in gintu altu (S, ps. 47,14; CP : intr'altd rudd :vil rodé inomri), in n'ému alta (S, ps. 77, 4; : luir' &ir.gintu : vù roda imi).

Verbul

In textele traduse din slavoneste, formele de per-fect s!mplu din versiunea româneascri corespund for-melor de aorist din versiunea slavA ; perfectul e redatIn textul românese prin perfectul compus. In. V, deexemplu, perfectul sirnplu e intrebuintat aproximativde 362 de ori, i perfectul com.pus numai de 48 de ori.Iatà cfiteva exemple :

Versiunea slavri VPerfect Perfect cornpus

naval esi adus -ai (cânt. 4,15)uslygalT esi ascultat-ai (ps. 187,1)villOi esi bdgat-ai (cOnt. 4,13)poznal ITIQ esi cunoseutu-mé-i (ps. 188,1)

etc. etc.Aorist Perf. simplu

navede adusqi (cha. 7, 31)pokryi coperi (clint. 4,3)dasti cale (ps. 111, 9)

etc. etc.0 serie de verbe sunt construite cu dativul, ca

verbele slave corespunzOtoare :

www.dacoromanica.ro

PARTICULARMtp bINTACTICE NEROXIINE§TI 131

asemdra (a se): (":ine in nuori asemand-se Domnului(S, ps. 88, 7), omul de5ertului asama rä-se (V, ps. 143, 4);v. si. upodobiti

bate-goc (a-§i): domnul bdtu-5i gocz lorz (H, ps. 2, 4);v. si. (po)rpgati s;

bucura (a se): bucurafi-vd lui dumnedzeu (H, ps. 80, 2),bucurali-vd lui (S, ps. 2, 11); v.sl. radovati s;

confeni : cunlinri vihorului (H, ps. 106, 29); v.sl. za-prètiti ;

dodei : ingerul domnului dodei loru (S, ps. 34, 5); v.sl.s frtOati ;

fludeca : a gadeca oamenrilorm Mi in dereptafé (H,ps. 71, 2), j":udecti, doamne, &lora le me obiduescu (S,ps. 34,1), ¿cl Ie ludeca tuturork dupa lucru (CV, 142,7-8); v. si. spditi ;

impiedica : intrell-i i impiradeca loru (S, ps. 16, 13);V. si. zainti ;

invala (a se): invala-voiu caiei tale (H,ps. 50, 15), cdrariloru tale invaid-me (S, ps. 24, 4); pou-6iti s;

ruga (a se): réfeei tale roagd-se bogafii oamerilor (S,ps. 44, 13); v. si. moliti ;

tocmi (a se): tocmi-se domnului in fii dzeului (S, ps.88, 7) ; y. si. upodobiti s;

ven& : vorz ven& Ion dereplii (H, ps. 48, 15), cadendu ven& miqeiloru (S, ps. 9, 31), invarzcu loru (CV,

5,13) ; v. si. odolèvati (odeléti, odolèti).

Adverbul

Negat iune a. Sub influenta versiunei slave, nega-tiunea nu e suprimatil dinaintea verbului, in frase careincep cu o particuM de negatiune sau cu pind, pinacind : nel(! infelegu toti piadora tara 'T (S, ps. 13,4:ni li urazum6jutii vsi dèlajugtij bezzakonie), nu metornu para se cumplu-i (S, ps. 17, 38: paenu bragimoe, i postignit O, nu spämlinfel-se para va cauta spredralii säi (S, ps. 111, 8: ne uboit sç, dondae vozzritùna bragi svoq), nernicd gandindu-se (CV, 110, 9-10;1, 6: niètae sumn

www.dacoromanica.ro

STILISTICA

Ordinea euvintelor

Exemplele ce urmeazä sunt luate in primul ränddin textele netradusc, in care scriitorul se poate micaliber §i intrebuinteazil constructia potrivitä, nestän-jenit de context.

Ordinca obi§nuitä a cuvintelor in frasä este subiect-verb-compliment : eu, vomicul de Ceimpul-lungu, scrieminkinalune §i mullei seinalate la birdul de Bistrifti (Um-pulung, Bucovina, incep. sec. al XVII-lea, LB, 55,n-1 12).

Modificärile aduse acestei ordonante au in vederepuncrea in valoare a vreunui membru al frasei, prinlocul ce i se acorn..

Verb-subiect-compliment. Se atrage atentia asu-pra actiunei exprimate de verb : delungal-ai de meresoful qi apropialul (S, ps. 87, 19), qi-i o au daiu jupanNan ceTe fell& sleniei mantistir<i> (Bune§tii de j.,Välcea, 1597, CB, I, 80, 9), audzi-me (S, ps. 16, 6),scris-am (Suceava, 1593-1597, LB, 50,1; Fägära§, 1599,LB, 50, n-1 6), dau-vci in §tire (Tara Rom., 1600, AAR,20 ist., 476 a); constructia aceasta se intrebuinteazäIn frasele intcrogative : avg-vrem veo pagubci, au ba?(M-rea Moldovita, 1592, LB, 46, 23).

Predicat nominal-verb. Se atrage atentia asuprapredicatului : di miel qi mé3eru-s cu (S, ps. 85, 1);In frasa urmaoare, pronumele compliment fem. neac-centuat o este proclitic : qe de cändu o au cu<m>pliratOné aCé Ripti (Suceava, incep. sec. al XVII-lea, LB, 62,11). Constructia liberä, fäcutä posibilii prin intrebuin-tarea prep. pie, apare in inversiuni de tipul urmätor :pre popa Manole am inveifai set' scrie (Suceava, incep.sec. al XVII-lea, LB, 63, 20-21).

www.dacoromanica.ro

ORDINEA CUVINTELOR 133

Subiect-compliment-verb iarei Petré ,S'utra o aucumpeirat (Tg. Neamt, incep. sec. al XVII-lea, LB,67,6).

Atribut adverbial sau adjectival-verb (sau nume) :told IA 'oral° casa (Câmpulung, Bucovina, incep. sec. alXVII-lea, LB, 53, 6), forte ne rugetin (Câmpulung, Bu-covina, incep. sec. al XVII-lea, LB, 57, 11), ne forterugtim (Câmpulung, Bucovina, 1604-1618, LB, 76, 7),cei au locale sidbit mandstiré; iar noi Marte vom cvé amuliemi (M-rea Moldovita, incep. sec. al XVII-lea, LB,68, 8; 69, 13-14).

Proeedeuri de limbá scrisfi

Intrebuintarea cuvintelor compuse, pentru a redanotiuni neobi§nuite in lirnba vorbità, este un procedeucaracteristic al limbilor literare ; in textele traduse g6-sim. o serie de termeni comp4, care traduc termeniislavi corespunzaori (v. mai jos, p. 138).

Pentru corespondentà, existau formulare slavo-ne§ti ; formulele au fost traduse §i au servit de modelfraselor stereotipe române§ti, intrebuintate in corespon-denta particularà. Procedeul este caracteristic ; iatà câtevafrase de acest tip : qi avem nedéjde pie domniavostalse da( noao a §ti de bate (M-rea Moldovita, 1592, LB,46, 27), cd aczmu, cu mila lui dummidzetu, sti fie Maria,lui Craiu setnettos §i Domnu nostru ,57efan Vodtt, iasteo iarei ca alaixtei (Suceava, 1595, LB, 49, 15-16; cf.Câmpulung, 1595, LB, 48, 5-7),'ee va hi pohta §i tabadomnilor voastre la noi, nevoi-vomz set faZemz prenztru110/A domnilors voastre (Suceava, 1595, LB, 49, 17-19;cf. Succava, 1593-1597, LB, 50, 10-12; Câmpulung,Bucovina, incep. sec. al XVII-lea, LB, 55, 6-7), denu u vor Visa sti fie ca mainte, multi' val sei va fa& (Om-pulung, Bucovina, incep. sec. al XVII-lea, LB, 56,7-8), ne rugdm domniilor voastre de reindul; däm tiredumiitale de rtindul, etc. (Câmpulung, Bucovina, 1595,48, 11; incep. sec. al XVII-lea, LB, 55, n-1 12; 59,5; 60,4; Suceava, 1601, LB, 69, 4), noi de bate binepre reind am inieles (Tara Rom., 1600, AAR, 20 ist.,476 a), mei inkin cu capul la peimetntu (Berile§ti, Ilfov,

www.dacoromanica.ro

134 STUIAISTICA

ca. 1609, CB, I, 173, 2-3; cf. cadent cu f.vbfele la mar-dele ptimeints, M-rea Voronet, 1616-1631, LB, 87, 23-24).

Proeedeuri do limbri vorbit&

Construirea de frase scurte si introducerea lorprin cate o conjunctie §i dup'aeA vá dau 5tire cà simlulviu... ëe amu sceipat dela Belgrad...ddiu m'au prinsune5te Sasi ; dei a vrut sá ma tac... dcëi niu m'au perdut.De a& eu amo tri<me>s carte...de& mli rog euamu tam met rog...5i 4.5eitreinesco, 5i amfticot o barbei panel in bräu... qi stimlunomai co ctime5a (Bistrita, 1600, LB, 52), avutdesta fe'br unz cal. DRi s'au acolisii Simion de alel

s'au dusa Ghiorghi.... dal ei s'au temulza vent pie la Mârié vostrei...dal IdAt 5ii-au fecuitz,fau ldsat unul in nume de moils, q'au lua[s dela Ghior-ghie 7 florinfi, 5i un inel de aigint....dai ne forte rugdmsWrit tale (Carapulung, Bucovina, incep. sec. al XVII-lea,LB, 59).

lath cAteva exem.ple de intrebuintare ale acestui pro-cedeu in limba vorbin dupei gäsesc 11 dobor cu to-poru 51 dupc1 hala set string 51-1 lati apäi tot... 51-1 i'afi

tunä cu lei pei pled in ¡os q'apeit 11 sude pel cal....5'aped vin la casa mortulur (Dinsus). Intil a venit TurciIla mineistirea Urezulul, la Crizanti, Grec, fa vorbit curel turce5te 51 s'a dus la mineistirea Bistritil 51 I-a dalloc...5'a dal foe 51 pé5teril... î lei a fugit in Matra' ...51 te loc numa ell a beiga un om singur. 56zu1fa strigat tat-so'n vale 51 Eel nu 'nfetlegea...5'a zis sfintuGligorre (Ramesti, Valcea).

Candrea-Densusianu-Sperantia, Graiul:nostru, 11, p. 110; I, p. 31,

Deasa intrebuintare a demonstrativelor, pentru aprecisa de cine sau de ce este vorba : eu cad boA-enle au fostu vornic... sä-5i Intibe ca c'écl vornic (Urn-pulung, Bucovina, 1595, LB, 48, 17-18), ate o pres-trure de Ape...5e de ceindu o au cumparat Oné aCé(Suceava, incep. sec. al XVII-lea, LB, 62, 10-11).

Procedeul insistentei, prin repetitia unei forme,apare in reluarea unui cuvânt sau unui grup de cu-

www.dacoromanica.ro

PROCEDE= DE LIMBX VORBITX 135

vinte, dupà o propositie subordinatá' : O de l'a pie&ore-o marhei, ei #arä" §i o Riu, de le plae (Suceava, incep.sec. al XVII-lea, LB, 62, 15-16), Voivodul nostru iastesändlos §i acmo vine la scaunu, peste trei-patru dzileven i-va la scaunul dumisale (anipulung, Bucovina,1604-1618, LB, 74, 14-15).

www.dacoromanica.ro

VOCABULARUL

Derivatiunea

Derivatiunea, ca *i compositiunea, suntprocedeuri caracteristice ale limbilor ¡iterare: exemplelecare urmeaza apar In texte traduse ; traducatorii auusat de aceste procedee pentru a reda termenii slavicorespunzatori.

1. Imp r o p ri e. 0 serie de substantive provin :din adjective : afundu adancim,e"(H, ps. 42, 8),

amaru amaraciune" (S, ps. 9, 28), grasul grasime"(S, ps. 80, 17), mullul multime" (CP, ps. 5, 12), etc. ;

din adverbe : aproapele tovara§" (S, ps. 100, 5),asuprti camM" (S, ps. 54, 12), deseitui Imbel§ugare"(S, ps. 50, 7), des/u! (CP, ps. 50, 7), etc.;

din verbe ; dela infinitiv : adueere prinos, jertfr(H, ps. 39, 7; CV, 32, 5), bére bautura." (S, ps. 101,10), cumplire sfar§it" (S, ps. 53, titlu), etc. ; dela par-ticipiul trecut : adunat adunare, gloata" (S, CP, ps.73, 2), ajunat post" (S, ps. 34, 13; CP, ps. 68, 11),aptirat dojana, mustrare" (S, CP, ps. 103, 7), ascunsutaina" (S, ps. 50, 8), etc., §i fem. : arsti jertfa" (H,ps. 65, 15).

Exista adjective formate din verbe : afundat adanc"(H, ps. 63, 7), amtinat tarziu" (CV, 114, 1, etc.), ad-verbe din substantive : adeveir inteadevar, cu ade-varat" (H, ps. 118, 75) sau din verbe : alegtindu afarAde" (S, cant. 2, 39), prepositii din adjective : dereptupentru" (S, ps. 5,10).

2. Cu sufixe.-titate: bogeitate bogatie" (CV, 131,7; MM, 306, 13

v.), mesercllate miserie" (Po, Ex. 25, 17) ;

* BogdMtate, Cu disparitia lui -M-, ca In jumate < Aunlitate.

www.dacoromanica.ro

DERIVATIUNEA 137

-.dune : descumpdraCtune rAscumpárare" (PO, Ex. 30,12), ferikaczune fericire" (T, 154, 9), lericatune (MM,305, 11 v.), imbrac'aure Imbrácáminte" (H, ps. 68,12), imputar Line mustrare" (CP2. ps. 43, 14; CT,Luca 3; PO, Gen. 30, 23), imputiliune imputire"(CC2, P. 309, 27), leisUure iertare" (CV, 78, 6), leis&.4tune (CT, Luca 4), reiprétune rApire" (CT, Luca 60),seZerdctune seceris" (CT, Mt. 54), uneczune unitate"(T, 154, 9) ;

-eald : odihneard odihná, odihnire" (MM, 305, 12 v.) ;-escu : canescu, cclinesc cAinesc" (S, CP, ps. 104, 31),

pelitescu trupesc" (CV, 146, 7) ;-le: bleindzie blAndete" (S, ps. 44, 5), dqertie pa-

gubà." (CV, 85, 10-11);-ime : necurclfime necurátie" (H, ps. 5, 12);-mantu : ascultämtintu ascultare" (CV, 138, 10), Mr-

gelmänt larg" (H, ps. 117, 5) ;-nic : mezererniku milos" (T, 154,6);-ontu : reontu rA"u" (S, ps. 63, 3), vulpontu (S, ps.

62, 11) ;-si (<i p s i) : 1. la dativul pronumelor (cuiqi,

luiqi, iei, ceíruiasi, aeluiai, tnsusi, tnsi§i, etc.), 2. laadverbe acmusi, asasi, etc.);

-qugu (<ung.-ség) hiclensig (H, ps. 27, 4;S, ps. 9, 28, etc.), e Indurare, mi15" (S, ps. 50,3), eftensug (CP, ps. 50, 3; PO, Gen. 41, 31) ;

-wet : ailed-turd urm.6" (S, ps. 16,5), nestiuturd ne-stiintA" (CV, 142, 2) ;

Printre derivatele verbale : a se gloti a se adunaIn gloatá" (MM, 306, 13 v.), a reoni a face rAu, a strica"(CV, 154, 8), etc.

3. Cu prefixe.a- : aputi a mirosi" (aput, ind. pr. 3 pl., S, ps. 113,

14), astriira a instreina" (astriirat, adj., S, H, ps.57, 4) ;

des- : dezdzile a-si lua rámas bun dela cineva" (CV,2,2), a se destuma a se intoarce, a se suci" (S, ps.77, 57) ;

in-: inacoperi acoperi" (H, ps. 26, 5), inmeiri amári" (T, 152, 6) ;

ne- : necuviniosti (H, ps. 42, 1), netare slab" (TM,124, 241);

www.dacoromanica.ro

138 BLBMENTELE VOCA BU LA RULUI

pie.. (<v. si. pr6-) : préceintat preaslävit" (S, cant.7, 52), pameindrie Intelepciune" (S, ps. 48, 4);

reiz- (v.sl. razil-) : rei4ucleca a judeca" (CV, 59, 3),reisleibit istovit" (CC2, p. 243, 17, 23, 25).

spre- : spreree a cherna" (CV, 68,3), spreseirire gra-hire, cutezare" (CV, 12, 7-8).

COMPOSITIUNEA

Substantive, a) douä substantive : aqintu-tcle-tortu (CV, 8, 1-2) : srebrokovad; lege-celicare (S, ps.36, 7) : zakonopr6st9pljenije ; b) adjectiv i subst. : bu+rel-jaZere (CV, 162, 2) : blagodéjanije, dulee-deiruire (CV,57, 13-14) : blagodarjenije, dulee-iubire (MM, 304, 9 r.) ;e) adverb si subst. : ainte-neiscutul (CP, ps. 104, 36) :prtivenIcI, Prei-lege (S, ps. 5,5) : bezakonije ; d) prepo-sitie i subst. : asuprd-luare (CV, 169, 1-2) : prèumno-enije, deleveiru (S, ps. 5,11)<de+adeveir.

Verbe: a) adjectiv si verb : a reu-laee (CV, 155,10); b) adverb si verb : a ainte-pune (S, ps. 85, 14) :prAdtilaiti, a bire-greii (H, ps. 44, 3) : blagosloviti.

ELEMENTELE VOCABULARULUI

Vocabularul traducerilor este diferit de vocabularultextelor netraduse. Traducalorii dispuneau de un lexicsärac si nu aveau la indem,anä termeni romanesti sufi-cienti, care sä corespundä tuturor termenilor slavonestisau unguresti din versiunea bibIic. S'au intrebuintatdiverse procedee pentru a ocoli aceste dificultäti ; pelangä procedeul de a traduce mai multi termeni dintextul biblic printr'un singur termen romanesc, tradu-cätorii au recurs, de cele mai dese ori, la procedeulmai simplu de a introduce In textul lor cuvintele sla-vonesti sau unguresti care nu aveau echivalent ro-manesc. In felul acesta, un mare numär de elementestreine a pätruns In vocabularul traducerilor.

Majoritatea acestor cuvinte nu apar In textele carerepresintä, ce! putin In parte, limba vorbitä, de exempluIn scrisorile particulare ; In textele din aceastä cate-gorie, pe langä termenii usuali de origine streinä, apar-

www.dacoromanica.ro

NLEMPINTELE V OCA BITLARIILUI 139

tinand limbei comune, mai afläm o serie de cuvintestreine impuse de limba eancelariei.

Dintre elementele care alciltuese lexicul secolului alXVI-lea, vorn examina numai elementele lat in e, slave

unguresti, in scopul de a da un tablou sumar alvocabularului limbei romane in sec. al XVI-Iea.

In ceeace priveste elementele lat ine enumerate acimai jos, cele mai multe au dispkut din limba comunä ;uncle, insä, sunt conservate parai astäzi in regiuni res-transe ale domeniului dacoroman.

1. F..LEMENTS LATINA. Aiil (<ecce-hicce), adv. aci"(H, ps. 131, 14; CV, 57, 11), agru (<agrum), su. ta-rinä" (S, V, ps. 106, 37; CT, Alt. 53), ainte (<ab ante),adv. inainte" (S, ps. 22, 5), arbure (<arborem), sm.pom" (H, ps. 1, 3), arirei (<arenam), sf. nisip"(H, S, V, ps. 138, 18; CV, 93, 12), asin (<asinum),sm. rnägar" (TB, 470, 110), arid (<uvam), sf. stru-gure" (S, V, cant. 2, 14; PO, Gen. 49, 11), botepre(<*baptizionem), sf. botez" (CV, 156, 10-11), cellartu(<caballarium), adj., sm. cälare, cäläret" (S, cant. 1,19), ceisatortu (<*casatorium), sra. orn cu familie"(TM, 51, 13), cumeinda (<corrunandare), vb. a jertfi"(S, ps. 53, 8), curneindare, si. jertfä" (S, V, CP, cant.7, 40; CV, 145, 10), a cumpli (<*complire), vb. asfarvi, a pierde, a präpildi" (S, ps. 144, 20), a cura (<cu-rare), vb. a curilti, a sterge, a pfäpädi" (S, ps. 64, 4),a cure (<currere), vb. a alerga, a curge" (H, S, ps.57, 8; CV, 34, 4; TM, 51,11; Theurer' intrecere la joc",TM, 230, 229), a se delunga (<*delung) vb. a se de-'Arta" (H, S. ps. 87, 19; CV, 167, 5), a despune (<dis-ponere), vb. a stapani, a domni" (CV, 162, 10; des-puitortu stäpanitor, V, cant. 7, 37; TM, 79, 128; TB,314, 32), dqidera (<desiderare), vb. a don, a pofti"(S, ps. 83, 3), a deVinft (<deseenclere), vb. a se co-bori" (S, ps. 29, 10; CV, 49, 2-3), a se dupleca(<duplicare), vb. a se indoi, a se abate, a se feri" (H,ps. 17, 8), e (<et), conj. iar, vi" (v. p. 109), a ferica (<*felimre), vb. a ferici, a face bine" (S, V, cant. 9, 48;CV, 133, 10), fur (<furem), sm. hot" (H, S, ps. 49,18; CV, 161, 2), fu#e (<fustem), sm.. toiag" (S, ps.2, 9), genru+re (<*gyronem), sí. adâncime" (H, ps.68, 16; CV, 90, 11), #iniu. (<gentem), sn. neam, fa-

www.dacoromanica.ro

140 VOCABULARUL

milie" (S, ps. 9, 27; CV, 30, 7; TB, 316, 33, etc.), Ode,jude (<judex), sm. judecAtor, boier ; magistrat" (S,cânt. 7, 38; N. Maramuresului, 1602-1617, LB, 73,23), iuo (<ubi), adv. uncle" (v. p.108), Imbe(<ambae),adj., num. amfindou'r (H, S, ps. 149, 6), infrumqa(<*informosiare), vb. a infrumuseta" (S, ps. 64, 9;CV, 152, 4), imputa (<imputare), vb. a invinui, areprosa" (S, ps. 73, 10; +putare blestem", CV, 85,9-10), a se Malt ége (<incalescere), vb. a se incàlzi,a se InfierbAnta" (S, ps. 38, 4; CV, 120, 2), intortu (<in-tortus), adj. nedrept" (S, ps. 17, 27), a se Iniurereca(<intenebricare), vb. a se intuneca" (S, ps. 68, 24),a se inveVi (<investire), vb. a se imbräca" (H, S, V,CP, ps. 132, 16), invoalbe (<involvere), vb. a inveli"(S, CP., ps. 101, 27), lucoare (<1ucorem), sí. lumin6"(S, ps. 64, 11; CV, 76, 10), maritu (<maritum), sm..mire" (S, ps. 18, 6), mé3er (<mis'érum), adj. särac"(H, S, ps. 39, 18), meserére (<rniserere), sí. po-marfd, milostenie" (S, ps. 17,51 ; TM, 155, 193, etc.;Thrgoviste, 1602, CB, I, 127, 7), meseratate, sf. siirkie"(S. ps. 30, 11; TM, 80, 131), neauci (<nivem), sf. zä-padä" (S, ps. 50, 9; V, cânt. 2,2), a se mundra (<no-minare), vb. a spune pe nume, a ceti" (S, ps. 140, 4;CV, 56, 7), op (<opus), s. trebue, trebuintil" (in ex-presii ca op sä, e opu a trebue s'ä, e trebuintA", etc.;S, ps. 13, 3; CV, 12, 5-6; GB, 740, 52, 3 a; TM, 123,239; EP, 37), peirdia (<*poenitare), vb. a pä'tirni"(S, CP, ps. 37, 7), pasa (<passare), vb. a merge" (CV,39, 13), peisa (<pensare), vb. a apilsa" (S, ps. 31,4), premiedza (<*permediare), vb. a injumätäti" (CP,ps. 54, 24; impremiedza, S, ps. 54, 24), prepune (<prae-ponere), vb. a b'änui" (S, cânt. 2, 19; cf. prepunovi,pl., CV, 108, 6), prevenIe (<pervincere), vb. a In-vinge, a birui" (H, ps. 128, 2), scripluai, sf. scrisoare"(CV, 128, 3-4; Mehedinti, 1599, CB, I, 83, 3), spärli(<expartire), vb. a despà'rti" (S, ps. 21, 20), scura(<excurare), vb. a curäti" (S, ps. 50, 4), scumpara(<excomparare), vb. a cump'ära" (CV, 169, 3), slur(<stylum), sm. turtur de ghiatà" (S, ps. 148, 8),suru (<sonum), sn. sunet" (S, ps. 41, 5), §erbi (<ser-Vire), vb. a lucra, a sluji" (H, ps. 21, 31), §erb (<ser-vum.), am. rob" S, V, ps. 77, 70; CV, 109, 8), temoare

www.dacoromanica.ro

ELEMENTELE VOCANULARULM 141

(<timorem), sí. tearnä, spairnä" (S, ps. 67, 28), un-luïre (<orationern), sf. urare, binecuvântare" (CV,125, 1), värgurei (<*virgulam), sf. fecioarä" (CV, 26,13), vie (<vivere), vb. a träi" (S, ps. 117, 17; CV, 43,7), viptu (<victus), sn. bucate" (H, S, ps. 64, 11).

2. ELEMENTE SLAVE. Adz. (<adil), sn. iad" (H, ps. 9, 18),altimojnei (<almuZino), sf. pomanä" (TM, 51, 12), an-kirei (<ankira), sí. ancorä" (CV, 93, 14), aslarrim (cf. r.°Mama), sn. camrità" (S, ps. 14, 5), aspidä (<aspida), sf.viperil" (S, ps. 90, 13), beseidui (<besèclovati), vb. avorbi" (H, ps. 30, 14), beseadei (<bes&la ; cf. ung. beszédgrai, cuvânt, vorbire"), sí. vorbä, vorbire" (H, S,ps. 103,34; PO, Gen. 11,1), bezaconi (<bezakoniti), vb. afäptui nedreptäti, färii-de-legi" (CP, ps. 74, 5), beza-conic (<bezakoninikt1), sm. nelegiuit" (H, ps. 64, 4),bezaconie (<bezakonije), sí. nelegiuire" (S, ps. 106,17), blagodari (<blagodariti), vb. a multumi, a dabar" (CV, 93, 1-2), blame"' (<blazni.1), sf. grcsalä,smintealä" (S, ps. 139, 6), bleizni (<blazniti), vb. alace sä greseascä, a induce in croare" (H, S, ps. 106,40; CV, 113, 1), cadild (<kadilo), sf. tilmäie" (S,ps. 140, 2; V, ant. 7, 38), casi6 (<kasiia), sf. scorti-soarä" (H, S, ps. 44, 9), caOismei (<kaOisma), si. di-visiune a Psaltirei" (S, ps. 55, titIu), CiIà (<6is1o), sf.numär" (H, ps. 151, titlu), clevetei (<kleveta), sf.calomnie" (S, ps. 118, 134; CV, 73, 7), cleveli (<kle-vetati), vb. a calomnia" (H, S, ps. 118, 23), clevetnic(<klevetInikii), sm. calomniator" (S, ps. 71, 4), conob(<konobti), s. cäldare" (S, ps. 59, 10), corabnic (<ko-rablnikil), sm. coräbier" (CV, 86, 4), dealer' (<M0),sí. Iucru" (S, ant. 4, 17; CP, ps. 61, 13; Câmpulung,Bucovina, incep. sec. al XVII-lea, LB, 53, 7), dezlupi(<1upiti), vb. a rsdpi" (H, ps. 108, 23), doseidi (<do-saditi), vb. a se supra, a ocäri" (CV,46,14-47, 1;CP2, ps. 89, 10), dodei (<dodèjati), vb. a supära"(H, ps. 43, 8; S, ps. 22,5), finicsu (<finikilsä), sm.smochin" (S, CP, ps. 91, 13), qadinä (<bg. gadinti), sf.fiarä, \Tin" (H, S, CP, ps. 103, 25; CV, 124, 4), girbli(<grfibi1), sf. spinare" (CP, ps. 128, 3), getvoazde (pl.,<gvozdi), sn. cui" (TM, 46, 4), geivozdi (<prigvoz-diti), vb. a prinde cu cuic, a lipi" (H, ps. 118, 120),gläsi (<glasiti), vb. a gläsui, a rosti" (H, S, ps. 113,

www.dacoromanica.ro

142 YOCABL LARUL

15; CV, 37, 2), gloti (a se ; <g/oatcl<glota), vb. strangeoaste" (H, ps. 139, 3), g(u)noiVe (<gnoigte), sf. gunoi"(S, V, CP, ps. 112, 7), gospodin (<gospodina), sm.stapan" (S, ps. 67,21), golovi (<gotoviti), vb. a gati,a pregati" (S, CP, ps. 88, 5; CV, 53, 9), grepic (<gra-gInikti), sm. pacatos, gre§itor" (H, ps. 9, 25), gunosi(<gnusiti), vb. a se scarbi" (H, ps. 5, 8; S, ps. 55, 6),hlipi (<xlipati), vb. a se veta" (CV, 131, 5), hrei-borie (<xrabril), sí. Wire" (S, ps. 143, 1), hrcThilnild(<xranillnica), sí. lada, camarr (S, ps. 143, 13),inite (<inije), sí. bruma" (S, cant. 2,2), inorog (<ino-roga), sm. animal fabulos cu un corn" (H, ps. 91, 11),irodie (<jerodijevil), sí. batlan" (H,S,V,CP, ps. 103,17), iscodnic (<stixodlnika), sm. sol" (CV, 122, 2),(i)sledi (<isl6diti), vb. a cerceta" (H, S, CP, ps.138, 3), istucan (<istukana), sm. chip cioplit, idol"(V, CP, ps. 77, 58), tuboste (<1juba), sí. iubire" (S,ps. 108, 4; CP, ps. 108, 5), l'ubov (<1jubovil), sn. iu-bire" (H, ps. 108, 4), jaloste (<1alostil), sf. (S, ps. 118,139), lastly (<11stivi1), adj. in§elator" (S, ps. 119, 2),Itncotti (<19kota), sf. 1n§elaciune, vicle§ug" (S, ps. 35,4), liva (<uva), sí. vant de miazil-noapte, crivat"(S, ps. 77, 26), maghenif à (cf. magesInika magic"),sí. fermecatoare" (TM, 154, 192), mtiheii (<maxati),vb. a face semn" (CV, 11, 5), meni (<méniti), vb. anumi, a invoca" (S, cant. 5, 13; CV, 5,1), milcui (a se;cf. bg. milkama se), vb. a se ruga" (S, ps. 34, 15),miloste (<milost1), sí. mila" (S, cant. 6, 9; CP, ps. 83,12; CV, 126, 10-11; T. 158, 8), mandroste (<m9drostil),sf. intelepciune" (S, ps. 89, 12), m4ifti (<mygica),sf. brat" (S, ps. 76, 16), moidan (<mo2danti), sn.maduva" (S, ps. 65, 15), musild (<mugica), sf. tantar"(S, ps. 104, 31), n'ddeli (a se; <nadéjati), vb. a na-dajdui" (S, ps. 35, 8), naftà" (<nafta), sí. smoala, pa-cued" (S, cant. 7, 46), neistävi (<nastaviti), vb. a In-drepta, a conduce" (S, ps. 142, 10), ndvedi (<navesti),vb. a aduce" (S, cant. 1, 19), neïasitti (<nejtsyt1),sf. pelican" (H, ps. 101, 7), nencividi (<nenavidai),vb. a uri" (S, ps. 138, 21), oajdii (cf. Oe franghie,funie"), sí. franghie, curca" (CV, 44, 2), obicni (<obyk-n9ti), vb. a invata" (S, ps. 105, 35), oblei (<oblièiti),vb. a da pe fata, a fnfrunta" (S, ps. 140, 5), obreizui

www.dacoromanica.ro

PALIthOINTILLIC V 0 CABULARULUI 143

(<obrazovati), vb. a circumcide" (CV, 30, 4), ogoadd(<ugoda), sf. p15.cere, plac" (CP2, ps. 68, 32; CV,64, 9; CC2, P. 45, 36), ugodi, ogodi (<ugoditi), vb. apracea" (S, ps. 68, 32; CC2, p. 45, 37), oltariu (<olti-tari), sn. altar" (S, ps. 42, 4), omet (<ometa), s. mar-gine, tiviturr (S, V, ps. 132, 2), omräzi (a se; <om-raziti), vb. a (se) pangAri" (S, CP, ps. 52, 2), onagru(<onagril), sm. asin siilbatec" (H, S, ps. 103, 11),organ (<organil), sn. instrument de musica" (H, S,ps. 150, 4), oscrzbi (<oskrtibiti), vb. a mahni" (S,cant. 7, 50), ostämpi (<ottist9piti), vb. a se depä'rta, aslAbi" (S, ps. 21, 12), otqi (<utè'iti), vb. a mangaia"(H, ps. 22, 4), pamente, pamite (<panit1), sí. pome-nire, amintire" (S, ps. 29, 5; V, ps. 111, 7), parasimä(<parasimovil), sf. stem5, marc'a', seine (CV, 99, 1),plkean (<pyxa), sm. mandru, trufar (S, ps. 118, 51),pele (<bg. pelegil), S. ve§rnant" (S, CP, ps. 44, 14),piqtä (<pigta), sf. hranil" (S, ps. 145, 7), plasca (< plat»,sf. mantie" (S, ps. 21,19), pobedi (<pobf5diti), vb. ainvinge" (S, ps. 88, 24), podnojie (<podilnaije), sí.talpd" (S, ps. 109, 1), podobi (a se; <upodobiti sQ),vb. a se asenfána" (S, ps. 82, 2), pogräzni (a se ; <po-grzngti), vb. a se cufunda, a se inneca" (S, cant. 6,6),pojeri (a se ;<po2réti), vb. a se aprinde" (H, ps. 9,23), polatä (<polata), sf. curte princiarà" (TM, 151,188), poloji (a se ;<poloiti), vb. a pune" (H, ps. 148,6), ponopnie(<ponogenije), sf. dojanà, mustrare, ocarO"(H, ps. 78, 12), pospäi (<posypati), vb. a spulbera"(S, ps. 147, 6), postämpi (< postppiti), vb. a se apropia"(S, ps. 79, 19), polypi (a se ;<potopiti), vb. a se inneca"(V, CP, ps. 138, 21), potrebi (a se ;<potraiti), vb. aprripdi, a strivi" (S, ps. 11, 4), poveli (<poveIéti), vb.a porunci" (S, ps. 148, 6), pravednic (<pravIdinikil),sm. drept" (H, ps. 36, 21), prépodobnic (<prépodo-bInil), adj., sm. cuvios" (S, ps. 11, 2), prescli (<prè ;6-kati), vb. a nia" (S, ps. 28, 7), pastäpnic (<pr6st9-pinikil), sm. cglditor legei" (S, CP, ps. 118, 119), pridädi(<prédati), vb. a da, a preda" (S, ps. 40, 3; CV, 22,8-9), (pri)lästi (<presistiti), vb. a in§ela" (H, ps.14, 3; S, ps. 76, 3; CV, 168, 2), prilctz (<prèlaziti),sn. trecere" (S, ps. 143, 14), pripec (<bg. pripekti),sn. ar§itä" (S, cant. 8, 67), pristäni (<pristati), vb.

www.dacoromanica.ro

144 VOCABULARUL

a sta Inainte, a sta de fatà" (H, S, CP, ps. 35, 5), pri-stani5fe (<pristanigte), sf. liman, port" (S, ps. 106,30; CV, 85, 3), pristoi (<prò;tojati), vb. a inceta ;a sosi, a veni" (S, cânt. 7, 46; CV, 2, 6-7), pri§lef (<pri-Mlle», adj. pribeag" (S, ps. 118, 19), proidi (<proiti),vb. a trece, a strilbate" (S, ps. 102, 16), prosjeti (<pros-vaiti), vb. a lumina" (S, ps. 30, 17), räsveiri (<rost-varjati), vb. a amesteca" (H, ps. 101, 10), lie& (<ry-kati), vb. a fäcni" (S, CP, ps. 103, 21; CV, 163, 13),riyäi (<rygati), vb. a izbucni" (S, CP, ps. 18, 3), sà-blaznei (<siblazni.1), sf. gre§ald, smintealil" (S, CP,49, 20; CV, 85, 5-6), aver (<sèveri1), sm. miaiä-noapte, vânt de miaZänoapte" (S, ps. 47, 3), sicamene(<sikaminije), sf. pl. mure" (S, ps. 77, 47), skimen(<skimIna), sm. cgel, pui de hard" (S, ps. 16, 12),slatind (<slatina), sf. apg srtratti" (S, ps. 106, 34),stacti (<stakti), s. smirnd" (S, ps. 44, 9), sieji (<stOati),vb. a se gr6bi" (S, ps. 36, 7), stepenä (<stepeni), sf.treaptV (S, CP, ps. 119, titlu), strin§te, striVe (<sil-rata occursus"), sf. intâmplare, nenorocire" (CM, 265,4; Tara Rom., 1600, AAR, 20 ist., 476 b; 479), temell(<temeliti), vb. a interneia" (S, ps. 86, 5), tiri (<trai),vb. a sdrobi, a sfär6ma" (S, ps. 104, 33), ucloni (a se;<ukloniti), vb. a se abate" (S, ps. 52, 7), ugodnic(<ugodInikil), adj. plkut" (H, ps. 68, 32), umnoji(a se ;<urnno2iti), vb. a se inmulti" (S, ps. 48, 17),upoycli (<uptivati), vb. a nAddjdui" (S, ps. 17, 3;CV, 152, 3-4), ustnei, usnä (<ustina), sf. buzd" (S,ps. 11, 3; CV, 153, 14; Leg. Dum. Cod. I, 26, 1), va-silisc (<vasiliskovil), sm. reptil6" (S, ps. 90, 13),vemic (<vèrinikt1), adj. credincios" (T, 156, 4), ve-trilei (<vétrilo), sí. pAnzd (la corabie)" (CV, 86, 12),vleídui (<vlasti), vb. a stdpAni" (S, ps. 102, 19), vlasli(<vlast1), sf. putere, strtpânire" (S, Simb. Ath., ed.Candrea, P. 336, 25), zeiblealc1 (<zabralo), sf. fereastrà"(CV, 16, 2), zapodie (<zapodil), sf. vale" (H, ps. 83,7; S, ps. 64, 14), zeipreti (<zaprètiti), vb. a opri, aingrozi" (S, CP, ps. 67, 31), zeislimpi (<zastppiti), vb,a sprijini" (S, ps. 47, 4), zboriste (<silborigte), sf.loc de adunare" (CV, 10, 3), zlac (<zlakil), S. iarba"(H, S, CP, ps. 36, 2), nezlobiv (<zlobivil), adj. nevi-novat" (CC2, p. 12, 27).

www.dacoromanica.ro

BLEM ENTELE VOCABULARITL Ul 145

3. KLENENTE IINGURESTI. Addmand (<adom.ány), sf. ca-mag, liicomie" (H, ps. 14, 5), aldui (< áldani), vb. abinecuvanta" (T, 162, 8), alean (<ellen), sn. potrivà"(FI, ps. 147, 7; CV, 75, 9; Tara Rom., 1600, AAR, 20 ist.,473, 5 ; PO, 31, 36; L, CB, I, 8, 41; T, 160, 4), aleni§(<ellenes), s. dusman" (PO, Gen. 14, 20; T, 146, 9),alnic (< álnok), adj. siret" (Po, Gen. 3, 1), banal (<bá-nat), sn. necaz, scarb5." (H, ps. 65, 11), banui (<bánni),a-i fi jale, a deplânge, a fi ingrijat, necsäjit, a se strádui,a dispretui" (H, ps. 68, 18), beiral (Ghat-a), sm. prieten"(PO, Gen. 38, 12), bdsdu (<bossza), sn. rnânie, urgie"(H, ps. 6, 8; Tara Rom., 1600, AAR, 20 ist., 473, 5; PO,Gen. 9, 5), berc (<berek), s. Odure saced" (Po, Ex.34, 13), Had (<párta), sf. diademli." (PO, Ex. 25),berég (<beteg), adj. schilod, olog" (PO, Gen. 48,1), binldlui (<biintetni), vb. a pedepsi" (PO, Ex.21), birdu (<birei), sm. primar" (M-rea Moldovita,1592, LB, 45, 3, etc.), birui (<birni), vb. a stgpani"(H, ps. 21, 29; CP, ps. 88, 24; PO, Gen. 15, 7), budulldu(<bujdos6), adj. fugArit" (PO, Gen. 4, 12), Zeldu§ag(<csalatság), sn. inselliciune" (11, ps. 23, 4), e'elui(<csalni), vb. a insela" (H, ps. 5, 11), Zurda (<csorda),sf. turrn5." (Po, Gen. 31, 43), cdlduz (<kalauz), s. eä-ltiuzà" (Po, Ex. 14), carndld (<kamat), sf. cam5fá"(CP, ps. 14, 5), comornic (<komornik), sn. seful uneiarmate" (PO, Gen. 39, 1), debiu (<bii), loc. adv. bel-sug" (v. P. 108 ; deirnd (< dézsma), sf. dijrn6" (PO, Gen.28, 22), fägdda§ (<fogadás), s. rägà'duiald" (PO, Gen.31, 13), lagadui (<fogadni), vb. a filg5dui, a Ozdui"(H, ps. 72, 15; S, cânt. 6, 10; CV, 105,11; TM, 50,11;PO, Gen. 18, 19), lelel'élu (<felelet), s. justificare,Indreptare" (CV, 37, 1; 69, 7), felelui (<felelni), vb.a da edspuns" (CV, 59, 12-13), fuglu (<fogoly), adj.legat, prins" (CV, 68, 11), fuldu (<faló rnâneäu"),sm. necinstit, vagabond" (Suceava, incep. sec. alXVII-lea, 62, 14), gildlui (<gytilölni), vb. a uri" (H,ps. 10, 5; S, ps. 33, 22; CV, 127, 5-6), go.ree, gorgiu(<gyolcs), sn. panz`á subtire" (Câmpulurig, Bucovina,lncep. sec. al XVII-lea, LB, 53, 21; PO, Ex. 28, 42),häldslui (<halasztani), vb. a cruta" (S, ps. 77, 50),hasnd (<haszon), sf. folos, profit" (TM, 101, 200;L, CB, I, 6, 4; PO, Ex. 23, 10), hillean, hicle§ug, etc.

A. Roseltl.-Umba rortani In secolul al XVI-lea. 10

www.dacoromanica.ro

146 VOCABULAMIL

(<hitlen, hitlenség, v. mai sus, p. 79), hotncgru (<had-nagy), sm. cap al ostirei (PO, Gen. 21, 22), ill§ (<élés),s. hranA" (Po, Gen. 14,11), soltar (karte soltarulug<zsoltár psalm"), sm. psalm" (T, 150, 8), keillug(<ktiltség), sn. avere" (Po, Gen. 42, 25), lepiniu(<1epény), s. lipie (paine din cocsá, fär5. aluat)" (Po,Ex. 29, 2), majá (<mázsa), sí. greutate de 50 kgr."(PO, Ex. 25, 39), marliä (<marha), sí. marfg, vite"(TB, 344, 55; Câm,pulung, Bucovina, incep. sec. alXVII-lea, 55, 11; 59, 11; PO, Gen. 31, 1), murgui,murguire (<morogni), vb., sí. a protesta ; cartire"(CV, 159, 4), nemzet (<nemzet), sn. natiune, popor"(T, 166, 1), °di (<oka), sí. causà" (PO, Gen. 38, 7),pirctilab (<porkolab), sm,. prefect, magistrat al unuijudet" (Tg. Neam,t, Incep. sec. al XVII-lea, LB, 67, 2),pirgar (<polgár), sm. consilier comunal" (Câmpulung,Bucovina, 1604-1618, LB, 75, 2), soduq (<szavatos,szovatos), sm. garant, chezas" (Tg. Neamt, bleep.sec. al XVII-lea, LB, 67, 8), somsid (<szornséd), sm.vecin" (SAliste, Maramures, 1593, LB, 47, 10), §inor(<sin6r), sn. snur, cordon" (Po, Ex. 28, 37), qolluz(<sóltész), sm,. primar" (Tg. Neamt, incep. sec. alXVII-lea, LB, 67, 1), qpan (<ispán), sm. suprave-ghetor" (Po, Ex. 1, 11), sucuit (<szokni), s. obicei"(PO, Ex. 33, 11), tar (<tár, továr), sn. sarcin5, po-varA greutate (iliásurà"), incgraturà, marfA" (H, ps.2, 3; S, ps. 80, 7; T, 162, 6; Câmpulung, Bucovina,incep. sec. al XVII-lea, LB, 54, 7), teiroasli (<terhes),adj. gravidà" (PO, Gen. 3, 16), ttircat (<tarka), adj.tárcat" (Po, Gen. 31, 10), tarnaf (<tornácz), sn.prisp'á" (PO, Ex. 27, 18), utaluitortu (<utálni), adj.protivnic" (S, ps. 54, 13), oldie (<vidék), sn. regiune,divisiune administrativii" (Suceava, 1593-1597, LB,50, 7), vorint (<forint), sm. florin (m.onedà')" (Bis-trita, incep. sec. al XVII-lea, LB, 61, 6).

SCHIMBARI DE INTELES

O serie de cuvinte si-au Västrat sensul primitiv sauun sens apropiat de sensul primitiv, pe când In limbacomun6 de astäzi aceste cuvinte sunt intrebuintate cuacceptiuni diferite :

www.dacoromanica.ro

SCHIMBXR1 DE NTELES 147

apära a opri" (S, ps. 39, 10; CV, 63, 3), aplecat,sm. (copil) Int:Ircat" (H, ps. 130, 2), artita a mustra"(H, ps. 117, 18), Maui a-i fi jale, a fi ingrijat,a se strklui, a dispretur (H, ps. 68, 18), bezaconie ne-legiuire" (S, ps. 106, 17), bez(d)nti piiipastie" (H, ps.

6), birui a oblildui, a stgpâni" (H, ps. 21, 29;CP, ps. 88, 24; PO, Gen. 15, 7), bol(o)van idol, chipcioplit" (H, ps. 113, 12; S, ps. 77, 58), buret furtunà,vifor" (S, CP, ps. 49, 3), ctirtularlu scriitor" (S, CP,ps. 44, 2), Are a Cauta" (H, S, ps. 21, 27; CV, 13,4),codru munte" (H, S, ps. 10, 1; TM, 189, 153), crulaa milui" (H, ps. 101, 15; S, ps. 101, 14), cumanda ajertfi" (S, ps. 53, 8), cumplit sfarsit" (S, ps. 58, 14),cuvintos asemenea, asem5ntitor" (S, ps. 85, 8), dihanieduh, suflet" (H, S, CP, ps. 150, 6), dobdadd cAstig,mostenire" (CV, 130, 8), drac vrAjmas" (S, ps. 9, 4),du!le bun" (S, ps. 9, 10; CV, 145, 4), dulleafti bun5-tate" (S, ps. 20, 4), e//in Indueátor, milos" (CV, 133,13), eflin§ig, eflinwg indurare, milr (S, CP, ps. 50,3), Itzgadui a Wizdui" (H, ps. 72, 15; S, cânt. 6, /0 ;CV, 105, 11; TM, 50, 11; PO, Gen. 18, 19), film& fa-milie" (H, ps. 108, 13; TM, 47, 6), foale burduf" (S,CP, ps. 32, 7), foarte (apel loar/e) tare" (S, cânt. 1, 10),(ricos strasnic, de temut" (H, S, ps. 65, 6), genunkruneam" (H, S, V, CP, ps. 77, 67), gala' greutate"(S, ps. 30, 21; CV, 13, 6; TM, 226, 222), udel judo-can', judecnor" (S, ps. 9, 17; CV, 67, 5; H, S, ps.

21; CV, 1, 7), hranti pazr (S, ps. 38, 2), hrilnia feri, a pilzi" (S, ps. 11, 8), a lmbuna a face bine"(H, ps. 143, 15), impeírfi. a despilrti" (S, ps. 54, 10;CV, 48, 1), Indemna (a se) a se grni" (S, ps. 69, 2),in fries intelepciune, pricepere" ps. 77, 72), jale,jelanie dorint6" (H, ps. 111, 10; S, ps. 77, 30), jeluia don" (S, ps. 41, 2), lttsa a ierta" (S, ps. 31, 1), lemnarbore" (S, ps. 1, 3; TB, 287, 118), Umbel popor,neam strein" (S, ps. 66, 3; CV, 31, 6-7), limbut deneam strein" (S, ps. 139, 12), länged bolnav" (S, ps,104, 37; CV, 98, 2), lumtinare (H, S, ps. 138,11), lume luminil" (S, ps. 16, 8), maf strunr (S,ps. 143, 9), mandru intelept" (S, ant. 2, 6), mündrieintelepciune" (CP, ps. 110, 10; CV, 110, 5), miqe1s'ärac" (H, ps. 9, 10; S, ps. 39, 18; CV, 116, 12; TM,

www.dacoromanica.ro

148 VOCABULARUL

80, 130; TB, 453, 80; CC2, P. 288, 14), mutare geed-mAnt, s'Alas" (H, ps. 25, 8, S, ps. 18, 6), Wipaste ispitA"(H, S, CP, ps. 17, 30), näpaslui a ispiti" (CV, 112,4-5), netare slab" (TM, 124, 241), numära a numi"(CV, 56, 7), oaste rrizboi" (H, ps. 45, 10; CV, 127,1), pädure munte" (S, ps. 3, 5), plod rod, poam'A"(S, ps. 106, 37; V, ps. 84, 13; CV, 126, 11), podoabachip" (S, ps. 105, 20), pomérlä pomenire, amintire"(H, ps. 101, 13; S, ps. 111, 7), ponoslu dojanA, mustrare,ocarA" (H, ps. 43, 14), primartu dinthi, de odinioarA"(S, CP, ps. 78, 8), prinsoare temnii/A" (TB, 454, 80;Suceava, incep. sec. al XVII-lea, LB, 63, 5), rämdnea(a pe cineva) a face sA piardA procesul" (am ramaspe Dan, Glodeni, Prahova, 1596, CB, I, 72, 8, 10), ra-posa a se odihni" (S, CP, ps. 4, 9; CV, 160, 12), saracorfan" (H, S, ps. 67, 6; CV, 116, 2-3), säruta asaluta" (S, ps. 84, 11; CV, 68, 7), scarba necaz, sup5.-rare" (S, CP, ps. 4, 2; CV, 20, 3), scripturä scriere,scrisoare" (CV, 128, 3-4), sila putere" (S, ps. 29,8), sminti a (se) turbura" (S, ps. 59, 4), spar§e a(se)imprAstia, a (se) risipi" (S, ps. 88, 34), tägadui (a se)a se feri, a se codi" (CV, 19, 4), Ceide a pArigA'ri"(S, ps. 105, 38), a lovi" (TM, 46, 4; BArlad, 1588,CB, 1, 51, 5), vädi a calom.nia" (H, S, CP, ps. 108, 29),ardza verdeatti" (S, ps. 36, 2), voinic ,,otean" (CV,55, 12-13), voivod seful ostirei" (CV, 100, 6-7).

V. Bogrea, Rev. islorie6, V, 1919, p. 133-135.

CIRCULATIA CUVINTELOR

Unele cuvinte intrebuintate in n,ordul ArdealuluiIn Marainures erau necunoscute in sudul Ardealuluisi in Tara RomAneascA. Astfel, de ex., unii termeniunguresti din nordul Ardealului sau BAnat nu suntintrebuintati in textele din Tara RomAneascil (v. maiSUS, p. 44 si 145 urm.).

Pentru urmArirea repartisArei pe teren a unor anu-miti termeni, nu dispunem, ca mijloc de cercetare,cleat de studiul comparativ al versiunilor romAnestiale aceluiasi text, provenind din regiuni diferite aledomeniului dacoromAn. DacA comparArn, de exemplu,

www.dacoromanica.ro

CPr.bolncickile (lac. 5, 14)bolnavul (lac. 5, 15)(pa' nata) destuls (Act. 20, 11)lie5kcarele (Act. 20, 31)fie§kcui (Act. 21, 26)lature (II, Petr. 2, 4)mereilk (Act. 23, 3)näsipk (Act. 27, 39)pituli (set' te ; I, Petr. 3, 11)prag (Act. 21, 35)ruda (I, Petr. 2, 9)valure (Act. 27, 27)vamc2 (Act. 24, 26)vreunulk (Act. 21, 19)

ERCULATIA CUVINTELOR 149

versiunea din Apostolul diaconului Coresi (CPr.) cuversiunea din Codicele Voronetean (CV), constatAmunii termeni din CV sunt inlocuiti in CPr. cu termenisinonimi ; aceste inlocuiri ne permit sil presupunemcll, in a doua jumnate a sec. al XVI-lea, anumiti ter-meni din regiunea rotacisantd erau necunoscuti sauneobi§nuiti in graiul din Tara Româneasc6 §1 din re-giunea Bra§ovului. Tan câteva exemple de astfel deinlocui ri

CVleingedfjyte (134, 7-8)l'cl.Nedul (134, 13)deviu (16, 14)'Ci.1.rescu5i (22,7-8)li.trescu (32, 5)pletiturite (169, 7)vdruit (46, 10)arirei (93, 12)ferbcti-se (154, 1-2)spitä (35, 3; 36, 9)stimtintit (146, 11)gerure (90, 7)mita (64, 3)Zi.trescusi (29, 6)

Cf. Al. Rosetti, Lexicul Apostolului lui Corest eomparat eu al Ce-dicelui Voroneteart, GS, I, p. 100-106.

www.dacoromanica.ro

CONCLUSIE GENERALA

In cursul exposeului nostru, du0 ce am eliminatgrafiile care nu au ratiuni fonetice, am stabilit urmti-toarele fapte fonetice cu un caracter genera 1, caresunt atestate in textele din sec. al XVI-lea:

monoftongarea lui [e] (<1eal): left, etc. ; fonetismul[i] (-F[n])<[e] (+[n]): cuvinte (pl.) etc. si [i] (+[n]).<[1] (+En]) : sint (id. pr. 3 pl.), etc., [ye] (<[ya]):ieste, etc., diftongii [ay, ey, uy] in cdraire, cureire, mi-nuine, etc.

In privinta variatiilor dialectale, textele nepermit sà localigm uncle fonetisme in anumite regiuni ; ingenere, faptele se grupeazä in asa fel, incät unui grupdialectal alcrituit din Moldova (inclusiv Bucovina siBasarabia), n.ordul Ardealului si Maramuresul, i sepoate opune un grup dialectal aleätuit din Tara Romä-neascä. si sudul Ardealului ; Bilnatul ocupà un loc aparte :el presinn particularitäli fonetice care iI alä'turti cândprimului grup, când celui de al doilea.

Am stabilit urnatoarele variatiuni f onetice :S. Ardealului, Tara Româneascà : [ea] in seamti, in opo-

sitie cu [a](samet"), in N. Ardealului-Mararnures si Moldova ;N. Ardealului si Moldova : [u] (< [o]), in numele

Moldovei (Moldua);N. Ardealului-Maramures si Moldova : [a] (< [d] :

cazu, etc.;nasalitatea vocalelor era mai pronuntatà in N. Ar-

dealului-Maramures ;N. Ardealului-Maramures si Moldova : tendinta lui

[w], al doilea element al diftongilor [aw, iw, aw], dea trece la [v]: tau, rdou (=nu, rgu) ;

ITäriat, S. Ardealului si Tara Româneaseä : diftongul[1y] (cline), pe când N. Ardealului-Maramures si Moldovacunosc, in regul6 generalà, fonetismul [I] (cine, etc.);

www.dacoromanica.ro

CONCLUSIE GIENERALA. ml1

N. Ardealului, Bucovina §i Moldova : [pa'] final trecutla [e] (vei vede, mina me);

N. Ardealului-Maramure§ qi Moldova : palatalisareaoclusivelor labiale §i fricativelor labio-dentale ;

N. Ardealului-Maramure§, Moldova §i aänat : [dz]§i [§] (dziee, Os), in opositie cu [z] i [j] (zile, jos), ates-tnti in sudul Ardealului §i Tara Româneascä ;

Moldova : tendinta lui [g] de a trece la [j] (arjiniu,leje);

N. Ardealului-Maramure§ §i Moldova : rotacism.ul lui-[n]-;

Sudul Ardealului §i Tara Romaneascä : [ri] dispärut,pe cand in N. Ardealului-Maramure§, Bucovina, Mol-dova §i Iránat, [A] e conservat (cuvinios);

N. Ardealului-Maramure§ : [P] (r apical vibrant);N. Ardealului-Maramure§ : [t] velar, cu tendinta de

a trece la [w] sau de a dispärea (+ref(d=inältä) ;Ardeal, Maramure§ §i Bucovina : -[v]-, vocalisat (Mol-

dua);N. Ardealului-Maramure§, Moldova §i BAnat : grupul

[ni] trecut la [mi] (sämt, Md. pr. 3 pl.) ;N. Ardealului-Maramure§ : grupul [fs] conservat (fsai).

Textele ne permit sa urmärim progresul unor ino-vatiuni fonetice, in cursul secolului al XVI-lea §i alXVII-lea, de ex. procesul palatalisärei oclusivelor la-biale §i fricativelor labio-dentale, §i trecerea lui [4] layod.

Pe de altä parte, sunt casuri cand textele din secolulal XVI-lea §i al XVII-lea ne permit sä vedem cum oinovatiune foneticä (rotacismul) e pe cale de a dispäreadintr'o regiune anumitä.

Grupärile dialectale pe care le-am constatat suntjustificate de existenta relatiilor dintre grupurile so-ciale din N. Ardealului-Maramure§ §i Moldova, sau dinSudul Ardealului §i Tara Româneascä, §i de emigrärilepopulatiei din Ardeal in Principatele vecine. In felulacesta, fonetica limbei române in sec. al XVI-lea aparecu träsaturi dialectale mai marcate decae in zilele noastre,In sensul c'ä opositia dintre grupurile dialectale e consti-tuità prin particularitati fonetice tran§ante. Eliminarealor s'a fäcut prin extinderea limbei comune, dotatä cu

www.dacoromanica.ro

152 CONCLUSIE GENERALA

un prestigiu social mai ridicat, asupra regiunilor a-mase in intärziere fatä de evolutia general A a limbei.

I. Nistor, Emigrárile de peste mnnit, AAR, 37 1st., p. 815 urm.;V. Mih5ilescu, Asezarile omenesti din cdmpia romdná la miflocul f ila sldr.situl sec. XIX, AAR, ser. 3,4 ist.

Morf ologia este dorneniul conservatismului : fa tà demorfologia limbei comune de astäzi, cea din sec. alXVI-lea apare ancombratä de forme neunificate, inc'ä,prin actiunea analogiei ; une le din aceste forme s'aup6strat pänä astäzi in anumite regiuni ale domeniuluidacoromän, care n'au urmat miscarea generalä de in-noire a limbei,

Unificarea si simplificarea s'au fácut in sensul dis-paritiei unor forme (lui inlocueste asfázi, in limba li-teraril, pe lu, intrebuintat, Incä, in sec. al XVI-lea),

prin suprimarea unor diferente de ex.. in conju-garea verbelor, introducerea desinentei -m la irnperf.ind. 1 sg. (era>eram), unificarea termingiunilor fluc-tuante ale numelui, inlocuirea formelor de perfect simplucu forme compuse, mai expresive, etc.

In domeniul s i n t a x ei, sunt de relevat constructiilecu de si a, in locul genitivului i dativului numelui ;acusativul cu prep. pie apare, sporadic, si in texteletraduse ; constructiile färä pie, in textele de aceastàcategorie, sunt datorite imitärei constructiei slavonesti.Proclisa articolului, la numele proprii (si comune) fe-minine, apare rare ori ; procedeul enclisei nu era inc.generalisat in sec. al XVI-lea. In privinta conjunctiilor,unele au fost inlocuite sau sunt intrebuintate, astAzi,cu sensuri diferite, potrivit tendintei de a substituiforrnelor usate forme mai expresive.

Modifickile in or di nea cuvintelo r, provocate denevoile de expresivitate, se observil in textele netraduse,unde scriitorul putea sä se miste mai liber. In texteletraduse, când frasa nu imitä constructia slavoneascrisau ungureasc'ä corespunzgtoare, ea se misdi in regulägeneralà greoi, färä elegantà. In textele netraduse, ins'ä,scriitorul exprimä., in frase simple, ceeace are de spus,si ritmul fraselor e mai vioi intre o scrisoare particu-laa din sec. al XVI-lea si un text de aceeasi categorie,

www.dacoromanica.ro

CONCLUWE GENRRA LA. 153

scris in zilele noastre de cineva dela %mil, diferenta econstituità nurnai de formulele stereotipe diferite caresunt intrebuintate in fiecare din aceste texte ; in sec.al XVI-lea se flácea uz de formule traduse din slavo-ne§te. Caracteristica generalii a textelor netraduse estedesf'd§urarea ideilor pe un ritm lent. Frasa vioaie, ner-voas'd, se va degaja mai tarziu, sub influenta cultureioccidentale.

V o cabularul traducerilor e plin de cuvinte teh-nice, netraduse, adoptate de traducsátori in lipsa ter-menilor române§ti corespunznori. O mare parte din cu-vintele slavone§ti §i ungure§ti introduse pe aceasncale, nu erau curente in limbà; putini literati din sec. alXV Mea le vor fi cunoscut.

Procedeurile derivatiei §i compositieisunt in-trebuintate in textele traduse, pentru a reda termenlislavone§ti corespuneátori.

In resumat, limba românä, a§a cum se oglinde§teIn textele din sec. al XVI-lea, are caracterul unei limbiintrebuintate de curând pentru scopuri literare : grafianeprecisà, cu esit4ri §i alternante, morfologia

frasa greoaie §i vocabularul s'ärac sunt caracte-risticele generale ale limbei textelor din aceas-M epocA

www.dacoromanica.ro

TABLA DE MATE R I IPag.

PREFATA vilNOTATIA FONETICA. SI TRANSCRIEREA ALFABETULUI

CIRILIC xiABREVIATIUNI xinINDICATII BIBLIOGRAF ICE xvii

Limbl : XVII. Istorie literar5 : XVII.Publicatii periodice : xviii.

INTRODUCERE 1

Privire generala: imprejuriirile politicesI culturale din secolul al XVI-lea . . . . 1

Vechea slavA : 1. Textele romAnesti din sec. a/ XV-lea : 3.Localisarea si datarea celor mai vechi traducen i romanesti decArti religioase : 4. Teoria husità : 5. Reforma lul LutherIn Ardeal : 7. Activitatea diaconului Coresi : 10. Literaturaapocrif5. : 12.

Grafia 14Grafia cirilia : 14. Grafiile traditionale : 15. Vechimeascrierei textelor romAnesti cu ajutorul alfabetului cirilic :16. Slova 4. : 17. Slova u : 18. Notarea lui [i] : 18. Sloveglagolltice : 18. Slove polifone : 18. Regule ortografice slave :19. Grail MA valoare fonetica : 20. Interpretarea tor : 21.Alternantele grafice si causele lor : 23.

Gruparea textelor pe regiuni dialectale 25N. Ardealului-Maramures : 26. N. Ardealului : 26. Mara-mures : 26. Bucovina : 26. Mo/dova : 26. Basarabia : 27. S.Ardealului-Tara RomAneascA : 27. S. Ardealului : 27. TaraRomaneascd : 27. BAnatul : 27. Texte mixte : 28.

FONETICA 30Vocalele 30

[a] : 30. ,[e] : 30. [e]> [6] : 32. [e] dup5 [s)> [ä]: 33. [e]>[i]: 33. delortu, ddlorlu : 33. deli; letTor, lidlor ; nete, nedi,nide, WU; 33. nemica: 34. [e]> [i] prin asimilare : 34.[o] : 34. fol> [u]: 34. rumdn, rumdnesc, rumaneste : 34.[ol : 35. (u): 35. Moldova : 36. [6] : 36. [6] dup5 f, dz,notat e: 36. [6] > [a]: 37. bds&ecd, bldstema, Puddle, fdrecare,nddèfde, OHM, Iremete: 38. ridica, prdvi, ¡dim, ndroc, sdbor :39. [f] : 39. Notarea nasalitdtei : 39. [1] nasal : 40. Aferesa

www.dacoromanica.ro

156 TABLA DE MATERD

Pag-

lui fn(m): 40. .trelu, demineald: 40. inimd: 41. [u] nasal :41. Notatia zero : 41. Vocalele nasalisate : 43. [i]: 43. [i](-1-n) precedat de o oclusiva labiala, de [s], [r) sau de oconsoana+ [r] > [1] : 45. [1] : 45. [11 asimilat de [u]: 46.[u]: 47.

Vocalele finale 47-[e] : 47. -[1]: 48. -[u] : 48. -fral : 51.

Vocalele in hiat 52[i-a], [l-a]: 52. [o-d] : 52. [u-d] : 53. [u-a] : 53. Grafiilecare marcheaza hiatul : 53.

Diftongii crescanzi 54a'] : 54. conj. &nisi : 55. [ye] : 55. mierurafa: 56. [yu] : 57.

fusor: 57. millulelu: 57. [wa]: 57. cuperi: 58. orne: 58.Diftongii descrescanzi 58

[aw, ew, iw, dw) : 58. miu: 59. [fy] : 59. [ay, ey, uy] : 60Consoanele 62

Palatalisarea labialelor : 62. [o] : 65. [h]: 65. [dz] I [z]: 66.[dzi : 67. #iee: 68. [df] si [f) : 68. [clj]: 69. [n) : 69. Rota-cismul : 69. amerinfa: 74. Acomodarea lui [n]: 74. [i] : 75.[I]: 76. [1] : 76. [1] : 76. [r]: 77. anind, arind, fdnind: 77.Prep. pren1ru, prespre, prestre: 77. Prep. pre: 78. [f] : 78.

Grupuri de consoane 79[11] : 79. [pf]: 80. [II]: 80. (n1]: 80. [up] : 81. Us]: 81.[n.§, 11] : 81. [Mel: 82. [sf]: 82.

Scurtarea 82domniei sale, domniei tale: 82. astd seard, fa: 83. a vrea: 83.este, sInt: 83. had: 83.

MORFOLOGIA 84

Numele 84

Terminatiunea 84Masculine si neutre : 84. Feminine : 84. Genul : 84.

Declinarea 85Masculine : 85. Feminine : 86. Neutre : 90.

Adjectivul 91

Articolul 91Enclitic : 91. Proclitic : 92.

Numeralul 94Cardinale : 94. Ordinate : 94.

Pronumele 95Personale : 95. Reflexive : 95. Posesive : 95. Demonstrative :95. Relative : 96. Nehotarite : 96.

Verbal 97

Conjugari 97Sufixele -ez i -ese 97Formele de conjugare 98

Presentul indicativului l subjonctivului : 98. Imperfectulindicativului : 100. Perfectul simplu : 100. Perfectul compus :101. Mai-mult-ca-perfectul : 102. Viitorul : 102. Conditio-

www.dacoromanica.ro

TABLA DE MATRUH 157Ng.

nalul present : 103. Conditionalul trecut : 104. Imperati-vul : 104. Infinitivul 105.

Formele caracteristice ale unor verbe 105alma: 1L5 coaee: 106. fate: 106. fi : 106. i: 106. frnbla:106. Infelije: 106. la : 106. vie: 106. urea; 107.

Adverbul j locutiunile adverbiale 107Prepositia 109Conjunctia 109Interjectia 109

SINTAXA 110Declinarea substantivelor adjectivelor 110

Genitivul : 110. Dativul : 111. Acusativul : 111.Articolul 212

Lipsa articolului : 112. Proclisa articolului : 113. Art. masc.al, pl. ale, f. a, pl. ale: 113. eel : 115.

Acordul substantivului ca atributul. 116Acordul verbului cu subiectul 116Adjectivul 117Pronumele i adjectivul 117

Personale : 117. Posesive : 117. Demonstrative : 118. Re-lative si interogative : 118. Nehotarlie : 118.

Verbul 119Aspectul 119Adverbul 120Preposit.ia 120Conjunctia 121Coordonare i subordinare 121

Propositiuni copulative : 121. Prop. adversative : 122. Propdisjunctive : 123. Prop. temporale : 123. Prop. causale : 124Prop. finale : 124. Prop. completive : 125. Prop. conse-cutive : 125. Prop. conditionale : 125. Prop. comparative :126. Prop. interogative : 126.

PARTICULARITATI SINTACTICE NEROMANESTI . . . . 127Declinarea substantivelor i adjectivelor 128

Genitivul : 128. Acusativul : 128.Articolul 128Pronumele personale 129Adjectivul 130

Demonstrativ : 130. Nehotarit : 130.Verbul 130

Perfectul i aoristul slay : 130. Verbe construite cu dati-val : 130.

Adverbul 131

ST IL I ST ICA 133Ordinea cuvintelor 132

www.dacoromanica.ro

158 TABLA BE MATERO

Pag

Subiect-verb-compl.: 132. Verb-subiect-compl.: 132. Predicatnominal-verb : 132. Subiect-compl.-verb : 133. Atribut adver-bial sau adjectival-verb (sau nume) : 133.

Procedeurl de limbA scrisl 133Cuvinte compuse : 133. Formularele slavone§tl : 133.

Procedeuri de limbA vorbitA 134Frase scurte, introduse de conjunctii : 134. Intrebuintareademonstrativelor : 134. Insistenta : 134.

VOCABULARUL 136

Derivatiunea 136Improprie : 136. Cu sufixe : 136. Cu prefixe : 137.

Compositiunea 138Substantive : 138. Verbe : 138.

Elementele vocabularului 138Elemente latine : 139. Elemente slave : 141. Elemente un-gure§ti : 145.

SchimbAri de inteles 146

Circulatia cuvintelor 148

CONCLUSIE GENERALA 150

www.dacoromanica.ro